5,610 matches
-
unor foști lideri ai P.S.D.M.R., printre care: Constantin Stere, V. G. Morțun, Ioan Nădejde etc. În primii ani ai următorului secol, Ion I. C. Brătianu se va arăta foarte preocupat de perspectivele dezvoltării economice a României, susținând necesitatea unei politici de industrializare pentru a nu mai rămâne la cheremul Occidentului. Este perioada În care el Își va intensifica preocupările pentru soarta românilor din Transilvania, participând la inaugurarea palatului Astra de la Sibiu sau primind În vizită la Florica delegați ardeleni precum: Octavian Goga
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
criză economică presupune scăderea masivă a producției, însoțită de probleme structurale, de rigidități în interiorul economiei, determinate de consumarea factorilor de producție specific unei mega tendințe care a întreținut ciclul economic. De exemplu, criza din anul 2008 a reprezentat finalul epocii industrializării, al construcției de case și automobile. Economiile ies acum din criză dezvoltând mega tendința industriei electronice și de comunicații. O criză presupune de asemenea desfășurarea sa în spații geografice foarte largi, cu efecte de ordin cel puțin regional sau planetar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
De exemplu, noul ciclu economic în care ne aflăm în prezent se bazează pe factori de producție ca inteligența, cercetarea științifică, resursa umană superior calificată sau ultra calificată. Omenirea, prin economiile "locomotivă", are tendința să depășească epoca industriei și a industrializării. De altfel, multe capacități de producție de tip industrial clasic sunt relocate în alte state ale lumii ca investiții străine. Fig. 7.16 Avântul economic Așa cum spuneam, euforia pornește întotdeauna din sectorul nefinanciar, chiar dacă sistemul financiar va fi implicat mereu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nr. 74/1990, p. 25. Este de reținut scăderea continuă a ritmului mediu anual al productivității muncii sociale. Scăderea nivelului de trai și dezechilibrele dintre cerere și ofertă sunt oglindite în scăderea indicatorului venit național. După un maximum în contextul industrializării forțate, al perioadei 1971-1975, economia României se află în plin proces de recesiune. Este o criză a consumului, dar și a structurilor economice. Productivitatea muncii sociale scade drastic pe fondul lipsei resurselor pentru retehnologizare. Rezultă că inflația din economia românească
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
altul, ca și modul de realizare a comerțului, care era altul. Ca punct de plecare, ca bază a inflației de penurie, putem socoti acumularea de venituri la populația din perioada deceniului opt al secolului trecut. În acea perioadă, pe fondul industrializării țării a crescut nivelul veniturilor populației, creștere nesusținută printr-o ofertă corespunzătoare de bunuri de larg consum. Dimpotrivă, oferta de bunuri de larg consum a fost din ce în ce mai scăzută, datorită lipsei retehnologizării în economie și scăderii competitivității economice, intensificarea la maximum
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
În context nu este rău că gânditorii doreau ca omul să ajungă s-o ducă mai bine, într-un viitor mai bun. Era epoca tuturor fanteziilor și entuziasmelor pe care tot capitalismul o pornise prin descoperirea Americii, dezvoltarea comerțului global, industrializarea și descoperirile tehnice uluitoare. Avusese loc Renașterea, iar umanismul pusese deja în centrul preocupărilor sale omul, cu tot ceea ce ține de el. Socialismul a venit din acest fals mit al mizeriei, mit cultivat cu grijă de către apologeții săi, teoreticieni sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
occidentul a căutat și a găsit în mod natural soluția prosperității larg difuzate în interiorul societății. Fernand Braudel arată că "Meritul occidentului este de a fi căutat cu îndârjire o ripostă socială, umană, destul de eficientă și valabilă la duritățile multiple ale industrializării. El a fabricat un umanism social, am spune, dacă nu am abuzat deja de acest cuvânt comod"1136 (...). "Această elaborare a avut loc de-a lungul tristului, genialului și dramaticului secol al XIX-lea: - trist - dacă ne gândim la urâțenia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate fi preluat decât printr-o scădere a cererii agregate (inflația de penurie). Fig. 9.6 Reechilibrarea unei economii după un șoc al creșterii ofertei în socialism Reechilibrarea se produce doar printr-o creștere a cererii agregate (expansiunea din perioada industrializării forțate). Condiția de preț constant oferă economiilor socialiste o marjă foarte redusă de posibilități de mișcare și readaptare. Aceasta deoarece orice modificare a celor două curbe (oferta agregată sau cererea agregată) este preluată întotdeauna în modificări, în adaptări ale PIB
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
