4,097 matches
-
mai multe tipuri de ascriptori, fiecare îndeplinind o funcție semnificativă: • un ascriptor descriptiv cu funcție informativă: ,,M. prezintă numai comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
inferioare, de artă a gândirii frumoase și artă a analogului rațiunii, estetica ar fi "știința cunoașterii sensibile". În această tradiție, Immanuel Kant propune ca modalitate de operare estetică facultatea reflexivă de judecare, care ar avea rolul de a negocia între intelect și sentimentul de plăcere și de neplăcere, înțelegând frumosul ca simbol al moralei. Mai târziu, la Friedrich Schiller, termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
legitimează și pe idiot și pe cel lipsit de caracter; alegerile prin majoritate sunt îndoielnice, întrucât sunt parțial condiționate de eroare și întâmplare, de efectele momentane ale sugestiei de masă. Iată de ce, orice tip de legitimitate este permanent expusă primejdiei. Intelectul îl poate foarte ușor contesta.131 Dar, pe de altă parte, după cum susține și filosoful Jurgen Habermas, necesarul de motivație în societatea actuală poate fi satisfăcut numai dacă se asigură legitimarea normelor, iar legitimarea poate favoriza producerea de motivații doar
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pedepse și sancțiuni. Referindu-se la acest aspect, John Dewey notează: Adesea aud că se apără și se proslăvesc procedee plictisitoare și exemple searbede pentru motivul că "le plac copiilor așa de mult". Da, acesta este lucrul cel mai rău; intelectul, privat de o întrebuințare valoroasă și lipsit de plăcerea unei activități potrivite, se coboară la acest nivel la care este supus să cunoască și să execute și astfel devine interesat de o experiență forțată și dureroasă 162. În caz contrar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
alături de alte concepte fundamentale ca spațiul, substanța, ființa sau calitatea, unor diagnoze succesive. Apare deopotrivă și În comentariile medievale care prezintă categoriile ca moduri ale predicației, și la Kant, Descartes sau Hartmann, care le discută fie ca pe funcții ale intelectului, fie ca pe noțiuni generale ce convin tuturor lucrurilor, fie ca pe determinanți ai existenței. Apare și În perspectiva modernă, În felul ei oarecum eretică, Începând cu opera lui Nietzsche, care consideră datele categoriale ca fiind credințe și imagini folosite
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
transcendentale. Astfel, Peter Strawson explică miezul doctrinei kantiene a unității în termenii unei reflexivități fundamentale: "pentru ca experiențe diferite să aparțină unei singure conștiințe, trebuie să existe posibilitatea conștiinței de sine din partea subiectului acelor experiențe. Trebuie să fie unul și același intelect ocupat cu activitatea sa de conceptualizare asupra tuturor intuițiilor ce aparțin unei singure conștiințe și trebuie să fie posibil ca această identitate să fie cunoscută de subiectul acestor experiențe"11. Din această concepție reiese rolul esențial pe care îl joacă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă obligatoria contribuție transcendentală a unei facultăți a clarității reprezentărilor (în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și una a exercitării actelor de apercepție ("apercepția transcendentală" cea responsabilă de statornicia și unitatea conștiinței)32. Reprezentările, certitudinea determinațiilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conștiința a ceea ce facem (nu a ceea ce percepem), deoarece modul în care cineva devine conștient de actul reprezentării nu constă în a primi intuiții despre el, ci în a-l face (a-l realiza). Este diferența între sensibilitate și spontaneitatea intelectului tradusă în limbajul conștiinței, cea care indică modalitatea de certificare a faptului că, în al doilea caz, reprezentarea oferă inclusiv conștiința subiectului acțiunii, spre deosebire de primul, în care se arată doar cum omul își apare lui însuși (nu și cum este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dintr-o dispoziție naturală a minții umane de a aprehenda principiile de bază ale comportamentului. Ea este de regăsit apoi în încercarea carteziană de intemeiere a tuturor virtuților dianoetice în cele noetice, încercare care desăvârșește tradiția medievală originând în puterea intelectului de a judeca bine tot succesul acțiunilor morale. Filosoful francez considera că "de vreme ce voința noastră tinde să urmeze sau să evite ceea ce intelectul nostru își reprezintă ca fiind bun sau rău, noi nu avem nevoie decât să judecăm bine pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de intemeiere a tuturor virtuților dianoetice în cele noetice, încercare care desăvârșește tradiția medievală originând în puterea intelectului de a judeca bine tot succesul acțiunilor morale. Filosoful francez considera că "de vreme ce voința noastră tinde să urmeze sau să evite ceea ce intelectul nostru își reprezintă ca fiind bun sau rău, noi nu avem nevoie decât să judecăm bine pentru a acționa bine și să judecăm cât de corect ne stă în putință pentru a face cel mai mare bine de care suntem
