4,210 matches
-
Super în anii '80, susține că dezvoltarea carierei este un proces continuu, început în copilărie și sfârșit o dată cu dispariția ființei umane. Se consideră că modificarea statutului profesional este determinată de condiții socioeconomice, de nevoile persoanei, valori, interese, abilități în relațiile interpersonale și de inteligență. Donald Super identifică cinci stadii de dezvoltare, fiecare stadiu fiind caracterizat de responsabilități și roluri unice. În prima etapă creșterea (growth), copiii se identifică ușor cu cei din jurul lor, încep să își conștientizeze propriile interese și abilități
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
eficient este perfectibilă, permanent adaptabilă la mediul social și cultural al consilierului, dar poate fi și un punct de început în încercările noastre de a stabili coordonatele profilului unui asemenea specialist: * experiență profesională (informație solidă în domeniu, abilități practice); * abilități interpersonale și de relaționare, de comunicare (verbală, nonverbală și scrisă); * bunăvoință și respect; * obiectivitate, pragmatism; * toleranță (acceptarea celorlalți fără formularea unor judecăți de valoare) * flexibilitate; * empatie; * autoapreciere, încredere în forțele proprii, înțelegerea și conștientizarea propriei valori; capacitatea de a-și recunoaște
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
condiție fizică bună (sănătate); * echilibru interior; * sensibilitate față de problemele care țin de diversitate culturală și înțelegerea acestor probleme. Exercițiu: Autoevaluați-vă pe baza calităților menționate mai sus. Ce concluzii puteți formula? Calitățile unui consilier eficient sunt strâns legate de abilitățile interpersonale ale acestuia, de experiența sa profesională, de dorința de dezvoltare și de abilitățile de intervenție ale sale. Exercițiu: În anexa 1 veți găsi o listă unde sunt descrise competențele unui consultant în carieră GCDF. Vă rugăm să vă acordați o
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Clienții care au fost implicați în procesul de evaluare tind să fie mai responsabili în implicarea pentru dezvoltarea propriei cariere. * Dezvoltarea profesională a consilierului Oferirea de feedback îl ajută pe consilier să își dezvolte abilitățile de evaluare și de comunicare interpersonală. * Controlul distorsiunilor Știind că rezultatele vor fi discutate și că pe baza lor va primi feedback, clientul se va simți obligat/încurajat să răspundă la întrebările/sarcinile de evaluare în mod onest. Atenția oferită clientului demonstrează interesul consilierului față de acesta
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
unele persoane pot lua decizii intuitive în mod spontan, ele consumă puțin timp, puține informații și puțin efort de planificare. Această strategie este utilă în situațiile de urgență, în care presiunea timpului este mare. Intuiția ne ajută adeseori în relațiile interpersonale, în situațiile sociale, în cele cu încărcătură emoțională mare, când datele factuale nu sunt disponibile sau când acestea sunt inexacte sau incomplete. Totuși, o decizie intuitivă poate avea rezultate neplăcute dacă este utilizată ca substitut sau pentru a evita strângerea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
membru al comisie. d) Interviul de grup. Companiile mari folosesc, în general, acest tip de interviu. Cei care recrutează adună mai mulți candidați într-un grup și îi evaluează din punctul de vedere al cooperării în cadrul echipei, abilităților de comunicare interpersonală, de rezolvare a problemelor, de conducere a echipei, de negociere prin intermediul metodelor de tip joc de rol, al activităților de grup și al tehnicilor clasice de interviu. e) Stress-interviul. Așa cum este și numit, acest tip de interviu este utilizat când
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu •Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Didactica lecturii, Octavia Costea • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena Dimitriu-Tiron • Învățarea autodirijată și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ale procesului extins al informatizării, atât democratizarea radicală, cât și fragmentarea culturală ar avea loc pe fondul unui proces de disipare a puterii de apel a structurilor autorităților dominante în fazele timpurii ale modernității. Analizând schimbarea culturală pe fondul interacțiunii interpersonale de reprezentare a organizării activităților sociale, Chaney ia în considerare impactul noilor tehnologii în crearea mediilor și relațiilor virtuale care duc la stabilirea noilor forme de comerț și entertaiment cu implicații directe în inovația culturală. Schimbarea mediului cultural ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
