4,844 matches
-
Volumniei, Coriolan se adresează tăcutei sale soții. În ochii săi, celebrului erou i se pare că recunoaște expresia din privirile văduvelor care își pierduseră în luptă soții, din privirile mamelor care își pierduseră fiii. Oare în clipa aceea Coriolan nu intuiește vag că, încremenită în tăcerea ei, Virgilia are și ea uitătura fixă și îngrozită a femeilor care au văzut moartea cu ochii, care au privit-o drept în față? Doar ea îi vede alteritatea monstruoasă, doar ea îi citește dintr-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
saluturi adresate lui Macbeth. Banquo arată că a înțeles asta foarte bine, atunci când le spune: Dar dacă știți citi-n sămânța vremii, Spunând ce bob dă rod, ce bob e sterp, Vorbiți-mi...2 A înțeles-o și Macbeth, care intuiește valoarea „profetică” a vorbelor lor. Și totuși ceva greu de definit, ceva ce nedumerește rămâne tăinuit în miezul acestor spuse, după cum tainice, nedeslușite rămân și consistența, aspectul și forma lor. Când vrăjitoarele dispar în văzduh, ele se imaterializează; tot ceea ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iaz în care își aflase moartea Beate. Iar cel ce va trage învățămintele dramei va fi, nu întâmplător, Brendel, omul pentru care casa familiei Rosmer este o casă a amintirilor, omul care cunoaște adevărul despre puterea trecutului. Tot el va intui forța ademenitoare a Beatei și mai apoi a Rebekkăi, „fermecătoarea sirenă” ce-l va lua cu ea în adâncuri pe Rosmer, căci Brendel știe că vârtejul morii, râul și podețul sunt la fel de fascinante ca și marea. Fantoma invizibilă pândește și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-se naturii sale”, ca să-l cităm pe Craig, ea va oferi imaginea unei materii neînsuflețite, capabile să prindă viață sub acțiunea unei forțe ce depășește umanul, a unei puteri aflate dincolo de lumea oamenilor. În acest inanimat care se animează, Craig intuiește, ca și Maeterlinck, existența a ceva mult mai puternic decât impulsul natural ce pune în mișcare corpul viu. Cum arată noua artă pe care marioneta ne lasă s-o întrezărim? Cu siguranță că ea nu are nimic de-a face
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
propunându-și în special obținerea unei anumite rigidități a gesturilor, ca și o estompare a personajelor în fața zgomotelor, a inserțiilor muzicale, dar și în fața „dublurilor lor inerte, înfățișate, de exemplu, sub formă de manechine care le iau brusc locul”. Artaud intuiește aici că tensiunea dintre corpul viu și dublul imobil oferă o posibilă soluție pentru reprezentarea personajelor din Sonata spectrelor, despre care ne spune că „par pe punctul de a dispărea, pentru a face loc propriilor simboluri”. Atât în Sonata spectrelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Eseu asupra dezvoltării psihologiei ca știință. Pavelcu se referea în lucrarea lui la destinul dramatic al psihologiei în general în ceea ce privește forjarea propriului ei obiect de studiu, formularea și decantarea legilor fenomenelor psihice, rafinarea metodelor și metodologiilor de investigație. Pavelcu nu intuia însă că peste mai puțin de 15 ani psihologia românească va traversa, nu din vina ei, ci din vina altora, o profundă dramă sub toate aspectele ei: existențială, umană, profesională. Drama psihologiei românești din anii ’70, ’80 ne-a marcat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ireversibilă a acestuia, după cum nu există nici un variabil absolut, care să nu se finalizeze cu stări și efecte care să se mențină relativ nemodificate de-a lungul unui interval mai mare sau mai mic de timp. Această exigență a fost intuită și exprimată de H. Eysenck, încă înainte de a se fi impus în mod autoritar paradigma sistemică. Astfel, autorul respectiv, într-o definiție revizuită a personalității, introduce o notă de relativizare a constantului (stabilului) prin expresia „mai mult sau mai puțin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nici să colecționeze lumea, nici s-o explice. Nu voia decât să priceapă codul planului, cheia criptogramei, pentru ca durerea aceea și toate durerile să devină suportabile. Căutase Încă de la Început ceva diferit: punctul de unde se putea observa, ori cel puțin intui, Încâlceala liniilor drepte și curbe, țesătura În carouri pe care se articulau resorturile vieții și morții, haosul și formele lui, războiul ca structură, ca schelet descărnat, evident, al giganticului paradox cosmic. Bărbatul care picta acea enormă frescă circulară, bătălie după
