3,426 matches
-
conducerii autovehiculelor cu atestat profesional). 236 Dreptul la muncă 4.5. Aproape toți pacienții cu diabet sunt capabili de muncă, la fel ca și cei fără diabet. Excepțiile de la această regulă sunt foarte puține. Trebuie luate măsuri pentru a elimina ignoranța și prejudecățile în acest domeniu." Anexa 12 I. O strategie pentru a asigura eșecul, sau : Cum să nu educăm pacienții.Probabil un medic nu ar putea fi un doctor sau un consilier bun dacă s-ar identifica complet cu soarta
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
legată de emergența actuală a unei tehnoculturi. Când este original, SF-ul, se face ecoul transformărilor produse de dezvoltarea științelor și tehnicilor și le întruchipează virtualitățile. El întărește sentimentul modern al incertitudinii și ne ajută astfel să ne înfruntăm propria ignoranță la modul ludic, jucând același rol ca și miturile* din civilizațiile preștiințifice. După cum scria filosoful contemporan Slavoj Žižek (2005), "nu putem înfrunta nucleul solid al realului decât ficționalizându-l [...], o parte a realității este "transformată" de fantasmă pentru a ni se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care ajunsese Paulescu înaintea lor. În plus, ei (Banting și Best) citaseră în publicația lor din februarie 1922 lucrările lui Paulescu, pe care însă le comentaseră într-o manieră descalificantă pentru un om de știință (un amestec de primitivism și ignoranță; dacă nu a fost vorba, de fapt, de o interpretare deliberat aberantă, pentru a înlătura din discuție meritele lui Paulescu). Oricum am analiza evenimentele din 1921-1923, rezultă limpede că lucrările lui Paulescu au avut un ecou puternic în SUA și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
contextul sau fundalul socioeconomic și politic în care se desfășoară este determinant. Deoarece în violența naturii nu există o intenție răuvoitoare, adeseori se uită manifestările violente ale naturii. Dar acum, violența catastrofelor naturale este favorizată adesea de contextul creat de ignoranța ființei umane cu privire la forțele naturii. Pentru a exemplifica amintesc o „știre” prezentată în media românească: în 23 decembrie 2010, s-a produs o catastrofă naturală prin surparea terenului în zonele Ocnelor Mari. Un bloc întreg „a fost înghițit” de surpare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile interumane (cum ar fi: raporturile dintre părinți și copii, dintre partenerii de cuplu) poate provoca victimei la fel de multe neajunsuri ca și agresiunile violente. Un important aspect al definirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a copilului fie prin stagnarea într-un anumit stadiu de dezvoltare a copilului, fie prin întârzierea ritmului de dezvoltare sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și loialitatea pe care în mod natural copilul o are față de părinte; sentimentul de neputință de a se apăra a copilului și sentimentul că nimeni nu îl apără, că e părăsit de toți cei care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică vârstei, dublată de sentimentul că adultul știe ce face și că el, copilul, trebuie să accepte chiar dacă îl înspăimântă. Abuzul sexual, în mod obișnuit se dezvoltă într-un proces treptat, în care agresorul găsește oportunități pentru a intra tot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
serviciilor de specialitate pentru copil, lipsa profesioniștilor formați să intervină în domeniul copilăriei, pedepsirea copiilor delincvenți prin privare de libertate și închiderea lor împreună cu adulții, promovarea unei mentalități care menține copilul într-o poziție marginală în familie și societate. Sărăcia, ignoranța, lipsa de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a fost dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană lansată în 2000, la Lisabona, se adoptase ca sarcină prioritară eradicarea sărăciei, anul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu persoana care-l îngrijește, modul în care această persoană comunica cu el, determină vulnerabilitatea sau confortul psihic și reziliența copilului. Un comportament al îngrijitorului de neglijare a nevoilor copilului sau de indisponibilitate față de copil, fie din oboseală, plictis sau ignoranță, scade șansele copilului de a-și dezvolta o platformă de stabilitate în viață. Am numit platformă de stabilitate, atașamentul securizant al copilului. Tot ceea ce se va întâmpla ulterior în viață va confirma sau va știrbi din această securitate, stabilitate, confort
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care vor interacționa în viitor. „Provocarea generației noastre este aceea de a înțelege dinamica și realitățile grupurilor umane într-un mod care să ducă la o revelație, care, la rândul ei, va conduce spre înțelegerea faptului că trebuie să abandonăm ignoranța noastră instituționalizată precum și maltratarea copiilor.”(Perry, 2001, p. 34) 1.11. Politici și preocupări sociale cu privire la violență Nu a existat în istoria omenirii nici o formă de organizare socială, mod de producție sau spații locuite de oameni care să nu fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sinucidă chiar la data când mamele lor, în urmă cu mulți ani, au făcut o tentativă avortivă. Pentru a degaja o concluzie, vom spune că avortul la cerere este o crimă, din păcate cea mai răspândită crimă de pe planetă, datorită ignoranței, inconștienței și a unui insuficient respect față de viață. Desigur, nu este nevoie pentru a valida adevărul lăcătuit în această frază, să parcurgem sute de pagini care s-au scris pe această temă, este suficient să vizionăm câteva filme documentare pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zăbovi și asupra acestor probe din urmă. Sumarizând, putem spune că frica terifiantă de moarte, sursă inepuizabilă de traumă, poate fi controlată printr-o reprezentare corectă a ceea ce semnifică ea, în textura sa profundă. „Moartea nu este