3,749 matches
-
un mecanism de aplicare care ar permite să se verifice realitatea acțiunilor denunțate de către avertizor" (pct. 6.2.5 din aceeași rezoluție). 108. În prezenta cauză, Curtea observă că mai multe elemente sprijineau afirmațiile reclamantului potrivit cărora s-au efectuat interceptări telefonice fără drept în cadrul SRI. Astfel, reclamantul a constatat că toate rubricile din registrul compartimentului, în care se făceau înregistrări cu creionul, nu erau complete, că nu exista concordanță între persoana indicată în registru ca fiind proprietar al postului telefonic
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
jurnaliști, politicieni și oameni de afaceri, mai ales după afacerile răsunătoare menționate în presă (supra, pct. 8). Toate aceste indicii au consolidat convingerea reclamantului în sensul inexistenței unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice interceptarea convorbirilor telefonice ale persoanelor în cauză, respectiv cu privire la lipsa oricărei autorizații emise în acest sens de procuror. De altfel, aceste elemente nu par a fi contestate de Guvern. 109. Este necesar să se observe, de altfel, că reclamantul a contestat
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
emise în acest sens de procuror. De altfel, aceste elemente nu par a fi contestate de Guvern. 109. Este necesar să se observe, de altfel, că reclamantul a contestat în fața parchetului și a instanțelor interne autenticitatea și temeinicia autorizațiilor de interceptare prezentate de SRI. Tribunalul Militar, prin încheierea din 14 martie 1997, a dispus ca SRI să depună la dosar autorizațiile de punere sub ascultare a posturilor telefonice vizate de casetele făcute publice de către reclamant în cadrul conferinței de presă. În ceea ce privește însă
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
din 14 martie 1997, a dispus ca SRI să depună la dosar autorizațiile de punere sub ascultare a posturilor telefonice vizate de casetele făcute publice de către reclamant în cadrul conferinței de presă. În ceea ce privește însă documentația aferentă cererilor de autorizare, precum și repercusiunile interceptărilor în plan penal, tribunalul a considerat că acestea nu erau în centrul cauzei. Referitor la registrul parchetului în care se consemnează autorizațiile de interceptare, tribunalul a constatat că cererile SRI și autorizațiile emise de parchet aveau date certificate de autoritățile
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
publice de către reclamant în cadrul conferinței de presă. În ceea ce privește însă documentația aferentă cererilor de autorizare, precum și repercusiunile interceptărilor în plan penal, tribunalul a considerat că acestea nu erau în centrul cauzei. Referitor la registrul parchetului în care se consemnează autorizațiile de interceptare, tribunalul a constatat că cererile SRI și autorizațiile emise de parchet aveau date certificate de autoritățile publice, precum și că autenticitatea acestora nu putea fi verificată decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale, pe care reclamantul a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale, pe care reclamantul a refuzat să o inițieze (supra, pct. 32). În hotărârea din 20 octombrie 1998, confirmată de instanțele superioare, Tribunalul Militar s-a limitat să constate că interceptările convorbirilor telefonice fuseseră realizate în temeiul unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Deși se poate admite că autenticitatea cererilor și a autorizațiilor nu putea fi verificată decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
în fals în înscrisuri oficiale, pe care reclamantul nu a inițiat-o, Curtea nu înțelege de ce instanțele au refuzat să examineze temeinicia acestora, adică eventuala existență a unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice interceptarea convorbirilor în litigiu. 110. Cu certitudine, Curtea nu se poate substitui statelor semnatare ale Convenției în definirea intereselor lor naționale, domeniu care aparține în mod tradițional nucleului dur al suveranității statale (Stoll, citată anterior, pct. 137). De asemenea, Curtea nu
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
instanțele au refuzat să verifice dacă respectiva clasificare "strict secret" părea justificată având în vedere eventualele date culese de SRI și să răspundă la întrebarea dacă interesul menținerii confidențialității informațiilor prevala față de interesul public de a lua cunoștință de pretinsele interceptări fără drept. În opinia Curții, instanțele interne nu au urmărit să examineze cauza sub toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor impuse prin lege. Or, după cum s-a arătat mai sus, apărarea reclamantului implica două aspecte, și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Or, după cum s-a arătat mai sus, apărarea reclamantului implica două aspecte, și anume, pe de o parte, inexistența autorizațiilor și, pe de altă parte, absența unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice pretinsa interceptare a convorbirilor telefonice ale unui mare număr de oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile. 112. În plus, Guvernul nu a prezentat Curții documente relevante și convingătoare pentru a justifica clasificarea "strict secret" a informațiilor divulgate de reclamant; în
