3,294 matches
-
cu totul neîntemeiate. Amnistia așteptată și făgăduită pentru Paștele anului 1941 (fără nicio aluzie la zicala populară...) a fost amânată sine die și înlocuită cu o suspendare condiționată a executării unora dintre pedepsele mai mici, așa încât închisorile au continuat să geamă de legionari, întocmai ca pe vremurile de tristă aducere aminte ale lui Călinescu și Carol. „Noul” regim reprezenta o continuitate perfectă a aceluia dinainte de 13 Septembrie 1940, de data aceasta sub conducerea acelui trio botezat de un anonim cu duh
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Tot timpul se deschide furtunos ușa. Femeile de serviciu își caută teul rătăcit, infirmierele caută ploști să le redistribuie altor bolnavi. De sub perfuzii, tresar corpuri cu diverse organe lipsă. Pacientele din stânga salonului nu mai dorm nici sub narcotice. Își rumegă gemând durerile, contemplând pânzele de păianjen din colțurile opuse ale tavanului. Se simt bine unele cu altele. Au nume, identitate, istorii personale, se asistă reciproc în funcție de cât de independente au devenit de tuburi și punguțe. În noaptea aceea obținuseră o victorie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Precum Hansel și Gretel, ei au presărat pe toată aleea urme de întoarcere: cutii de coca și bere, pungi de cartofi prăjiți. Nici un coș de gunoi nu subminează acele urme și nici timpul, căci nu sunt biodegradabile. În rest, Sinaia geme de demonstrații de prosperitate privată. Brașovul e burg. Sau măcar amintirea unuia. Te tolănești într-un scaun pe o terasă așteptând comanda. Te destinzi. Piața se umple de porumbei. O imagine fugară de Piață San-Marco. Zâmbești oaspeților a egalitate civilizatorie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politică feministă. În logica fetișului mai sus pomenit, A.G. are publicație ISI, eu nu. Desigur, ea nu are nici o vină, dimpotrivă. 2. Cele două excese: titluri fără acoperire vs acoperire fără titluri Absolut de acord că în ultimii ani au gemut mesele comisiilor CNATDCU de dosare de acordare a titlurilor de profesori. Mai mult, mobilul fundamental nu a fost „blazonul” (care nu mai reprezintă mare lucru), ci diferența mare de salariu. Dacă duceau grija învățământului superior votau creșterea de buget pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu salariul de vicar parohial, economia familiei Calabria s-a îmbunătățit. Micul stipendiu lunar pe care i-l dădea parohul, ofertele pentru sfintele liturghii sau pentru slujirile particulare și generozitatea credincioșilor au îndepărtat groaza mizeriei. Nu se poate spune că gemeau de abundență, dar începeau să trăiască cu un anumit decor. Rămânea însă un mic inconvenient: distanța de acasă la parohie. I-a rugat pe prietenii săi Fabbro să-i caute o locuință în aria parohiei Santo Stefano. Au găsit un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
inimii mele... Cu penel de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
ca o cădere în gol, singura soluție e să te scoli și să faci ceva, orice... Starea de urgență e cu totul firească de la o anumită vârstă. Pentru azi s-a anunțat caniculă, peste 33 de grade la umbră, Parisul geme de căldură. Nu se simte nici o adiere de vânt, poluarea atmosferică e maximă. — De ce nu scrii și despre oamenii politici? mă interoghează Pastenague, fără să-i pese de starea mea sufletească. Lui nu i-o fi cald? E drept că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Prologul are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha se plânge prin triste suspine, Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta lui zbură. Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urîte Ca un mistreț la cap, Cu lungi și strâmbe rîte, De flăcări infernale, Călări toți pe cavale Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără silnicie, cu folosirea chiar a cacofoniei, toate zgomotele cu putință, tropotul, fâșâitul, sforăitul, hohotul, bubuirea, într-o febră nebună, cu o orchestrație de tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o producție întinsă și aridă, ba chiar ridiculă, în maniera lui Bolintineanu, aceste emoționante versuri pe vechea temă a caducității civilizațiilor: Patruzeci de secoli trec pe dinainte Și fieștecare își recheamă-n minte Imperii, popoare, care nu mai sânt Care gem uitate în negrul mormânt, Sau care lăsară numai al lor nume Din zgomotul mare ce făcură-n lume! Unde este Roma, unde e Atena? Unde e Palmira, unde Cartagena? Unde este Tirul, unde e Sidonul? Unde Ecbatana, unde Babilonul? Unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nimini nu m-aude acuma în tăcere, Căci nimini nu mă vede, și asta am dorit! Suflați și voi acuma, o, vânturi furioase, Prin munții cei gigantici, prin văile adânci; Suflați pe mări întinse, și undele spumoase Făceți-le să geamă spărgîndu-se de stânci. Precursor al lui Bacovia, Radu Ionescu introduce primul în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
