5,050 matches
-
cu gândul în special la formele de discriminare directă (în școală, pe piața muncii, în spațiul public etc.). Prin exercițiul autoreflexiv lansat în această carte, am intenționat să aducem în atenție nu atât discriminările directe pe criterii de sex, cât inegalitățile de gen structurale ca discriminări indirecte, înrădăcinate în mentalul colectiv și în practicile sociale cotidiene, devenite fapte obișnuite, pe care nici nu le conștientizăm sau, în caz că le cunoaștem/conștientizăm, le ignorăm. Un fragment selectat din textele acestui volum, aduce un
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care au ajuns la un anumit nivel de împlinire) atunci când discută despre discriminare par să accepte realitatea discriminării în general, pentru celelalte femei, dar nu și pentru sine. Este imposibil să nu fi trecut printr-o situație discriminatorie de tipul: inegalitate de șanse sau de oportunitate la angajare urmată de excluderea colegială sau neglijarea benignă (prin care femeile sunt făcute să se simtă invizibile sau neimportante prin izolare fizică, socială, profesională), utilizarea dublului standard, desconsiderarea autorității femeilor în diferite domenii, salarizarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența lor, cum să le controleze sexualitatea și cum să justifice statutul lor inferior. Ele ilustrează foarte clar modul în care atitudinile pot legitima inegalitatea, iar dacă forma de exprimare a acestor preocupări sau griji masculine a cunoscut unele variații în timp, conținutul lor a rămas multă vreme același (Nicoleta Turliuc). Despre machism 26, sexism 27 și asertivitatea femeilor: Câțiva ani mai târziu, investirea mea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în sensul cel mai larg. Nu spun că nu există cazuistică, mai ales în mediul rural, însă nu cred că generalizarea este întemeiată. Și da, mă refer atât la formele de discriminare directă, cât și la mecanismele sociale care construiesc inegalitatea de gen. Cel mai relevant și mai dureros exemplu mi se pare cel al violenței fizice împotriva femeii. Faptul că nu există reacție pe măsură prin apel la structuri specifice ne arată că introducerea fenomenului într-o zonă etichetată "discriminare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
altă parte, definiția însăși a excelenței profesionale sau academice se cantonează în sentințe arhaice, vădit patriarhale asupra vieții sociale (Reghina Dascal). Despre cealaltă față a (in)egalităților de gen: autoritarismul feminin, misandrismul 30 și "feminismul represiv": [...] atunci când însuși feminismul generează inegalitate de gen el devine indezirabil. Căci atunci când ceri egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
misandrismul 30 și "feminismul represiv": [...] atunci când însuși feminismul generează inegalitate de gen el devine indezirabil. Căci atunci când ceri egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de curentele intelectuale și ideologice main stream în numele capitalismului modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai mari, mai vechi și mai bine stabilite în Suedia, Norvegia și Danemarca. Cooperarea era extrem de importantă pentru noi. Am prezentat inițiativa Institutului Nordic pentru cercetarea genului (NIKK) (Harriet Silius). • Echipele se schimbă și, de asemenea, sensibilitatea indivizilor față de tematica inegalităților. Pentru motive care țin de partea de risc din cariera mea, la doar doi ani de la ieșirea mea la pensie, mai multe dintre cursurile relative la această axă - înscrise în planul cvadrienal al universității - au fost suprimate. Astfel, problema raporturilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
stereotipurile atașate feministelor, dar și cu falsa condescendență cu care suntem tratate în unele medii intelectuale. Am învățat de la doamna Miroiu să nu mă las afectată de falsitatea unei lumi la care visasem, cel puțin din prisma înțelegerii reale a inegalităților de gen, și să fac din asta un motiv în plus în susținerea cauzei mele. Am intrat în contact cu alte diferențe generatoare de inegalități (rasă, etnie, clasă, orientare sexuală) și am învățat toleranța și respectul pentru diversitate (Diana Neaga
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