dușmanul. Dușmanul este ignoranța și absența iubirii”, clamează Levine (2009, p. 209). Vorbind despre moarte ca traumă, nu putem ignora șocul pe care îl provoacă dispariția unei persoane asupra familiei sale. Chiar dacă supraviețuitorul știe că esența celui dispărut există într-o altă dimensiune, marea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și nu se bucurau de nici un interes în rândurile populației, posturile străine influențau modul de a gândi și înțelege al românilor, întrețineau o speranță de schimbare. Astfel, sprijiniți de emisiunile posturilor străine care făceau o breșă în zidul gros al ignoranței, în ciuda tuturor nefericirilor, inepțiilor și durității regimului, românii reușeau să păstreze o speranță de schimbare. Speranța avea rolul de a menține credința că există un „dincolo”, că lumea nu se termină în spațiul și timpul comunismului. Această idee relativiza trăirile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de transpunere a numelor proprii grecești în română: "se fac românește curat Socrate, Ippocrate, Demosthene, Aristotele etc. iar pe limba Sarsaililor și a redactorilor de partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu mai suntem buchieri or Sarsaili, ci începem și noi a semăna a oameni literați"24. Evident, această neștiință se găsește pretutindeni. Heliade Rădulescu o întâlnește la jurnaliști, gramaticieni, literați sau la vorbitorii de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
universală. Îl găsim ca adjectiv: "entuziasmul său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci amândouă opiniunile sunt de erudiți"27. Expresia se menține în vocabularul lui Heliade Rădulescu și după întoarcerea din exil. În 1859 candidează împotriva lui Bolliac pentru un scaun de deputat la Târgoviște 28, și înfrângerea îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capacitatea artiștilor de a crea senzația falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind, în mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care e vorba de consultarea corpului social (Heliade Rădulescu vizează multele consultări publice din Țările române după 1859: Unirea, forma de guvernământ, reformele lui Cuza etc.) "multitudinea" apare insistent
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de subliniat în ce măsură chiar și în această versiune schematică și clișeizată, Iosif Vulcan așază apostolatul pe un suport progresist. Fie prin asocieri naive, glisând liber de la opoziția mistică între viață și moarte, la aceea raționalistă între lumina cunoașterii și întunericul ignoranței, sau mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă de imagini astrale menite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cu asemenea chip, Domnii și câțiva boieri, care compuneau Guvernul, dispuneau în folosul lor, de toate stările obștești și particulare. Clasa de mijloc și cultivatorii de pământ, robiți prin acțiunile prevaricatoare ale înaltei aristocrații, erau aruncați în sărăcie și în ignoranță; nici o instituție binefăcătoare, nici pentru educațiune, nu s-a arătat în această epocă de activitate generală; și o țară atât de bogată, prin producțiunile națiunii, înfățoșa spectacolul unei impustieri peste tot locul." În condițiile creșterii neîncetate a atribuțiilor statului, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Vartires Popovici, arendași ai moșiei Crețești din județul Fălciu, îl asigurau pe ministru că „nimic n-a găsit mai plăcut în viată decât numai a vedea națiunea română mergând către prosperare, a o vedea smulsă din ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și a luminii", ei declarându-se din „totdeauna pentru școli, pentru răspândirea luminii și în clasa ce încă zace în ignoranță". Ei informau că încă din primul an al primirii moșiei Crețești (1858) au clădit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vedea națiunea română mergând către prosperare, a o vedea smulsă din ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și a luminii", ei declarându-se din „totdeauna pentru școli, pentru răspândirea luminii și în clasa ce încă zace în ignoranță". Ei informau că încă din primul an al primirii moșiei Crețești (1858) au clădit nu numai casa de școală, care a fost totdeauna de atunci ocupată de un număr de mai bine de 100 elevi, mai ales în timpul domnului N.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din secretul său cititorului ("nu voi povesti ce s-a întâmplat sau ceea ce s-a spus atunci: anumite lucruri trebuie să rămână tăinuite în inima mea")468, menținându-l parțial cum a știut să o facă Henry James, în frustrarea ignoranței, dar numai parțial, fiindcă cititorul care l-a citi pe Edgar Allan Poe, cunoaște resorturile unor astfel de povești și înțelge, în momentul morții fetei, că de fapt mama o asasinează și că acel "Revino, revino"469 are un sens
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decât atât, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajând-o și compromițând-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era încă formată. Apoi, românii erau îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul întrebării viitorul nației lor. Nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de genul „suntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergând cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] când Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, își fac
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, își fac lor înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvârșirea etnogenezei românești în secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care vorbește autoarea este în altă parte... Din nefericire, discursul ecleziastic oficial a încurajat asemenea abordări extravagante ale trecutului național, care îi transformă pe români într-un fel de „popor ales”. Poate o mai mare atenție din partea redactorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]