orice modificare a celor două curbe (oferta agregată sau cererea agregată) este preluată întotdeauna în modificări, în adaptări ale PIB-ului și nu în ale prețului. Economiile socialiste au avut o evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată a crescut iar această creștere a fost însoțită de o creștere a cererii agregate și a doua etapă, după anii '80, când oferta agregată s-a redus brusc, iar această scădere a dus
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom spune că situația de inflație prin penurie a fost obținută într-un context dat de: finalizarea procesului de industrializare și stagnarea în fața noii etape a informației și comunicațiilor, în care statele socialiste nu aveau încredere, scăderea competitivității în industrie ca urmare a lipsei retehnologizării, scăderea randamentelor în industrie, creșterea costurilor în economie ca urmare a creșterii prețului la combustibili
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu așa cum se afirma, ca rezultat al subdezvoltării. Progresul economic nu diminuează sărăcia, dimpotrivă o accentuează (...) Zilele de muncă prelungite, subalimentația, promiscuitatea, exploatarea muncii copiilor, bolile profesionale și nu numai, accidentele de muncă foarte numeroase, absența oricăror drepturi sociale, însoțesc industrializarea capitalistă din Franța sau din Marea Britanie în secolul XIX" (Economia publică și statul bunăstării, Editura Universității din București, 2009, pp. 22-23). 1123 Tot în interiorul dezbaterii despre vremurile rele aduse de capitalism, Ha-Joon Chang invocă munca copiilor în fabrici și greutățile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi prevăzute în totalitatea lor în urmă cu aproape două secole. Nici Adam Smith și nici David Ricardo, cu toată perspicacitatea gândirii economice pe care au avut-o, nu puteau să prevadă evoluția spectaculoasă a procesului economic, în general, al industrializării actuale în special, și nici marile mutații ale comerțului mondial, determinate de fenomenul globalizării. În același timp, trebuie remarcat și un alt aspect al procesului economic bazat pe sistemul outsourcing-ului și al modului de reflectare a rezultatelor producției în volumul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
secolului al XVIII-lea marchează debutul Revoluției industriale în Anglia (1780)345, țară care va dejuca ambițiile napoleoniene de hegemonie europeană prin dezvoltarea economică și prin creșterea imperiului colonial. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, industrializarea s-a extins și în alte regiuni modificând echilibrul puterilor, care se va deplasa de la vechile puteri dominante către țări care posedau în același timp resursele și organizarea ce le permiteau exploatarea tehnologiile și noilor mijloace de producție. Revoluția industrială
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
să circule cu rapiditate și cu cheltuieli mai mici. În Germania, darea în exploatare a primei căi ferate a avut loc în anul 1835, deschisă între localitățile Nürnberg-Fürth, prima linie de importanță economică fiind Leipzig-Dresda (1871)358, aceasta marcând începutul industrializării. Statul își va asuma rolul de antreprenor al construcției căilor ferate, investițiile cele mai ridicate fiind făcute între 1840-1860. Germania era interesată și de căile ferate ale Americii latine, ale Chinei și în special ale Imperiului otoman, ca și ale
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germania un laitmotiv promovat de o coaliție de mari proprietari aflați la putere și condusă de Bismarck, care adopta în 1879 Legea vamală prin care se promova această politică. În Germania s-au dezvoltat cu precădere întreprinderile mici și mijlocii. Industrializarea a condus, treptat, la nașterea marilor firme cu structuri profund transformate. Creșterea întreprinderilor s-a făcut prin autofinanțare, concentrare sau înțelegeri. Cea mai mare parte a întreprinderilor s-au dezvoltat la început fără a face apel la bănci, dar reinvestindu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
minelor sale de cărbune uzine constructoare de mașini, fabrici de arme363 și șantiere navale. Pentru a rezista concurenței păstrându-și independența, firme din același sector încheiau între ele acorduri de cartel (înțelegeri) prin care își împărțeau piața și stabileau prețurile. Industrializarea a condus, treptat, la nașterea marilor firme cu structuri profund transformate 364. Pentru a dispune de capitalul necesar cumpărării mașinilor din ce în ce mai costisitoare, apoi pentru a amortiza costul prin vânzări masive pe o piață supusă unei concurențe puternice, întreprinderile trebuiau să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
s-a îndreptat frecvent către organizații care optau pentru transformarea radicală a organizării politice sau sociale. Din rândurile ei s-au recrutat militanții și cadrele social-democrației germane, conducătorii anarhiști sau cei ai naționalismului pe cale a se constitui. 2. Social-democrația germană Industrializarea și creșterea considerabilă a proletariatului au determinat, în mod firesc, apariția mișcării sindicale. În absența unei legislații sociale, muncitorii trăiau în condiții mizere. Tensiunile sociale au provocat acțiuni violente, printre care ridicarea țesătorilor silezieni în 1844, o insurecție ce va