astfel ca referință pozitivă. Ca urmare, examinând contribuții din domeniile psihanalizei, psihologiei sociale și studiilor organizaționale, Brian Doyle susține că s-ar putea construi o nouă paradigmă pentru înțelegerea studiilor culturale prin intermediul investigațiilor interdisciplinare în domeniul relațiilor dintre manifestările intrapersonale, interpersonale și instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în care studiul culturii poate fi extins asupra impactului vizualității asupra vieții umane și sociale, Martin Lister și Liz Wells sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de critic este condiționată de actul percepției, care nu presupune judecarea acurateții descrierii, ci mai curând înțelegerea lucrării respective, actul critic ar depinde de "comunicarea sa critică", deosebită tehnic de "comunicarea obișnuită". Înțelegând "comunicarea" ca fiind un proces care transmite interpersonal conținutul mental prin intermediul simbolurilor, Isenberg consideră că una dintre funcțiile importante ale criticii de artă este aceea de a aduce comunicarea la nivelul simțurilor pentru a induce o similitudine a viziunii, a conținutului experimentat, între critic și cititor, ceea ce ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai citați la ora actuală este Nicolas Bourriaud, care a introdus în teoria artei conceptul de "estetică relațională". Potrivit acestei idei, mulți artiști ai anilor '90, interesați mai curând de schimbul social decât de reprezentare, ar lucra în domeniul relațiilor interpersonale, indiferent de expresie ori material, considerați a fi producători post-politici ai serviciilor culturale. Bourriaud pune problema conectivității, a creării interactivității și a experienței comunicative, înțelegând arta mai curând din perspectiva lui Wittgenstein a întrebuințării, decât din perspectiva lui Merleau-Ponty a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
chestiune managerială care ar degenera în conceperea unor campanii 254. Problema "colaborării libere", discutată de artiști, teoreticieni critici, informaticieni, activiști și alte grupuri a căror travaliu creativ e îndreptat în direcția criticii sistemelor dominante de control asupra modalităților de asociere interpersonală în vederea conceperii unor acțiuni de reflectare a dezacordului față de practicile hegemonice de stabilire a sensului cultural, ar putea fi regândită în raport cu interesul criticii pentru "creativitatea colectivă". În cadrul unui proiect realizat în vara anului 2005, sub forma unei cooperări între Kunsthalle
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Jr. și Malcolm X. În mod firesc, "anii turbulenți" ai decadei a șasea a secolului trecut își reflectă implicațiile și în cadrul noilor departamente de Științe ale comunicării, printr-o "tranziție abruptă de la interesul pentru discursul public la concentrarea asupra comunicării interpersonale"23. Dacă, la începutul anilor '60, oferta curriculară a departamentelor de comunicare conținea cursuri cum ar fi: adresa publică, interpretarea orală, argumentare și dezbatere, persuasiune, retorică (clasică), spre sfârșitul decadei profilul departamental, în aceiași termeni ai ofertei curriculare, arăta radical
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
actul cercetării și predării științelor comunicării în Statele Unite se concentrează, printr-o "mutație" revelatoare, asupra altor chestiuni de interes, care dobândesc legitimitate academică în acest interval, revoluționar din toate punctele de vedere: se studiază comunicarea nonverbală, gestionarea conflictelor, edificarea încrederii interpersonale, dezvăluirea de sine, toate acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca interesul stringent pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare. Această "mutație", pe care o numeam cataclismică, a avut o consecință majoră în ce privește mai vechea rivalitate dintre profesorii de oratorie, întemeietorii departamentelor de comunicare, și cercetătorii empirici, veniți dinspre
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pozitiv: Griffin consemnează faptul că, în această perioadă, "(adepții) cercetării social-științifice efectuau cercetarea, în timp ce umaniștii scriau manualele"24 care consemnau rezultatele cercetării, spre beneficiul publicului (academic) larg. Nici unul dintre grupuri nu mai dădea atenție discursului public: preocuparea dominantă pentru comunicarea interpersonală și de masă distrăgea atenția de la mai vechea practică a revendicării identității în baza unor "obiecte academice de interes" cât se poate de separate, care necesitau, desigur, mijloace teoretice radical diferite de acces. Însă acest efect benefic asupra vechii lupte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