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
coifului ridicată, era singurul căruia i se vedea fața - mai bine zis, o parte din ea (ceilalți o aveau acoperită de chivărele coborâte): ochi Îngândurați, absenți, Înfipți Într-un loc neștiut, uitându-se la ceva ce privitorul nu vedea, dar intuia. Ochii lui, care priveau fără să vadă, ochi de bărbat hotărât să intre În luptă, rezumau nenumărate amintiri profesionale ale lui Faulques, dar realizarea lor picturală datora mult mâinii maestre a clasicului care - printre mulți alții și mai presus de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
De astă dată, pictorul de război n-a putut decât să râdă. Individul făcuse treabă bună În căutare și interpretare, chiar dacă nu total. Adesea era tangent cu adevărul, chiar dacă nu-l atingea, dar unele dintre aproximările lui grosolane erau corecte. Intuia bine, a conchis uimit. Și avea stil. - Asta-i o apreciere pozitivă, a admis. - Răspunde-mi, te rog. Vorbesc de milă, nu de tehnică. Faulques a tăcut. Stinghereala Îi era tot mai mare. Totul mergea prea departe. Dar era În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Într-un fel. Fresca din jur, care Îl Înconjura cu umbrele și fantomele ei, era expunerea științifică a acestei viziuni, nu remușcare și nici căință. Dar exista o fisură În zid, În pictura circulară, care confirma, În esență, ceea ce Faulques intuise pe timpuri, și acum știa. Cu toată aroganța lui tehnică, savantul care Îl studia pe om din singurătatea Înghețată a observației lui, nu era În afara lumii, deși Îi plăcea să creadă asta. Nimeni nu era complet indiferent, oricât ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unui Volkswagen alb, cu un geam spart, și vorbele Press-Novinar lipite cu bandă adezivă roșie pe capotă. Faulques rămăsese nemișcat o clipă, Își băgase fotometrul În geanta di foaie de cort și răspunsese cu altă Întrebare, al cărei răspuns Îl intuia. Sârbul dăduse o pălmuță delicată telescopului Zeiss al puștii sale. Pentru că te-am avut În cătare vreo cincizsprezece secunde. Mai aveam doar două gloanțe și, după ce m-am gândit, mi-am zis: azi n-am să-l omor pe glupan
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a privit dușumeaua și a dat ușor din umeri. Într-adevăr, s-a gândit, uimit În sinea lui, nu era nevoie de nici o strădanie ca să lase lucrurile așa cum erau. Nu mai era nevoie. Așa că a trecut pe lângă femeie (i-a intuit zăpăceala, când a atins-o), a ieșit din turn și a așteptat-o afară. Ea a venit agale, studiindu-l gânditoare, și, ajungând lângă el, a surâs cu gura Întredeschisă, gata să spună câteva vorbe, care n-au ajuns să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a orizontului. Când, În fine, s-a Întors către Markovic, farul a luminat o clipă silueta vizitatorului. - Vrei să spui că ai văzut mina Înainte ca fata să calce pe ea, a Întrebat croatul? - Da. Ori, mai bine zis, am intuit-o. - Și n-ai zis nimic? - Am șovăit trei secunde. Doar atât. Trei. Olvido era pe ducă, Înțelegi? Mă părăsise deja. Brusc, am vrut să știu până unde... Nu știu. Plecarea ei, Într-un chip ori altul, nu depindea de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în fiecare moment un argument de care procurorul se va servi pentru a da o aparență de legalitate unei sentințe ce nu reprezintă altceva decât o decizie arbitrară. Dacă astăzi ne dăm seama că această activitate scriptică atinsese, așa cum a intuit Havel, limitele absurdului, trebuie să admitem și că explicația nu e alta decât dimensiunea politică pe care Puterea i-a acordat-o în mod constant. Lucru pe care îl înțeleg mai bine acum, când îmi vine în minte o întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pensiune banală i-a permis lui Strindberg să-și clădească piesa pe ideea transformării supravegherii dintr-un instrument al cuceririi și menținerii puterii într-unul al înfrângerii, înfrângerea omului care, fără voia lui, se vede confruntat cu adevărul crud. Tekla intuiește nu numai ceea ce s-a întâmplat în realitate, ci și consecințele funeste ale acestei întâmplări: „E în camera de alături. A auzit totul. Și a văzut totul. Iar cel ce și-a privit destinul în față o să moară” (p. 366