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întreg spectrul politic, nu doar pe socialiști. A avut loc și o extindere fără precedent a urbanizării, poate comparabilă doar cu începuturile procesului de urbanizare din Evul Mediu. La finele anului 1890, Germania traversa un al doilea val rapid de industrializare. Cu aceste realizări se prezenta Germania în anii premergători Primului Război Mondial, realizări care au influențat mult formarea și dotarea unei armate cu o forță recunoscută pe plan mondial. În primul rând construirea flotei militare, marina fiind o expresie a modernității specifice
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de dezvoltare. Sectoarele private au fost desființate, continuând să funcționeze numai în comerț în Republica Democrată Germană și alte câteva țări (Ungaria, Iugoslavia). În planificarea dezvoltării economice, conducătorii țărilor comuniste au urmat modelul sovietic. A fost acordată prioritate industriei grele. Industrializarea a fost însoțită de o dezvoltare forțată a urbanizării, migrarea locuitorilor din mediul rural spre orașe resimțindu-se ulterior, din cauza "îmbătrânirii" satelor și diminuării forței de muncă într-o agricultură ce nu dispunea de mijloace mecanizate suficiente. Dorința de a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
forme de proprietate: proprietatea de stat și o formă de proprietate comună cu participarea statului. În ciuda dificultăților, deși integrată în economiile mai puțin dezvoltate ale CAER, economia est-germană a progresat, situându-se în vârful ierarhiei lumii comuniste. Specializarea în producție, industrializarea și problema egalizării nivelurilor de dezvoltare economică rămâneau între direcțiile de funcționare ale CAER821. Este la fel de adevărat că o sursă importantă a puterii economice au constituit-o relațiile speciale cu Germania de Vest (între altele, comerțul favorabil și lipsa tarifelor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
își pun deja problema dacă Rusia nu va avea cumva soarta Iranului din timpul șahului, deoarece, la nivel mondial, nu este exclusă o cădere bruscă a prețului la hidrocarburi. Acești vizionari au altă perspectivă asupra destinului Rusiei. S-a realizat industrializarea în perioada sovietică doar în domeniul militar și în cercetarea cosmică. Numai atât. Acum Rusia nu poate reveni ca mare putere doar cu exportul de materii prime, fără capital uman și tehnologii avansate. - Spuneți că politica Gazprom-ului prevalează asupra politicii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aici și apariția în stânga Nistrului a unei elite separate. Am în vedere o parte a consacratei nomenclaturi a PCUS, care nu includea moldoveni de pe malul drept al Nistrului, adică români basarabeni. Paralel, în Basarabia, se evidențiase un alt aspect al industrializării forțate sovietice - consolidarea unui mare complex agraro-industrial de importanță unională. Complexul agroalimentar local era printre cele mai avansate din URSS. Mulți conaționali din dreapta Prutului se arătau impresionați de nivelul de dezvoltare a regiunii. Treptat, legăturile Chișinăului cu raioanele de peste Nistru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Coubertin. Se uită adesea, că aceste jocuri par o locomotivă cu un program ambițios de renovare pedagogică și sportivă. Dar în 1900 nu sunt decât 3.000 de spectatori la Jocurile din Paris. Și apoi: în secolul al XIX-lea industrializarea a fost o dezrădăcinare și salariatul a suferit o violență. Sportul a fost înrădăcinat în spectacolul sportiv și apoi s-a născut mișcarea sportivă. Ceea ce producția și urbanizarea a unit, pasionează. Ceilalți de asemenea, în căutare de siguranță într-o
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ele nu au fost chiar simultane; problema care se pune e care dintre ele, cea industrială sau cea politică, a jucat rolul principal în evoluția formelor moderne ale naționalismului. De la societățile agrare la economia națională Conform tezei lui Gellner 130, industrializarea este factorul capital al remodelării naționale a identităților politice. Pentru Gellner, revoluția industrială a indus o schimbare fundamentală în logica de funcționare a societăților Europei de Vest, nu nu-mai în domeniul economiei ci, de asemenea, în cel al culturii și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
revoluția industrială a indus o schimbare fundamentală în logica de funcționare a societăților Europei de Vest, nu nu-mai în domeniul economiei ci, de asemenea, în cel al culturii și al raporturilor dintre diferite grupări sociale. Mai global, după Gellner, dinamica industrializării reclama, fără nici un subterfugiu posibil, sub pericolul de a se opri foarte repede din drum, apariția unui om nou, modelat printr-o cultură inedită. Într-adevăr, ordinea imuabilă și fracționată a societăților agrare milenare nu satisfăcea decît nevoile de ordin
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]