6,525 matches
-
Primul din volum este subintitulat roman postmodern. Editorul și lectorul cărții este Călin Vlasie, un partizan al postmodernismului, care a reușit să iasă, recent, din anonimat prin neghiobiile emise despre Eminescu într-un interviu acordat lui Daniel Corbu în revista ieșeană Feed back. Publicând, însă, cartea d-lui Negoiță, Călin Vlasie și-a mai spălat din păcate, punându-se în slujba eminescianismului de fond al acestui autor român care s-a impus în spiritualitatea americană de avangardă. Cu siguranță, poetul piteștean
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Vasile Sporici, cu un Cuvânt înainte de Constantin Noica, sub titlul aproximativ adecvat Logica dinamică a contradictoriului.299 Abia în ultimii ani s-au tradus câteva cărți dintre cele 15 ale sale, după înființarea Fundației "Ștefan Lupașcu", datorată strădaniilor logicianului ieșean Petru Ioan, care a publicat, altminteri, și prima monografie românească asupra filosofului 300. În străinătate, el este amplu comentat prin sintezele și studiile semnate de Gérard Moury, Jean-Pierre Chevalier, G. Yvette Thomas, Benjamine Fondane (studiu inedit, tipărit în 1998), ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fost supus unor injurii miticiste, ca de altfel tot ce se ivește valoros și îndrăzneț în această cultură. 131 Ibidem, p. 39. 132 Ibidem, p. 41. 133 Liviu Ioan Stoiciu, Despre generația poetică 2000, răspuns la o anchetă a revistei ieșene "Feed back", an. II, nr. 2, ianuarie 2005, p. 39. 134 În Observator cultural (an.I, nr. 1, 26 februarie-6 martie 2000, p. 6), Ion Bogdan Lefter includea antinaționalismul printre dimensiunile grilei postmoderniste. În varii contexte, a insistat asupra respingerii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în 1958 este condamnat la închisoare corecțională pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. După eliberare (în 1959) lucrează ca electrician la Brăila și Iași, economist la Câmpulung Moldovenesc, interpret-traducător la Suceava, șef de birou la Serviciul de protocol al unei întreprinderi ieșene. În 1964 intră în învățământ, la Suceava, ca asistent la Catedra de limba și literatura română a Institutului Pedagogic, apoi ca lector la Universitatea Populară. Din 1966 este membru (din 1982 șef) al Catedrei de limbi și literaturi germanice la
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
de Gavril Istrate (Limbă și unitate) ilustrează preocuparea pentru problemele lingvistice, interesul redacției îndreptându-se și spre alte domenii: Constantin Ciopraga, Evocând Marea Unire, Creativitatea feminină, Al. Husar, O nouă înflorire a artei, Cultură și civilizație. Despre actori și dramaturgi ieșeni scrie Florin Faifer. Sunt comemorați în texte omagiale Ion Irimescu, Ion Apetroaie, Vasile Popovici, Ion Neagoe, arhitectul și pictorul Alexandru Clavel și scriitorul englez Aldous Huxley (Rodica Dimitriu, Gânduri despre Aldous Huxley). Rubricile „Artă plastică”, „Viața cărților”, „Tribuna școlară”, „Lumea
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
fi desemnat printre cei trei candidați la scaunul Patriarhiei din Constantinopol. În 1640 reușește înființarea la Iași a unui colegiu și a unei tipografii pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi, cu ajutoarele - profesori, meșteri și materiale tipografice - venite de la Petru Movilă. Colegiul ieșean a fost condus un timp de rectorul Academiei movilene, Sofronie Poceapski. V. creează în capitala Moldovei un curent puternic de tipărire și răspândire a cărții românești, acțiune reluată mai târziu de mitropolitul Dosoftei. În 1643 scoate Carte românească de învățătură
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
suplinise și pe care o va ocupa treizeci de ani. Atras de politică, devine unul din liderii organizației locale a Partidului Liberal, fiind deputat (1878), senator (prin 1885) și vicepreședinte al Senatului (după 1890). În 1891 era ales președintele secției ieșene a Societății pentru Învățătura Poporului Român. Din 1896 N. Gane, primarul orașului, îl numește președinte al Comitetului teatral. În această calitate V. comite grave nereguli administrative, iar ca urmare este obligat să demisioneze de la catedră (1898) și să emigreze în
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
selectați după aptitudini pentru îndeletniciri speciale; 2. școli superioare țărănești, obligatorii și cu caracter mai general, dar adaptate zonei și regiunii în care există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind de la ideea că trebuie formați formatorii pentru adulți, educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
selectați după aptitudini pentru îndeletniciri speciale; 2. școli superioare țărănești, obligatorii și cu caracter mai general, dar adaptate zonei și regiunii în care există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind de la ideea că trebuie formați formatorii pentru adulți, educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pot contribui la o Înțelegere de substanță a protocolului Casei Regale a României, a ritualurilor de putere și a imaginii suveranilor În reprezentările publice. Totodată, o astfel de analiză surprinde În mod inevitabil dinamica unei societăți provinciale, cum era cea ieșeană, nivelul de dezvoltare economică și gradul de urbanitate, dar și disputele politice locale Între putere și opoziție, reflectate În discursul public și preluate de presa oficioasă. Organizarea festivităților de la Iași, din toamna lui 1897 a debutat prin desemnarea de către Consiliul
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
regale la aniversarea semicentenarului universității. În partea stângă, se afla o companie a Regimentului XIII „Ștefan cel Mare”, cu drapel și muzică. Apoi erau așezați, În ordine, generalii din Corpul al IV-lea de armată, Consiliul județean, Administrația financiară, profesorii ieșeni, delegații studenților, notabilitățile orașului. În partea dreaptă, erau doamnele din Înalta societate, corpul diplomatic și publicul. La mijlocul peronului stătea prefectul poliției, prefectul de județ, Consiliul comunal și primarul . Prima a coborât regina, urmată de rege, primit de primar cu pâine
