3,252 matches
-
a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de dominație țaristă. Etapele autonomiei și independenței au fost aceleași pe care le-a înregistrat mișcarea din Finlanda și din țările baltice. Unirea cu România decurgea din conștiința mai clară a comunității naționale și din imposibilitatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bulgarii, toți oameni de rase sau religii diferite, ușor de recunoscut și al căror număr de altfel redus se cunoaște. Rămân deci ucrainienii - și în acest caz este important să se știe unde s-a putut stabili în Basarabia această imigrație ucraineană atât de importantă. Desigur nu în orașe, pentru că populația totală a celor 12 orașe principale din Basarabia nu este în momentul de față decât de 490 mii locuitori, care în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aceste aspecte, fiind în același timp conștienți că ele nu pot fi întodeauna distinse în practică. (1) Populismul poate încuraja exprimarea acelor grupuri care nu se simt reprezentate de elite, scoțând la suprafață teme relevante pentru "majoritatea tăcută" (probleme precum imigrația în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în parlamentul federal, i s-a alăturat Gerolf Annemans. La începutul anilor 1980, VP-ul și lărgit profilul ideologic, îmbrățișând entuziast autohtonismul și populismul. În 1982, la alegerile locale din Antwerp, partidul a început să-și centreze campania pe temele imigrației și integrării străinilor, iar în 1992 a publicat programul în 70 de puncte (70 - puntenplan), în care se susține expedierea imigranților în țările lor de origine (Mudde, 2000; Spruyt, 1995). De asemenea, membrii Blocului Flamand au început să aibă o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rațiunile pentru care VB-ul critică elita politică. Potrivit acestui partid: Este un secret cunoscut de toată lumea, dar niciodată mărturist ca atare, faptul că elita politică are o agendă substanțial diferită de cea a poporului, de exemplu în ceea ce privește teme precum imigrația, drogurile sau criminalitatea și chestiunile legate de etică" (VB, 2004b). Partidul mai consideră că elita politică se menține la putere deoarece este sprijinită de o elită culturală care populează instituții precum: spațiul academic, biserica, instanțele juridice, mass-media, monarhia și sindicatele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra partidelor consacrate. Înainte ca VB să devină o formațiune importantă, dezbaterile politice priveau, cu precădere teme legate de regionalizare, de religie sau chestiuni socio- economice. VB-ul a impus și alte teme pe agenda publică, cele mai importante fiind imigrația și integrarea străinilor sau "legea și ordinea", ba mai mult, a reușit să dețină monopolul pe aceste problematici 4. Partidul a profitat din plin de rolul mass-mediei de formator de opinie, care a acordat o atenție considerabilă pozițiilor VB și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
VB și care a contribuit la întârirea monopolului ideologic al partidului pe temele amintite (Walgrave și De Swert, 2004, 2007). Ca o reacție la succesul electoral al VB, partidele consacrate au ajuns să includă, din ce în ce mai mult, în manifestele electorale temele imigrației integrării și pe cele ale legii și ordinii. Studii științifice demonstrează faptul că în ultimii ani, tema imigrației a devenit a doua ca importanță în politica flamandă. După VB (cu un punctaj de 19,8, pe o scară de 1
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2004, 2007). Ca o reacție la succesul electoral al VB, partidele consacrate au ajuns să includă, din ce în ce mai mult, în manifestele electorale temele imigrației integrării și pe cele ale legii și ordinii. Studii științifice demonstrează faptul că în ultimii ani, tema imigrației a devenit a doua ca importanță în politica flamandă. După VB (cu un punctaj de 19,8, pe o scară de 1 la 20), imigrația se regăsește și în discursul Groen! (16,4), al VLD (13,5) și al SP
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe cele ale legii și ordinii. Studii științifice demonstrează faptul că în ultimii ani, tema imigrației a devenit a doua ca importanță în politica flamandă. După VB (cu un punctaj de 19,8, pe o scară de 1 la 20), imigrația se regăsește și în discursul Groen! (16,4), al VLD (13,5) și al SP.A (13,2) (Benoit și Laver, 2006). Succesul electoral al VB nu numai că a silit partidele consacrate să asume aceste probleme, ci le-a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asume aceste probleme, ci le-a impulsionat și să clarifice și să-și ajusteze pozițiile. Este un lucru demonstrat, că numeroase asemenea partide în Europa de Vest s-au mutat către dreapta, atât în raport cu axa ideologică stânga/dreapta, dar și în raport cu chestiunea imigrației și a integrării străinilor, încercând să răspundă insatisfacțiilor cetățenești, care susțin partidele populiste de dreapta și contracarând succesul electoral al acestora (Bale, 2003; Carter, 2005; Meguid, 2005; Norris, 2005; Van Spanje, 2010). Figura 2.2 Poziționarea partidelor flamande pe axa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
