9,430 matches
-
precizarea condițiilor de organizare și desfășurare a pregătirii practice din perioada masterului didactic. ART. 4 Din rețeaua permanentă de unități de învățământ constituită în vederea realizării pregătirii practice pot face parte: unități de învățământ cu personalitate juridică de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, centrele școlare pentru educație incluzivă, centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, palatele și cluburile copiilor și elevilor, Palatul Național al Copiilor din București, cluburile sportive școlare. ........................ ART. 7. Pregătirea practică din cadrul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
națională, locală și la nivel de școală, pentru: realizarea sistemului de înregistrare, monitorizare și raportare a absențelor școlare; evaluarea cu scop de orientare și optimizare a învățării, cu accent pe testarea inițială; îmbunătățirea competențelor de lectură a elevilor din ciclul gimnazial; recunoașterea meritelor pentru munca didactică și punerea în aplicare a cerințelor specifice prin acordarea gradației de merit cadrelor didactice cu rezultate meritorii măsurabile, enunțate, inițial, printr-un proiect (managerial), etapizat, pe 4 ani. 3. PRACTICA PEDAGOGICĂ - FORMAREA INIȚIALĂ PENTRU CARIERA
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în prezent) îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp ca achiziții fundamentale. Ordonarea acestora semnifică intenția de a corela taxonomia competențelor, cu dezvoltarea intelectuală a elevului pe durata celor două cicluri de școlaritate: primar și secundar inferior (gimnazial). La nivelului ansamblului sistemic educațional românesc se operaționalizează corelații între vârste, clase, cicluri și tipuri intelectuale predominante, care generează un sistem pe 3 niveluri (corespunzătoare treptelor de învățământ rezultate din Legea educației naționale nr. 1/2011 și din procesul de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
deprinderi elementare de învățare (observare, notare). (4) Relaționarea elementelor din realitate cu reprezentări simple ale acestora (imagini/fotografii/tablouri geografice, schițe de hartă, desene etc). (5) Utilizarea unor metode simple geografice (observare directă, observare mijlocită). (II) Învățământul secundar inferior (ciclul gimnazial: clasele V - IX) Aceste competențe au fost deja incluse în noile programe școlare de geografie pentru clasele V - VIII din anul școlar 2010 2011, urmând a se modifica structural, prin conținuturi specifice, material pentru clasa a IX a. (1) Utilizarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
repartizați pe trepte și categorii. Proporția profesorilor de diferite specialități este mult mai mare (68,2%) față de educatori, Învățători, institutori (21,4 % și respectiv 10,4%). Explicația finală: profesorii sunt cei care pot ocupa funcții de manageri atât În Învățământul gimnazial, cât și În cel liceal. Ponderea femeilor manageri din Învățământ, față de situația de dinainte de 1990 când promovarea femeii constituia o „sarcină birocratică”, În prezent numărul femeilor manageri a crescut. Se știe că odată cu reforma, restructurarea și apariția Învățământului privat, ponderea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Complex Școlar, în care să fie instruiți aproape toți elevii din oraș. Lucrările au fost finalizate în noiembrie 1958 și, tot în această lună, Inspectoratul Școlar al regiunii Iași a hotărât mutarea în noul local a tuturor elevilor din ciclul gimnazial și liceal. Astfel, elevii din trei licee bârlădene (Liceul "Gh. Roșca Codreanu", Liceul de fete, Liceul Pedagogic) și șase școli generale au devenit elevii noii instituții de învățământ care, printr-un ordin al Ministerului, a fost numit "Complexul Școlar Bârlad
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
clasă" desemnează incinta / Încăperea / locul / spațiul În care elevii Își desfășoară activitatea școlară; - "ora de clasă" este intervalul de timp În care are loc procesul de predare-Învățare-evaluare, ca unitate de bază a sa (45-50 de minute; - prin expresia "clase primare / gimnaziale / liceale" se vizează durata școlară unitară sau un nivel, un ciclu din traiectul perioadei școlarității; - "a face clasă" este echivalent cu procesul de predare-Învățare-evaluare, adică procesul de Învățamânt ca atare; - "clasele selecționate" se referă la un grup școlar cu potențial