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Buțureanu și Teohari Antonescu, la care au fost prezentate artefacte din stațiunile Cucuteni, Belcești, Preutești, Dolhasca, Rafaila, Râul Glodului și patru schelete de la Cucuteni. În serile de 21 și 22 octombrie au fost organizate două reprezentații de gală la Teatrul ieșean, una de societatea dramatică și alta de o trupă germană, care a inclus În program piesa „Meșterul Manole”, de Carmen Sylva . În prima seară, suveranii au asistat la un spectacol deschis de imnul regal, intonat de orchestra condusă de Eduard
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
de două ori pe zi. cât și Era Nouă au omagiat personalitatea lui Carol și au subliniat semnificația profundă a prezenței regelui la Iași, la momentul inaugurării palatului universitar, prezență care valida public importanța culturală a orașului și Întâietatea universității ieșene. A. Bădăreu scria la 22 octombrie că: „Serbarea de astăzi de la Universitate este o serbare a Moldovei Întregi. Foarte puțini sunt cei născuți În Moldova și care joacă astăzi un rol de frunte În politica țării, care să nu fi
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
la Mihail Kogălniceanu. Intervenția cenzorului sugera anumite minusuri, dar și unele corecturi care ar fi trebuit făcute textelor pentru a crea o imagine „conformă” cu epoca În care se scria despre acesta. Într-una dintre ele era semnalată lucrarea istoricului ieșean Alexandru Zub, intitulată Mihai Kogălniceanu istoric, apărută În anul 1974, la Editura Junimea, În care se considera că autorul „făcea o prezentare persiflantă evenimentelor revoluționare din Moldova” În mijlocul cărora s-a aflat și Mihail Kogălniceanu. Deficiențe similare erau semnalate de
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
amendat această poziție. Într-o notă Întocmită la 24 octombrie 1975, semnată M. M., erau prezentate concluziile cenzorului referitoare la lucrarea M. Kogălniceanu - Opere, vol. II. Scrieri istorice, care urma să și apară, de altfel, anul următor, sub Îngrijirea istoricului ieșean Alexandru Zub . Se pare că documentul este, de fapt, un al doilea referat, deoarece recenzorul sugera reintroducerea unor pasaje scoase cu alt prilej. Astfel, se cerea revenirea la unele texte datorate lui Mihail Kogălniceanu, precum cele semnalate la paginile 52
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
altfel, pentru a Întregi profilul unei remarcabile generații de cercetători (În situația fericită În care curtoazia recenzentului se poate Întâlni cu obiectivitatea), să remarcăm În acest volum, alături de semnăturile lui Marino sau Duțu, și prezența lui Alexandru Zub, mentorul școlii ieșene de istorie a istoriografiei. Cu altă ocazie, istoricul moldovean producea și el o lucrare consacrată imaginii Europei În optica intelectualilor pașoptiști, insistând asupra rolului special pe care l-a jucat francofilia românească În construirea acestei reprezentări. Studiul publicat de Alexandru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 208-285; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială”, În volumul Iordan Chimet (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 261-272. Se mai pot adăuga, Într-o listă bibliografică măcar tangentă temei În discuție, articolul istoricului ieșean Veniamin Ciobanu, referitor la evoluția conceptului de „Europa” până În secolul al XVIII-lea, la scara Întregului continent (Veniamin Ciobanu, „Evoluția conceptului de «Europa» și «european». Câteva considerații istoriografice”, În volumul Gabriel Bădărău, Leonid Boicu, Lucian Nastasă (coord.), Istoria ca lectură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 710-711. Icoana lumii, I, 1841, nr. 41, p. 403; reprodus de aici În Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, op. cit., p. 105. „Franklin XE "Franklin" ”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură, V, 1842, nr. 28, pp. 223-224 (reproducere din publicația ieșeană Icoana lumii, I, 1841, nr. 51, pp. 403-404). Alte biografii ale lui Franklin: „Biografia lui Franklin”, În Albina românească, V-VII, 1833-1834, supliment la nr. 7, pp. 1-2; „Oarecare aduceri aminte din biografia lui Veniamin Franklin”, În Muzeul național, I
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Viorica Florea, Vasile Adăscăliței, Alexandru Dima, Octav Tcaciuc, Maria Platon, Dumitru Gafițanu, Gheorghe Agavriloae, Alexandru Husar, Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are încrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de medalistică pe care le-am publicat în anii 2002 și 2005. Am extras și am integrat, în prima parte a ediției din 2010, paginile de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Centenarul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeană de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeană de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu medalii despre existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeană de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu medalii despre existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leagă construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Aceasta impresionează, prin revers, cu foarte sugestive scene din Războiul de Independență și anii 1877-1878 dispuși de o parte și de alta a reprezentării feminine din medalionul central. Tot aici, prin coroană
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
temelie a Palatului Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Biblioteca Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistică, scanată după un exemplar dintr-o colecție ieșeană, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profesorul Andone Cumpătescu a realizat o astfel de evocare a personalităților care i-au dat ființă și prestigiu. Prezenta lucrare, ediție cuprinzând îmbunătățiri și adăugiri, se alătură firescului laudatio la centenarul învățământului agronomic universitar și la bicentenarul învățământului tehnic universitar ieșean. Autorul succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]