celorlalte țări vest-europene, obținerea cetățeniei belgiene nu este condiționată de trecerea unui test de integrare. În sfârșit, în Belgia 6 nu s-au luat acele măsuri simbolice, foarte populare în Danemarca și Olanda, cum ar fi crearea unui minister al imigrației. Una dintre rațiunile principale pentru care influența VB asupra politicilor publice a fost una redusă, este legată de faptul că partidele consacrate l-au tratat ca pe un paria. De la succesul electorat din 1989, partidele consacrate au ținut departe de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
executivă la niciun nivel: local, regional, național, fapt care reduce influența politică a partidului. Însă, în același timp, cordonul sanitar constrânge partidele consacrate, limitând câmpul de variație al pozițiilor lor în privința problemelor ridicate de VB (cu precădere chestiunile legate de imigrație și integrare). Dacă CD &V, Groen !, N-VA, SP.A și VLD ar copia, fără rezerve pozițiile VB, acest lucru ar însemna să delegitimeze cordonul sanitar. De altfel, lucrurile sunt încă și mai complicate, cordonul sanitar alimentează VB-ul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidului a unor candidați vizibili și a unor activiști recrutați din rândul minorităților. Cu toate acestea, dintre alegătorii partidelor cu reprezentare parlamentară, votanții Partidului Reformei au rămas cel mai puțin receptivi la multiculturalism și cel mai puțin dispuși să accepte imigrația persoanelor care nu sunt albe și drepturile minorităților etnice (Clarke et al., 2000; Cross & Young, 2002; Gidengil et al., 2001; Laycock, 2001: ch.7). Partidul a nominalizat și a sprijinit alegerea în Parlament a mai multor minoritari etnici, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
anilor 1990, Republicanii au ajuns să se vadă ca făcând parte integrantă din marea familie europeană de partide de "dreapta radicală". Membrii formațiunii credeau că ei reprezintă o reacție la "criza morală a sistemului democratic" grav afectat de corupție, infracționalitate, imigrație, de "dictatura banilor" și de incapacitatea coaliției de guvernământ de a rezolva problemele oamenilor de rând (Sládek). Partidul s-a bucurat de relații strânse cu Frontul Național din Franța (FN) și a participat la mai multe evenimente organizate în cadrul EuroNat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fază: cea în care FPÖ renunță la rădăcinile sale naționaliste germane și la vechile concepte neoliberale, pentru a susține valorile naționale (austriece), legea și ordinea și șovinismul statului bunăstării prin care să ducă lupta împotriva pericolelor globalizării, integrării europene și imigrației. Sloganul "Austria mai înainte de toate", care a însoțit o petiție populară controversată din 1993, a fost îndreptat direct împotriva drepturilor străinilor. În programul partidului din 1997, FPÖ s-a angajat de partea "unui creștinism care își apără valorile" împotriva fundamentalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
program operațional ca să pregătească FPÖ pentru participarea la guvernare (în coaliție cu ÖVP). De fapt, Haider s-a dezis public de șovinismul german (Deutschtümelei) în 1995 și partidul a dezvoltat idei de politici privitoare la chestiuni precum integrarea în UE, imigrație, pensii, familie și politici sociale (Luther, 2006b: 21-2; 2008: 107; vezi, de asemenea, Heinisch, 2010: 11-12). Temele "majore" (de exemplu, anti-imigrație, lupta împotriva corupției și a infracționalității) au fost îmbunătățite cu temele "minore". În 1999, FPÖ a făcut din "alocația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cancelaria și Ministerul de finanțe. FPÖ a primit portofolii cu influență; pe lângă funcțiile de vicecancelar și de ministru de finanțe, era responsabil de protecția socială, inovare, apărare și justiție. ÖVP a ezitat să acorde FPÖ Ministerul de interne, responsabil cu imigrația, după ce acesta din urmă a profitat de și a incitat la sentimente xenofobe în cadrul multor campanii electorale. FPÖ a întâmpinat mari dificultăți în găsirea personalului competent. În decursul unui an, partidul a trebuit să înlocuiască jumătate din membrii săi