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cetățeni"(Șt.Bârsescu. 2. Obiectivul și ipotezele cercetării Obiectivul investigației: Evidențierea gradului de importanță pe care cadrele didactice o acordă activității de cunoaștere a grupului școlar utilizând metode, tehnici și instrumente specifice. Ipoteza generală: Cadrele didactice din Învățământul primar și gimnazial acordă o importanță diferită activității de cunoaștere a clasei școlare ca grup psihosocial, În funcție de experiența didactică. Ipoteza de lucru 1: Cadrele didactice cu o experiență În Învățământ mai mică/ cel mult egală cu 10 ani, acordă mai mare importanță activității
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a clasei școlare ca grup decât profesorii diriginți. 3.Prezentarea lotului de subiecți Lotul pe care s-a realizat investigația a fost format din 96 cadre didactice din 8 instituții ieșene: 6 școli generale și două licee teoretice cu clase gimnaziale. Au fost selectați, În proporții egale, Învățători /institutori și profesori diriginți; cadre didactice cu experiență mai mică, cel mult egală cu 10 ani și cadre didactice cu experiență mai mare de 10 ani În Învățămînt. 31% 69% studii preuniversitare studii
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat ideea că toate cadrele didactice cunosc cu exactitate câți elevi din
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Ceea ce atrage Însă atenția este numărul mare al elevilor certați cu disciplina școlară. Dacă, de exemplu, În Învățământul primar În peste 50% dintre colectivele În discuție există mai mult de doi elevi În fiecare grup din această categorie, În Învățământul gimnazial această situație se regăsește Într-un număr mult mai mic de colective (25% proporția elevilor indisciplinați este mai mare În grupurile conduse de cadrele tinere (41,6% comparativ cu a grupurilor conduse de cadrele cu experiență Apreciem că starea generalizată
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sunt Îndrumate de cadrele cu experiență (46%, iar cele mai puțin coezive sunt conduse de cadrele tinere (36%. Aceeași situație se regăsește pe cicluri de Învățământ; clasele primare dispun Într-o proporție mare de unitate (45,5% comparativ cu cele gimnaziale (35%. 0% 8% 67% 25% 1 2 3 4 0% 29% 21% 50% 1 2 3 4 90 Din răspunsurile dascălilor reiese că, deși mai puține, există și grupuri școlare cu o coeziune slabă, chiar disociate. Situația de fărâmițare/ disociere
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
0% 29% 21% 50% 1 2 3 4 90 Din răspunsurile dascălilor reiese că, deși mai puține, există și grupuri școlare cu o coeziune slabă, chiar disociate. Situația de fărâmițare/ disociere a claselor de elevi este mai frecventă În ciclul gimnazial (20% și mult diminuată În ciclul primar Considerăm că importantă nu este simpla constatare a unei situații cât mai ales dorința de a-i Înțelege cauzele și a lua măsuri corespunzătoare pentru Îmbunătățirea ei. 10 Surse de tensiune Între educatori
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
școlar: - catalogul clasei; - graficul activităților educative pe semestru/ an școlar; - situații statistice privind rezultatele la Învățătură pe ani școlari; - fișa de caracterizare psihopedagogică propusă de C.J.A.P.P. Iași; - recomandare privind profilul moral și profesional al elevului la sfârșitul ciclului gimnazial/ liceal. reprezintă o surpriză plăcută, fiind prima lucrare În care activității de cunoaștere științifică a grupului i se acordă mai mare importanță. Structurată pe cinci capitole, lucrarea propriu- zisă vizează: - managementul clasei ca grup; - organizarea grupului educațional (catalogul, orarul, graficul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Învățământ (62,5% față de cadrele tinere (52,1%, insitutorii (60,4% față de profesorii diriginți (58%. Consultând caietele Învățătorului/ dirigintelui s-a confirmat acest aspect; autorii documentelor În discuție rezervă spații ample activității educative intra și extraclasă, mai ales pentru clasele gimnaziale . Aspectul care ne-a preocupat În mod deosebit este evidențierea importanței pe care cadrele didactice o acordă activității de cunoaștere a grupului școlar. Primele semnale și clarificări au venit În urma interpretării răspunsurilor primite la indicatorul 2 al ghidului de interviu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai bună În ciclul primar (62,5% decât În cel gimnazial (58,3% În timp ce Între aceștia și liderii informali comunicarea este mai bună În grupurile gimnaziale (54,1% comparativ cu cele primare (14,5%. Între membrii grupului ca parteneri egali comunicarea este mai bună În gimnaziu (43,7% decât În ciclul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai bună În ciclul primar (62,5% decât În cel gimnazial (58,3% În timp ce Între aceștia și liderii informali comunicarea este mai bună În grupurile gimnaziale (54,1% comparativ cu cele primare (14,5%. Între membrii grupului ca parteneri egali comunicarea este mai bună În gimnaziu (43,7% decât În ciclul primar (23% În timp ce, Între cadrele didactice și toți membrii grupului, comunicarea funcționează la fel de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