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întregului ei au un pronunțat caracter afectiv, invenția și execuția sunt accentuate mai cu seamă intelectual"75, indicând sectorul predilect al intervenției conștiinței, deși nici elementul inspirației nu este complet lipsit de spontană reflectare. Latura drumului creator care ține de intelect primește cel mai direct contribuția sistemului semantic supraordonat și își rostuiește desfășurarea activă în funcție de el ca în funcție de o tablă a categoriilor cu semnificație estetică. Aceste categorii subsumează realul artistic în maniera unei sinteze supraîncărcate și se aștern în manieră simetric
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
izbind și cea mai sceptică conștiință teoretizatoare. Orice act volitiv se originează într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen pentru a include tot ce există în noi în asemenea manieră încât suntem imediat conștienți de el. Astfel, toate operațiunile voinței, intelectul, imaginația și sentimentele sunt gânduri...o mișcare voluntară, spre exemplu, se originează într-un gând"94). Afirmația lui Descartes ne trimite la un pan-mentalism justificator al primatului reflexivității. Și cum "cunoașterea oricărui lucru constă în cunoașterea esenței acestui lucru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vigoare specifică și cu rezultate ce adesea au rivalizat cu reușitele lumii apusene. De aceea, dominanta individuală este adesea un rezultat al unei opțiuni strategice, și nu o obligativitate condițională de orice gen ar fi ea. Dacă reflexivitatea predomină, însă, intelectul și întreaga personalitate sunt înclinate spre autocultivare pentru sine, la sublimitatea unui drum efectuat în lumina unui scop pur spiritual, vertical, necontaminat. Întors spre interioritate, omul se redescoperă mai autentic și își deschide singur calea către propria esență, către transparență
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de „hermeneuți” ai poliției secrete și politice din România comunistă. Căci textele acestea râvneau să fie și un fel de „table ale legii”. În sfârșit, un alt moment-cheie în discursul lui Gheorghe Pintilie este lauda Securității văzută ca supragândire, ca intelect desăvârșit: Tot organul nostru este un creier curat, nu avem nici un os, nimic. Noi suntem creier și trebuie așa gândit (ibidem, p. 150). În această formulă, elogiul intrinsec al securistului sugerează că acesta ar putea fi un fel de supraom
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Harald Höffding tocmai prin cartea de față. Pentru el, marele humor era întruchipat doar de cîteva personaje, chemate la viață de niște autori cu renume. Aceștia dădeau glas unei atitudini speciale față de lumea ridicolului, printr-o viziune în care colaborau intelectul și sentimentul, împlinindu-se ca o solidarizare cu cei căzuți pradă comicului. Despre humor își spuseseră mai înainte cuvîntul, într-o formă sau alta, diverși gînditori, începînd de la sfîrșitul secolului al XVI-lea, odată cu Ben Jonson, și continuînd cu Joseph
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
reia pe aceea dintre emoție și sentiment. Ceea ce se încercase înaintea lui Harald Höffding, în intuiția elucidării problematicii humorului, avusese de la Addison pînă la Cazamian, un caracter mai mult sau mai puțin eseistic, favorizînd de preferință aspectele estetice ale participării intelectului, spiritului și ironiei, la "macanismul" psihic al apariției fenomenului. Contribuția factorului sentimental, evidențiată mai ales după Jean Paul, era tratată c ao formă generală de simpatie umană, fără vreo analiză mai atentă. Pasul mai departe l-a făcut H. Höffding
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Silviu Gherman Cartea a fost, este și va fi unul dintre cele mai de preț moșteniri ale omenirii. În ciuda acestui fapt, sesizam indiferență cu care este tratată, mai ales în cazul tinerilor, indiferență care duce la erodarea intelectului uman. Dar asta nu cred că va surprinde. Trăim într-o societate în care importantă bogăției materiale domină și devotamentul pentru literatură este considerabil diminuat. De ce tinerii se îndreaptă către această zonă a graficului? Nu știu, poate din cauza influentelor mass-mediei
A doua oară unu by Silviu Gherman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92940]
-
