3,545 matches
-
au aruncat în sus în timp ce cântau „Mulți ani trăiască! Mulți ani trăiască! La mulți ani!”. Spre seară unii au plecat spre oraș, alții au rămas să petreacă la restaurantul din centrul comunei, unde tocmai se adusese șampanie. Cei mai mulți au încins horele la bal, care se întindeau din cămin până în centrul comunei la restaurant. La căminul cultural a fost montat magnetofonul și stația de amplificare, iar în centru cânta fanfara. Petrecerea a continuat până noaptea târziu. Tot ce s-a petrecut în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată În lunca Siretului la intrarea În satul Scheia jud. Iași. Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de inaugurare, În condițiile deceniului al VIII-lea, un grup restrâns de prieteni au vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată În apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
VIII-lea, un grup restrâns de prieteni au vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată În apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne Întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a Înviat”, strângeri de mână, Îmbrățișări, lacrimi și peste 700 km a Văii Prutului se Întinde Hora Unirii. 8 iunie Simpozion cu tema Etnoecologie cu 14 comunicări și se redactează o rezoluție În favoarea grupurilor românității orientale. Partea a doua a simpozionului este consacrată „Cercetașilor Naturii” - concepție, organizare, forme de activitate. A apărut numărul VI al revistei Nistru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la moartea marelui cărturar D. Cantemir. Simpozionul s-a desfășurat pe mai multe secțiuni: istorie, sociologie, ecologie, medicină. 5.XII. O delegație a Societății „Ginta Latină” s a deplasat În satul Scheia, com. Al. I. Cuza, la monumentul statuar intitulat „Hora de la Scheia”, care a fost amplasat, acum 20 de ani, În jurul unei fântâni de la intrarea În acest sat. 15.XII. Cu sprijinul Asociației „Caritas”, s-a făcut o colectă de haine pentru câteva familii nevoiașe din jud. Orhei, Basarabia. Rezoluția
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În zona locuită de români În Asia Mică. Cercetătorul străbate sate, urcă la stânele din munți, stă de vorbă cu săteni, preoți, Învățători, comercianți, ciobani și autoritățile locale. Se Întâlnește cu localnicii la biserică, intră În casele oamenilor, participă la hore, nunți culegând informații despre trecut, obiceiuri, ocupațiile casnice și adună material folcloric. Acești vlahi din Asia Mică se distingeau prin ocupația lor, păstoritul, religia ortodoxă, Îmbrăcăminte și conștiința că sunt „aromâni”. Întreaga lor comunitate era răspândită În 9 sate de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Poartă fustane cu pestelcă iar bătrânele nu se despart de cojocel atât iarna cât și vara. Pe lângă păstorit, În proporție mai redusă fac comerț cu produse de lapte, lână, piei și mai puțin se ocupă cu agricultura. Jocurile lor sunt hora, sirta și ciobanca și majoritatea cântă la flueră și gaida (cobză). Limba de comunicare este greaca dar păstrează cuvinte macedonenealunar (luna iulie) tsupa (sapă), campos (câmp) magula (măgură) punga, laiu (negru) etc. Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nordul Bucovinei. Dr. V. Pruteanu, Președintele Uniunii Veteranilor „Spiritualitatea Românească” din Republica Moldova C-tan Vlad Țurcanu Președintele Societății de Război ai Armatei Române din Republica Moldova Din Turnul acestui palat din Iași pornește din oră in oră spre toată românimea chemarea melodiei „Hora Unirii” 233
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a instructorului Ștefan Șancariuc, învățător la școala Victoria a reușit un ansamblu de 20 dansatori, ce executau dansuri locale dar și din alte locuri cum ar fi Trilișeștiul, culminând cu Bătuta. Tineretul din toate satele comunei, duminica după masă organizau „hora satului” unde se adunau aproape tot satul ... </gap> Viața locuitorilor din comuna Hlipiceni ar fi fost bună dacă nu ar fi fost loviți de atâtea fenomene sociale și naturale. La cimitirul satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a instructorului Ștefan Șancariuc, învățător la școala Victoria a reușit un ansamblu de 20 dansatori, ce executau dansuri locale dar și din alte locuri cum ar fi Trilișeștiul, culminând cu Bătuta. Tineretul din toate satele comunei, duminica după masă organizau „hora satului” unde se adunau aproape tot satul ... </gap> Viața locuitorilor din comuna Hlipiceni ar fi fost bună dacă nu ar fi fost loviți de atâtea fenomene sociale și naturale. La cimitirul satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