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
reclamant; în fapt, acesta a refuzat să pună la dispoziție întregul dosar penal intern, care include cererile SRI și autorizațiile emise de procuror. În aceste condiții, Curtea nu se poate baza decât pe copii ale documentelor furnizate de reclamanți cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea dintre aceștia, domnul Toma. Or, din aceste documente reiese că atât cererea SRI, cât și autorizația emisă de procuror în privința sa nu conțineau nicio motivare. 113. Având în vedere cele de mai sus
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
De asemenea, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarat admisibil. 2. Cu privire la fond 126. Reclamantul consideră că refuzul autorităților naționale de a administra anumite probe pentru a verifica autenticitatea autorizațiilor de interceptare și justificarea lor legală în raport cu legislația privind siguranța națională, elemente-cheie în cadrul procedurii penale care a dus la condamnarea sa, a încălcat dreptul său la un proces echitabil, precum și principiul egalității armelor. 127. Guvernul consideră că atât principiul respectării egalității armelor
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și Van de Hurk împotriva Olandei, 19 aprilie 1994, pct. 59, seria A nr. 288]. 130. În ceea ce privește prezenta cauză, Curtea observă că reclamantul solicitase administrarea mai multor mijloace de probă pentru a demonstra că autorizațiile fuseseră emise de procuror după interceptarea convorbirilor telefonice și că, în orice caz, nu erau justificate de motive legate de siguranță statului (supra, pct. 30). Curtea ia act de faptul că, prin încheierea din 14 martie 1997, Tribunalul Militar a declarat că mijlocele de probă sus-menționate
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
statului (supra, pct. 30). Curtea ia act de faptul că, prin încheierea din 14 martie 1997, Tribunalul Militar a declarat că mijlocele de probă sus-menționate erau lipsite de pertinență. În ceea ce privește în special documentația aferentă cererilor de autorizare, dovezile privind rezultatul interceptărilor telefonice și cele 9 plângeri penale, tribunalul a considerat că acestea nu erau utile cauzei respective. Referitor la registrul Parchetului în care se consemnau autorizațiile de interceptare, tribunalul a constatat că cererile SRI și autorizațiile emise de Parchet aveau date
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de pertinență. În ceea ce privește în special documentația aferentă cererilor de autorizare, dovezile privind rezultatul interceptărilor telefonice și cele 9 plângeri penale, tribunalul a considerat că acestea nu erau utile cauzei respective. Referitor la registrul Parchetului în care se consemnau autorizațiile de interceptare, tribunalul a constatat că cererile SRI și autorizațiile emise de Parchet aveau date certificate de autoritățile publice și că autenticitatea acestora nu putea fi verificată decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale. Prin Decizia din 7
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
111), a constatat că refuzând să verifice dacă părea justificată clasificarea "strict secret" în lumina eventualelor date culese de SRI, precum și să răspundă la întrebarea dacă interesul păstrării confidențialității informațiilor prevala asupra interesului public de a lua cunoștință de presupusele interceptări fără drept, instanțele interne nu s-au străduit să examineze cauza sub toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor prevăzute de lege. Or, era vorba despre un argument esențial în apărarea reclamantului, pe care instanțele l-au
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
afirmații excesive în cariera sa anterioară de avocat și adaugă că acesta a jucat un rol important în desfășurarea procesului penal, întrucât a respins cererea reclamantului prin care acesta solicita administrarea probelor prin intermediul cărora intenționa să demonstreze caracterul nelegal al interceptărilor. În cele din urmă, reclamantul consideră că o cerere de recuzare ar fi fost iluzorie și menționează, în acest sens că, în cadrul recursului, cererea sa de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme fusese respinsă. 143. Guvernul contestă autenticitatea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