și specialist în domeniul artelor frumoase din Lituania, Vitautas LANDSBEGHIS în anul 1971 și redat în recenzia referitoare la lucrarea cu denumirea „Facerea luminii” prin cuvintele: „Ideile creatoare ale pictorului se formau prin contopirea pulsațiilor ce țin de fantezie și intelect”. Cu părere de rău, autorul acestor cuvinte n-a văzut rezultanta interacțiunii, limitându-se la următoarea frază: „... sunt indefinite în limitele unei gândiri raționale”. Îmbinarea dintre fantezie și intelect, adică dintre gând și gând, ĈIURLIONIS a redat-o cu un
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
pictorului se formau prin contopirea pulsațiilor ce țin de fantezie și intelect”. Cu părere de rău, autorul acestor cuvinte n-a văzut rezultanta interacțiunii, limitându-se la următoarea frază: „... sunt indefinite în limitele unei gândiri raționale”. Îmbinarea dintre fantezie și intelect, adică dintre gând și gând, ĈIURLIONIS a redat-o cu un accent deosebit, da și cu denumirea rezultantei interacțiunii, care este muzica. În mod deosebit acestea sunt ciclurile de lucrări cu denumirea generalizată „sonate”, lucrări închinate soarelui, lunii, stelelor, mării
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
cu elevii, iar colegii de școală nu au dispoziție să fie înțelegători cu un elev ursuz care așteaptă alintări. În școală fiecare învață să-și înfrâneze pornirile emoționale. Gândirea copilului devine sistematică, se adâncesc totodată și operațiile concrete ce permit intelectului să înțeleagă dincolo de datele percepției și reprezentării. Copilul reușește să își însușească o multitudine de noțiuni care comprimă și unifică însușiri ale cunoașterii senzoriale. Această capacitate de cunoaștere de noi domenii este datorată și stimulării memoriei. Școlarul de vârstă mică
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
ca duplicarea calicelor și bazinetului, absența unui rinichi, ectopii renale) . Toate acestea trebuie investigate odată ce diagnosticul a fost pus. Totodată, incidența unor boli metabolice sau autoimune este mai mare la pacientele cu sindrom Turner . Pacientele cu sindrom Turner au un intelect normal în majoritatea cazurilor, deși 10% au infantilism de dezvoltare mintală, iar 70% au probleme de învățare din cauza tulburărilor de atenție, de reprezentare spațială și abstractizare . Este important să cunoaștem malformațiile întâlnite mai frecvent în sindromul Turner (tabelul 2), dar
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
sindrom Turner (facies triunghiular, piramida nazală lățită și pectus excavatum) . Procentajul copiilor cu handicap de dezvoltare mintală este mai mare în rândul copiilor cu sindrom Noonan decât în cel al fetelor cu sindrom Turner . Pot fi întâlnite însă cazuri cu intelect perfect normal sau chiar peste medie, cu o bună adaptabilitate și o calitate a vieții apreciabilă, precum pacientul de 17 ani, la momentul diagnosticului, prezentat în planșa 39. Pacientul a absolvit liceul cu medie mare și, în prezent, șofează. Sub
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
tiroidiene cu funcție tiroidiană parțial păstrată) sunt mai greu de bănuit clinic. Pe de altă parte, cu cât terapia de substituție cu hormoni tiroidieni e mai rapid instituită, cu atât maturarea sistemului nervos central are mai puțin de suferit și intelectul copilului se va dezvolta mai normal. Nu în ultimul rând, un diagnostic mai precoce a mixedemului congenital implică un efort mai mic (inclusiv financiar) de adaptare în societate a unor persoane fără handicap intelectual și fizic . De aceea, în vederea diagnosticului
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
talie mică (sub percentilul 3). Planșa 33. Sindromul Turner. Inserția joasă a părului, în trident. Planșa 36. Doi băieți cu sindrom Noonan. Băiatul din stânga are 17 ani: 137 cm, pubertate neîncepută, testiculi repoziționați chirurgical, pectus excavatum, stenoză arteră pulmonară operată, intelect normal. Băiatul din dreapta are 7 ani și 6 luni: se află sub tratament cu GH 0,05 mg/kg/zi de 18 luni, a câștigat 18,7 cm (de la 94,5 la 112,2 cm); facies triunghiular, urechi jos implantate
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
normal. Băiatul din dreapta are 7 ani și 6 luni: se află sub tratament cu GH 0,05 mg/kg/zi de 18 luni, a câștigat 18,7 cm (de la 94,5 la 112,2 cm); facies triunghiular, urechi jos implantate, intelect liminar (colecția D.D. Brănișteanu). Planșa 37. Sus: boltă palatină ogivală, malimplantații dentare, scurtarea metacarpienelor 4 cu posibilitatea unirii metacarpienelor 3 și 5 cu pixul (pacientul A.C.); jos: cubitus valgus, pectus excavatum. Planșa 38. Băiat cu sindrom Noonan. Se observă fanta
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]