badinaj de erudit frecventator de saloane, o divagație amabilă, în tradiția Fontenelle, în jurul ideii de vânătoare, debutând într-o pură manieră clasică. Erudiția digestibilă era încă foarte la modă din epoca preromantică. Text plin de exclamații și exaltări, aparat critic gemând de citate greco-latine, iată maniera. Winkelmann, Barthélemy sunt astfel de erudiți lirici. Ceva mai târziu afectarea conversației libere apare ca un dispreț pentru haosul fanteziei romantice. Erudit, rafinat om de gust fără imaginație, Odobescu era făcut pentru acest joc comparabil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când afară "ninge prăpădind", iubita se așează la pian și cântă un marș funebru, după care faptă cade în delir. Atunci poetul face un gest straniu: plângând resfiră pletele iubitei. O altă femeie brună, în mantie neagră, cântă la clavir, gemând, marșul funebru al lui Chopin, între făclii, într-un salon gol. Apoi apare în salon o blondă goală, care ia o scripcă neagră și-ncepe a cânta lugubrul cântec. A doua poză (în această poezie deloc simplă) este retorica întoarsă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă mă cheamă, Nimic nu înțelege... De crengi atârnând, Și aș vrea ca să mor Avesalomi gemând Ca Romulus Rege, Cu plete-ncîlcite... Uitat, legendar... De spaimă mă prind Cuprins de-o furtună Priviri rătăcite, Pierdut să dispar, Și mintea, de zgomot, Prin codrii Bacăului... BARBU NEMȚEANU, D. IACOBESCU, M. SĂULESCU, LUCA I. CARAGIALE Barbu Nemțeanu (1887-1919) transporta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă și muzicantă, încît bietul târgușorul nostru geme de versurile și de sonatele ei; de aceea noi toți o numim Muza de la Burdujăni." Scopul pentru care a scris C. Negruzzi această farsă, căci această bucată e nu numai tendențioasă, ci curat tezistă - cum dealtmintrelea vom vedea -, așa e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trebuit ca ochiul stâng, să fie scos. Bătrân, cu un ochi de sticlă, ofta și slăbea mereu. Nu avea poftă de mâncare și nici nu mai vrea să mănânce. Ziua se culca pe pat, cu fața în jos, ofta și gemea: Of mamă, la ce m-ai mai făcut?! Cam un an a stat numai la pat, nu bolnav, ci atât de slab că nu mai putea să se țină pe picioare. A ștepta moartea ca pe o binefacere. îl întreba
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mort. Victima era un om tînăr și deprins să învingă greutăți mari. Când și-a revenit, nu și-a dat seama că se află într-un mormânt, că deasupra lui este pământ. S-a întors cu fața-n jos. A gemut, a strigat, a urlat. Eforturile lui au fost zadarnice. N-a putut nici să spargă sicriul nici să ridice în spate pământul carel acoperea. A stat inconștient mai bine de două ore fără să mai facă eforturi. Prin pământul aruncat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trece prin unele situații care o întris tează, o sperie sau o mânie, ea exercită asupra membrilor ei o presiune pentru ca ei să facă dovada, prin acte semnificative, a tristeții, angoasei și mâniei lor.” Societatea le impune să plângă, să geamă, să-și provoace răni reciproce. Prin aceste manifestări, grupului i se restituie energia, permițându-i-se să se refacă. Subiecții își imaginează că ființe răufăcătoare (ostile temporar sau definitiv) manifestă răul și nu pot fi anulate în acțiunile lor malefice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Repet, avem nevoie de unitate și nu de fabricarea de dizidențe. Consider o datorie de suflet de a consemna succint, după puterile mele, și de a dezvălui fapte trăite, mărturii ale camarazilor mei, conspirații contra țării mele, al cărei viitor geme de amenințări. Nimic mai îngrozitor. Sfâșietor și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]