art. 35 § 3 lit. a) și § 4 din Convenție. IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenție 152. Al doilea și al treilea reclamant, tată și fiică, consideră că dreptul lor la respectarea vieții private a fost încălcat prin interceptarea fără drept a convorbirilor lor telefonice, între 16 noiembrie 1995 și 13 mai 1996, și prin păstrarea înregistrărilor de către SRI. Aceștia invocă art. 8 din Convenție, redactat după cum urmează: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
C. proc. pen., Decizia din 23 octombrie 1996, prin care procurorul a decis că plângerea penală formulată de ziarul A.C. trebuie examinată separat (supra, pct. 23); b) reclamanții nu au sesizat procurorul ierarhic superior procurorului care a emis autorizația de interceptare a convorbirilor telefonice, în temeiul art. 13 alin. 4 din Legea nr. 51/1991 , care descrie procedura de contestare a valabilității unei astfel de autorizații; și c) reclamanții ar fi putut declanșa împotriva SRI o acțiune în răspundere civilă delictuală
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
154. Reclamanții susțin că aceste căi de atac invocate de Guvern nu erau eficiente și adecvate. În această privință, reclamanții reamintesc că, la 11 aprilie 1997, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Militar, domnul Toma a denunțat caracterul nelegal al interceptării convorbirilor sale efectuate de la posturile telefonice instalate la domiciliul său și la redacția ziarului A.C. unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală ca urmare a plângerii penale formulate în numele ziarului (supra, pct. 34), însă tribunalul nu
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
procurorul militar sau un tribunal militar ar fi sancționat o încălcare a dreptului la respectarea vieții private comisă de către SRI sau de către orice altă structură militară în detrimentul persoanelor civile. 155. Curtea observă că a examinat deja dispozițiile legale în domeniul interceptării convorbirilor, existente în România, și că a concluzionat, la momentul producerii faptelor, lipsa oricărui control a priori al autorizației emise de procuror din partea unui judecător sau a altei autorități independente, precum și a oricărui control a posteriori al temeiniciei autorizației respective
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
2), nr. 71.525/01, pct. 72-76, 26 aprilie 2007]. Așadar, la momentul producerii faptelor, nu exista o cale de atac efectivă care să permită contestarea la nivel național a ingerinței în dreptul reclamanților la respectarea vieții private ca urmare a interceptării convorbirilor lor telefonice. În consecință, domnul Toma ar fi trebuit să transmită Curții - în numele său și al fiicei sale minore - această parte a capătului de cerere în termen de 6 luni de la încetarea situației incriminate (Begu, citată anterior, pct. 147
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
cerere în termen de 6 luni de la încetarea situației incriminate (Begu, citată anterior, pct. 147). 156. Or, este evident că reclamanții nu au sesizat Curtea decât la 11 noiembrie 2002, adică la peste 6 luni după ce au luat cunoștință de interceptarea convorbirilor lor, și că s-ar putea pune problema tardivității capătului de cerere. Deși Guvernul nu a ridicat nicio excepție cu privire la acest punct, Curtea va examina proprio motu problema respectării termenului de 6 luni [Palic împotriva Bosniei și Herțegovinei, nr.
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și cel instalat la ziarul A.C. au fost puse sub ascultare și că nu au fost eficiente căile de atac pe care a încercat să le exercite (supra, pct. 34). Faptul că a aflat la 29 mai 2003 doar că interceptările păreau să fi fost efectuate în temeiul unei autorizații emise de către procuror (supra, pct. 52) nu schimbă această concluzie. 158. Reiese că acest capăt de cerere este tardiv în măsura în care vizează interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și ale
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că a aflat la 29 mai 2003 doar că interceptările păreau să fi fost efectuate în temeiul unei autorizații emise de către procuror (supra, pct. 52) nu schimbă această concluzie. 158. Reiese că acest capăt de cerere este tardiv în măsura în care vizează interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și ale celui de-al treilea reclamant și trebuie respins în temeiul art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție. 159. În schimb, în ce privește păstrarea înregistrărilor, Curtea constată că această parte a capătului de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
35 § 3 lit. a) din Convenție. Pe de altă parte, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarată admisibilă. B. Cu privire la fond 160. Guvernul subliniază că, potrivit regulamentului intern al SRI, înregistrările interceptărilor telefonice sunt păstrate doar 10 zile, dacă transcrierea lor nu este cerută de unitatea care le-a solicitat. Prin urmare, reclamanții nu aveau de ce să se teamă că datele colectate în temeiul actului de autorizare a interceptării emis pentru perioada
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]