afectată de falsitatea unei lumi la care visasem, cel puțin din prisma înțelegerii reale a inegalităților de gen, și să fac din asta un motiv în plus în susținerea cauzei mele. Am intrat în contact cu alte diferențe generatoare de inegalități (rasă, etnie, clasă, orientare sexuală) și am învățat toleranța și respectul pentru diversitate (Diana Neaga). • Iubesc feminismul pentru că m-a făcut să mă simt normală, acceptată, pentru că mi-a adus în viața mea colege și prietene care nu mă critică
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
UK, Palgrave Macmillan, 2011. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feminist în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela, "Prefață", în Moira Gatens, Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, 2004. Niskanen, Kirsti and Christina Florin (eds), Föregångarna. Kvinnliga professorer om liv, makt och vetenskap. [The
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feminist în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela, "Prefață", în Moira Gatens, Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, 2004. Niskanen, Kirsti and Christina Florin (eds), Föregångarna. Kvinnliga professorer om liv, makt och vetenskap. [The pioneers. Women professors on life
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care a trăit. El nu a avut ca mine șansa alterizării, șansă pe care, ironic, am avut-o prin munca lui. El a trăit într-o lume în care adevărul, binele și răul se identificau cu ordinea patriarhală. Pentru el inegalitățile de gen au fost firești cea mai mare parte a vieții. Și cu toate astea învață acum că ele sunt cultură și îl apreciez că în felul său face efortul să înțeleagă. 11 Aceasta este una din nuanțele aduse definirii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Dragomir (coord.), Nașterea. Istorii trăite, Editura Polirom, Iași, 2010. 5 Dan Lungu, op. cit., pp 60-61. 6 Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Editura Institutul European, Iași, 2015. 7 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 8 Alina Dragolea, " Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum "aleg" femeile performanțe profesionale mai scăzute și bani mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Editura Polirom, Iași, 2010. 5 Dan Lungu, op. cit., pp 60-61. 6 Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Editura Institutul European, Iași, 2015. 7 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 8 Alina Dragolea, " Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum "aleg" femeile performanțe profesionale mai scăzute și bani mai puțini", în O. Băluță (ed.
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cuvântul? REGHINA DASCĂL Uitându-mă înapoi fără mânie HARRIET SILIUS Un agent al schimbării JACQUELINE HEINEN Angajament feminist și competențe "masculine... MARIA NICOLETA TURLIUC Un exercițiu subiectiv: reflecții, amintiri și confesiuni... CRISTINA NEAMȚU Fata de duminică ANDREI ȚĂRANU Despre "celelalte" inegalități de gen... DANIEL ȘANDRU Cum am devenit ceea ce sunt. O analiză... DANA BĂDULESCU Reflecții în oglindă DIANA NEAGA De la patriarhat tradițional la feminism - despre trăirea... VALENTIN QUINTUS NICOLESCU Epoca de aur CRISTINA RĂDOI O fetiță în palton verde... în căutarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Paris, 1982, p. 93. 101 În Viețile celor doisprezece cezari, biografii critice publicate de Suetoniu către 120, secretarul împăratului Hadrian afirmă (ceea ce Tacit doar sugera în Analele sale) că Nero, "șocat de urâțenia vechilor edificii, de strâmtețea străzilor și de inegalitatea lor, a stârnit focul" la Roma ("pe care dorea să o numească Neropolis") și "contempla acest spectacol de la înălțimea turnului Mecena, impresionat, spunea el, de frumusețea flăcărilor și cântând, îmbrăcat într-un costum de teatru, versurile despre sfârșitul Ilionului" ("Troiada
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sur l'origine et les fondements de l'inégalité parmi les hommes (1754), afirmând că moda, ca fenomen social, a fost unul din factorii declanșatori în trecerea individului de la starea sa naturală la societatea civilă, semnele reprezentative ale bogăției generând inegalități sociale (J.-J. Rousseau, 1754/2001, 69). O dată cu estetica și literatura franceză a secolului al XIX-lea, semnificațiile ideii de modă capătă alte metamorfoze. Un sens îl reperăm într-un tratat dedicat vieții elegante semnat de Honoré de Balzac (1799-1850