păduri de brad. Valea Suhăi e strâmtă, mai strâmtă decât valea Bistriței unde s-a întâmplat povestea cu caprele Irinucăi. Sortite a fi la fel de luminoase, amintirile lui Nicolae Labiș erau populate de întâmplările fabuloase ale muntelui: toamna ciobanii coborau în horă și se repezeau la femei, o fată se înecase în râul în ale cărui unde, de la fund, țâșneau săgeți argintii de pești; scufundat într-o știoalnă, copilul îi privea cu ochi deschiși sub apă. Tot el își însoțea părintele care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
euro adunate în bască. În plus, costumul e și nu prea e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul lat de-o palmă sînt mai degrabă ale cîntăreților de ceardaș decît ale interpreților de hore românești, amestecate cu unduiri orientale inspirate din nesecatul filon al melosului gitan. Afișul e neinspirat, nu însă și ireal. El poate stîrni mînia lui Viorel Moldovan, căruia i-au fost plimbate rudele luni întregi pe la poarta Ambasadei, în așteptarea vizelor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini, vestiarul e un cîntec. La plecare, în fața microbuzului din parcarea a ceea ce fusese pe vremuri un falnic stadion de cupele europene, încing hora bucuriei, ca tricolorii în America. Singurii martori ai acestei imense fericiri sînt cîțiva cîini de pripas. Reportajul se termină cu patronul sau cu antrenorul, n-are importanță cu care dintre ei, încercînd să dea sens de final poveștii. Aparent, sensul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
silabe. 5) Adaugă o literă la sfârșitul cuvintelor de mai jos și obține cuvinte noi: Exemplu: arc - arcă ora cor Dan mic dac bar car var cer 6) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: pom, pomi, pomii. Sfârșit de noiembrie Timpul, în hora lui infinită, a dus pe aripi încă o vară și-i gata, gata să ia cu el și toamna asta mohorâtă. E sfârșit de noiembrie. Natura pare amorțită. Din veselă si verde cum era până nu demult, câmpia e acum
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu acțiunea într-un ev cețos sau fabulos, în genul cavaleresc, conținând un amestec de macabru, fantastic și supranatural, cântând geniile nopții, strigoii, silfii (aici ielele), tot ce se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această zi ferice, Massicul, scumpa-ți comoară Vrednic este-a ne-ndrăgi. Vezi Corvinus poruncește, vin de-i toarnă-o cupă plină De-al tău sînge-mbătrînit. Lui I. Caragiani (1841-1921), care era un om de haz oral, i se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu, la poezia plictisului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
început în poezia rășinăreanului Octavian Goga (1881-1938). Poetul înalță "cîntarea pătimirii noastre" și cade în genunchi în fața lui Dumnezeu. Ideea politică e absorbită într-un text obscur de oracol cutremurător: Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul nostru-al tuturora... Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un întins adânc de mare, Trăiește-nfricoșatul vifor Al vremilor răzbunătoare... Poetul e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie", care se prosternă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora. Afară de asta Goga a reluat "nenorocul" din lirica eminesciană, ideea unui destin ascuns ce conduce firele vieții, interpretîndu-le în sensul unui regret de a se fi dezlipit de satul său: De ce m-ați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un pătrat. Sunt acum încredințat, Cum e unghiul? - Crăcănat. Tînăru-i om învățat, Zice Președintele, Un cățel? - E un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
explicațiile anterioare , prin rezolvarea câtorva exerciții. 32.Copie propozițiile următoare , transformându-le după modelul : „se joacă în iarbă = se joaca-n iarbă”. Pisoii veseli se joacă în iarbă verde. Ploaia rece bate în geamul casei. Fața noastră se prinde în horă satului. Băiatul curajos se avânta în apa adâncă a mării. Să nu mai fie în caietele noastre greșeli de ortografie! 33.Folosind aceeași cale,(de la exercițiul 32) realizează următoarele transformări după modelul de mai jos: „Muta e noaptea = Muta-i
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]