de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cât privește politicile, putem porni de la ipoteza (vezi și Capitolul I) că FPÖ a contribuit la o întărire a democrației, prin aceea că și-a îndreptat atenția asupra unor chestiuni pe care elitele (adică SPÖ și ÖVP) le-au neglijat. Imigrația (sau "chestiunea străinului") a fost o temă importantă în cadrul campaniilor electorale ale FPÖ și un motiv de căpătâi pentru votanții acestui partid (vezi Tabelul 6.2). Partidul a reușit să facă din această chestiune un cap de afiș al agendei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reușit să facă din această chestiune un cap de afiș al agendei electorale, în ciuda faptului că majoritatea votanților aveau alte priorități 5. În 2002, campania FPÖ s-a concentrat mai mult pe probleme sociale și pe euroscepticism, mai puțin pe imigrație (Müller, 2004: 349). Totuși tema euroscepticismului poate fi privită și ca o încercare de a aborda o chestiune care să reflecte atitudinile publicului larg. Conform studiului Eurobarometrului desfășurat în toamna anului 2002 (Comisia Europeană, 2003: 32), doar 46% dintre austrieci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mult mai favorabil unității familiei și migrației forței de muncă, a preluat acum de la FPÖ orientarea sa restrictivă (Bale, 2003: 76, 82). Nu toate propunerile FPÖ au fost puse în practică (vezi, de exemplu, Fallend 2002: 911), dar politica față de imigrație a fost tot mai mult susținută cu argumente din sfera securității și a devenit tot mai dură (deși în aliniată la reacția globală de după 11 septembrie și sprijinită de opinia publică). Respectând ipoteza din capitolul introductiv, FPÖ, partidul populist de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acționeze ca și când conducea un guvern cu un singur partid pentru tot restul mandatului guvernamental. FPÖ, pe de altă parte, care se reîntorsese la strategia de a vâna voturi imediat după ruptură și care a pus un mare accent pe chestiunea imigrației, nu a întâmpinat nicio problemă ca să intre în parlament în 2006 (Luther, 2008: 110-11). 6.4.2 Efecte pozitive FPÖ (aflat la guvernare până în 2005) nu a fost în stare să influențeze puternic politica guvernului Schüssel II, din cauza pierderilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o contribuție la dimensiunea conflictuală a politicii, deși acțiunile sale au generat mai degrabă haos. 6.4.3 Efecte negative Asemenea anilor de opoziție și la fel ca în timpul cabinetului Schüssel I, FPÖ și-a continuat linia restrictivă cu privire la politica imigrației și în cabinetul Schüssel II (acompaniindu-l totuși pe ÖVP). Uneori, noi prevederi nu au trecut de Curtea Constituțională. În 2004, de exemplu, Curtea a abrogat părți largi din noua lege a azilului, în special interzicerea azilanților de a mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cazul Carintiei Haider și FPÖ, partidul său (din 2005, BZÖ), nu a influențat doar discursul politic, politicile și calitatea democrației la nivel național, dar și la nivel provincial, cu precădere în Carintia. Acolo, Haider a folosit cu mare succes chestiunea imigrației și pretențiile minorității slovene de a avea tăblițe bilingve pentru a câștiga majoritatea relativă pentru propriul partid în alegerile generale din 1999 și 2004. Doarece constituția provincială prevedea ca toate partidele majore să aibă dreptul să participe la guvernare conform
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sesn pozitiv, nici într-un sens negativ (vezi ipoteza 3). În privința efectelor pozitive, FPÖ (și mai târziu BZÖ) cu siguranță a influențat agenda politică în două chestiuni asupra cărora segmente largi ale populației aveau atitudini foarte negative, integrarea europeană și imigrația. Totuși, efectul direct al celor două partide asupra măsurilor guvernamentale socio-economice, chiar în aceste două domenii, au rămas limitate. ÖVP, partidul principal de la guvernare, era foarte angajat să susțină integrarea europeană (în ciuda "sancțiunilor" impuse noului guvern în 2000), iar de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Totuși, efectul direct al celor două partide asupra măsurilor guvernamentale socio-economice, chiar în aceste două domenii, au rămas limitate. ÖVP, partidul principal de la guvernare, era foarte angajat să susțină integrarea europeană (în ciuda "sancțiunilor" impuse noului guvern în 2000), iar de imigrație s-a ocupat Ministerul de interne, condus de ÖVP (care totuși nu a oprit politica lui restrictivă). Faptul că FPÖ și BZÖ au fost capabile să ia parte la guvernare poate fi considerat ca fiind ceva bun, dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]