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se pare că dinamica consumului s-a schimbat (G. Lipovetsky, 2006/2007, 35). Funcția principală a acestuia nu mai este ilustrarea opoziției dintre clasa dominantă și clasa dominaților. Totuși, în societățile noastre, achiziționarea celor mai banale produse încă mai ilustrează inegalitățile sociale, chiar dacă acestea au devenit mai subtile. În Parisul anilor 1963-1968, moda vestimentară și datele privind achiziționarea articolelor de îmbrăcăminte încă mai indicau inegalitățile sociale, dacă luăm în discuție cercetarea condusă de Pierre Bourdieu pe un eșantion de 1.271
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dominantă și clasa dominaților. Totuși, în societățile noastre, achiziționarea celor mai banale produse încă mai ilustrează inegalitățile sociale, chiar dacă acestea au devenit mai subtile. În Parisul anilor 1963-1968, moda vestimentară și datele privind achiziționarea articolelor de îmbrăcăminte încă mai indicau inegalitățile sociale, dacă luăm în discuție cercetarea condusă de Pierre Bourdieu pe un eșantion de 1.271 de subiecți. Mai recent, interviurile realizate de Virag Molnar (2002, 94) cu un număr de 20 de persoane de culoare arătau faptul că aceștia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie să confirme (J. Galille, 2002; A. Warde et al, 1999; D.B. Holt, 1997) stratificarea socială a gusturilor. În acest sens, examinând originile și consecințele inegalităților de consum, Paul DiMaggio (1987, 157), profesor de sociologie de la Universitatea Yale, arăta că persoanele cu o calificare educațională superioară se implică deopotrivă în receptarea culturii înalte, ca și în activități de consum specifice gustului popular, cum ar fi ascultarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
firesc în cadrul unui domeniu de studiu, există câteva ipoteze comune de care depinde clarificarea conceptului de "subcultură". Prima dintre acestea susține că societățile occidentale sunt caracterizate de raporturi de dominație și subordonare, prin divizarea lor în clase sociale, bazate pe inegalități de putere și de venit. Aceste divizări și relații inegale se exprimă sub forma culturii de clasă, iată cea de-a doua ipoteză. În alt treilea rând, se presupune că, în interiorul culturilor de clasă (adesea numite culturi- mamă), tinerii negociază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ipoteză. În alt treilea rând, se presupune că, în interiorul culturilor de clasă (adesea numite culturi- mamă), tinerii negociază și avansează propriile răspunsuri simbolice, distincte, cu privire la vârsta, la statutul generației, dar mai ales își exprimă simbolic atitudinile, valorile și sentimentele față de inegalitățile sociale (T. O'Sullivan, 1994/2001, 330). Nu în ultimul rând, s-a formulat ipoteza potrivit căreia separarea funcțională a familiei de școală menține rolurile de subordonat-subaltern și, astfel, subcultura devine o opțiune pentru unii tineri, un grup de referință
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
numeroaselor grupuri sociale care se coagulează în cadrul unei societăți sau a acțiunilor acestora. În opinia mea, mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la anul 1960", în Clipa 2000, o altfel de enciclopedie, S.C. Lumea Magazin S.A., București, 1999, pp. 32-36. Rotariu, Traian și Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2001. Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Best Publishing, București, 2001. Roquette, Michel-Louis, Despre cunoașterea maselor. Eseu de psihologie politică, traducere de R. Popescu și R. Gărmacea, Editura Polirom, Iași, 2002. Sanborn, Herbert C., "The function of clothing and of bodily adornment", în The American
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Irlandei de Nord au ocupat un loc mai important în dezbaterile Uniunii Europene decît în anii '80, datorită unui program comunitar privind construcțiile de locuințe în Belfast, menit a rezolva una din cauzele care determinaseră izbucnirea protestelor din anii '70 (inegalitatea în ceea ce privește alocarea de locuințe între cele două comunități) sau în anii '90, cînd Uniunea Europeană a înființat Fondul pentru Pace și Reconciliere în valoare de 400 de milioane de lire, în vederea susținerii financiare a procesului de pace. La Bruxelles se află
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]