comunicativ care-i stimulează pe ceilalți, În timp ce un număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea claselor primare și gimnaziale predominantă este influența; Într-un număr redus de clase gimnaziale (20% e folosită constrângerea, iar dependența este mai frecventă În clasele primare (18,7%. Datele indică faptul că relațiile afectiv - simpatetice dintre membrii grupului sunt cunoscute la modul empiric de către
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea claselor primare și gimnaziale predominantă este influența; Într-un număr redus de clase gimnaziale (20% e folosită constrângerea, iar dependența este mai frecventă În clasele primare (18,7%. Datele indică faptul că relațiile afectiv - simpatetice dintre membrii grupului sunt cunoscute la modul empiric de către majoritatea cadrelor didactice. Dacă, de exemplu, microgrupurile și criteriile de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cunoaștere și formarea comportamentului adecvat pentru viața școlară și socială. Evoluția copiilor pe treptele de școlarizare următoare ciclului primar depinde de pregătirea, competența, conștiința profesională și dăruirea cu care lucrează învățătorii. Șansele elevilor de a parcurge cu rezultate bune învățământul gimnazial și liceal depind de calitățile moral-profesionale ale învățătorilor. Aceste considerații se doresc a fi mesaje către instituțiile care pregătesc învățătorii și către cei ce gândesc și decid politica școlară. În procesul învățării, explicațiile și demonstrațiile sunt cu atât mai necesare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
că într-o zi de iunie, când încheierea anului școlar bătea la ușă, când cu elevii clasei a IV-a pe care o conducea făcea recapitularea finală a materiei pentru a ajuta pe copii să-și ia zborul spre cursul gimnazial, a venit la ea mama unei fetițe a cărei promovare era incertă, să o roage, încă o dată, să facă în așa fel ca și fiica ei să absolve ciclul primar, iar mama să poată face din ea „măcar o învățătoare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
al candidatului. Concursurile se pot edita fie la începutul unui ciclu de școlarizare (vezi concursul de admitere la facultate), fie la trecerea dintr-un ciclu de învățământ în altul, în zona mono-obligatorie a sistemului școlar (din ciclul primar în cel gimnazial, de pildă). Concursul are un caracter predictiv. Probele de concurs apelează la relevarea unor: - cunoștințe acumulate în domeniul specialității sau în domenii conexe, care au valoare operațională pentru profilul vizat; - aptitudini și interese; - abilități (tehnice, de execuție etc.), în cazul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
structura administrativă responsabilă pentru destinele învățământului) sau nonguvernamentală (de exemplu, o organizație specializată în activități de acest gen); - sunt expuse situației de examen proporții semnificative ale populației școlare la punctele de interfață între ciclurile de învățământ, în special între învățământul gimnazial și cel liceal, precum și între cel liceal și cel universitar; - conținutul probelor și tehnicile de testare utilizate, ca și criteriile și procedurile de evaluare sunt identice pentru fiecare componentă a examenului, chiar dacă organizații diferite sunt responsabile pentru una sau alta
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bibliograficetc "Note bibliografice" 1. ***, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, MEN, CNC, Editura Corint, București. 2. ***, 1979, Dicționar de pedagogie, E.D.P., București. 3. ***, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba și literatura română (învățământ primar și gimnazial), CNC, Editura Aramis, București. 4. ***, 2001, Ghid de evaluare pentru educația tehnologică, SNEE, Editura ProGnosis, București. 5. ***, 2002, Portofolio sur support numérique, Ministère de l’Éducation du Québec, document de informare, Bibliothèque nationale du Québec. 6. Anderson, S.; Murphy, R.
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]