culturale. În al treilea rând, e vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și a proceselor cognitive ce ghidează comportamentul comunicațional"46. În al patrulea rând, consemnează Griffin, comunicarea interpersonală dobândește din ce în ce mai mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și completă"291 a forțelor armate americane din Vietnam. Rămânem cu întrebarea, desigur, ce (in)formează această percepție a lui Campbell însăși în ce privește identitatea opozanților lui Nixon? Poate fi vorba, desigur, de numeroase surse, de la mass media până la orice influență interpersonală, însă putem spune, cu certitudine, că nu textul adresei președintelui legitimează o astfel de lectură. Or, dacă "dovada" denaturărilor lui Nixon se află în afara discursului său, nu se cheamă, oare, că am pășit, ghidați de Campbell, în acea sală de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
constantă și se comportă cât se poate de bine în sala de clasă, dar "își dau în petec" pe hol, în drum către laboratoare etc. Acești elevi se situează de obicei la nivelurile trei și patru ale sistemului. • Stadiul relațiilor interpersonale. Elevii care funcționează în stadiul al treilea studiază de obicei în gimnaziu și liceu; acești copii au început să-și dezvolte sentimentul disciplinei de sine. Ei se comportă într-un anume fel pentru că profesorul le cere acest lucru. Elevilor le
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la stadiul al treilea și nu este exclus să afle că un anumit elev (care, de altfel, stă cuminte în orele sale) provoacă foarte multe probleme la altele. Aceștia tocmai învață să aibă încredere în ceilalți și să construiască relații interpersonale cu colegii, care sunt mult mai la îndemână. De aceea trebuie să li se spună că se apreciază la ei comportamentul dezirabil nu doar la o anumită oră de clasă, ci și la celelalte; acești elevi se situează aproape întotdeauna
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevilor că nu se înregistrează deloc progrese. De exemplu: "Maria, George, toți colegii voștri se ocupă de teme; încetați vorba și treceți la treabă". Acest stadiu nu este lipsit de importanță; elevii care funcționează în stadiul al treilea, (stadiul relațiilor interpersonale) vor reacționa rapid la reamintirea sa; ei vor să-i facă pe plac profesorului, aceasta fiind reacția corectă pentru nivelul lor. Elevii care sunt în tranziție către stadiul al treilea au ocazia de a exersa deprinderile privind disciplina la acest
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
posede întotdeauna valențe educative și că tot ceea ce se întâmplă în această zonă trebuie subordonat educativului. W. Weber definea managementul clasei ca un set de activități prin intermediul cărora profesorul promovează comportamentul adecvat al elevului și elimină comportamentul inadecvat, dezvoltând relații interpersonale bune și un climat socio-emoțional pozitiv în clasă, menținând totodată o organizare eficientă și productivă a clasei 221. Prin urmare, managementul, înțeles ca ansamblu de strategii de gestionare a unei realități anume, se întemeiază pe una din următoarele două supoziții
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
and Guiding Classroom Behaviour, British Psychological Society, Londra, 1985. 33. ***, Culture Traits and Generalisations, www.ncbe.gwu.edu/ncbepubs/ classics/culture/questions.htm. 34. Kasambira K. P., Lesson Planning and Class Management, Longman Group Limited, Essex, 1973. 35. Hargreaves D., Interpersonal Relations in Education, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1972. 36. Denscombe M., Classroom Control: A Sociological Perspective, George Allen and Unwin, Londra, 1985. 37. Gnagey W., Motivating Classroom Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1981. 38. Thurston J., Feldhusen J., Benning
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
www.humboldt. edu/ ~tha1/discip-options.html. 49. O'Leary K., Kaufman K., Kass R., Drabman R., "The effects of loud and soft reprimands on the behaviour of disruptive students", în Exceptional Children, nr. 145-55, 37 oct. 1970. 50. Hargreaves D., Interpersonal Relations in Education, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1972. 51. Denscombe M., Classroom Control: A Sociological Perspective, George Allen and Unwin, Londra, 1985. 52. Watkins C., Wagner P., School Discipline: A Whole-School Approach, Basil Blackwell, Oxford, 1987. 53. Rose Laura
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena Dimitriu-Tiron • Elemente de didactică a activităților de educare
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]