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
făcut carne” (theos ensarkos), vrînd să spună că Logosul luase locul minții omenești a lui Cristos. Această presupunere poate fi Înțeleasă În lumina trihotomiei platoniciene trup-suflet-minte (nous), potrivit căreia Logosul poate Înlocui cu ușurință sufletul rațional al unei ființe omenești. Intuind acest lucru, Apolinarie și-a făcut o preocupare principală din a arăta, Împotriva tendințelor adopționiste ale școlii teologice din Antiohia, că „Dumnezeu În carne” este cu totul altceva decît „om Îndumnezeit”44. În consecință, el a dezvoltat doctrina despre Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ai cuceririlor revoluționare”. Era un dușman nepersonalizat, nespecificat, transpus maniheist la nivelul răului care a fost Învins de binele comunist. Sintezele istoriografice care reconstituiau drumul parcurs de instaurarea democrației populare, socialiste ascund În mod intenționat fenomenul rezistenței, el fiind doar intuit În măsura În care noua armată, noua miliție și noua Securitate, organizate În 1948-1949 după model sovietic, au avut drept scop „reprimarea comploturilor, a sabotajelor și a altor acțiuni dușmănoase Îndreptate Împotriva poporului muncitor”61. Subiectul rezistenței anticomuniste a fost confiscat În mod
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de revendicări, ultimul punct cerând, intuitiv, ca „nici un grevist să nu fie arestat, anchetat sau persecutat În urma mitingului grevist de la Lupeni”1. Întâlnirea cu Ceaușescu a durat mai multe ore, timp În care acesta le-a promis minerilor rezolvarea revendicărilor, „intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze”2. Represiunea Începuse Însă deja, prin infiltrarea unor securiști printre manifestanți (celebrele „salopete noi”3), și urma să continue intens după plecarea șefului statului. În mod evident
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
s-au folosit de motive alse pentru a-i duce la sediul Miliției. Fie că era vorba de imputarea unor relații cu turiștii străini sau de banale accidente, participanților nu li s-a spus adevăratul motiv al arestării, chiar dacă majoritatea intuiau cauza pentru care erau luați de acasă. Pentru mulți dintre cei arestați, primele maltratări au venit chiar din partea celor care Îi aduceau la sediul Miliției brașovene. Însă, dincolo de durerea fizică, acela care ajungea pe coridoarele instituției respective era marcat de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pare falsă. America este de fapt dovada europenizării lumii, începută în ziua când un negustor, curios și erudit, a reușit să-l convingă pe regele Spaniei că acolo, undeva în Vest, zace, la ândemână, aur, mult aur... Cristofor Columb a intuit corect că pentru Occident esențială este bogăția. Dar Vestul, în germană Abenland, în franceza veche couchant sau ponant, în românește apus și în ungurește nyugat, semnifică în aceste limbi și locul de declin, de îmbătrînire, de epuizare... Occidentul este în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imagine (a uzi explozia unei bombe, fără a o vedea), ele indică natura indirectă a unui pericol ori a unei fapte. Aceasta înseamnă fie că cel ce visează nu are toate elementele pentru a judeca sau a acționa, fie că intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
12); joc (12); nimeri (12); ciupercă (11); afla (10); spune (10); cine (9); secret (9); surpriză (9); mister (8); află (7); gîndire (7); nimeni (7); presupune (7); (6); cuvînt (6); ce este? (6); intuiție (6); oare (6); a ști (6); intui (5); copil (4); copilărie (4); cunoaște (4); deștept (4); încercare (4); minte (4); a nimeri (4); proverb (4); țigancă (4); a afla (3); copii (3); curios (3); glumă (3); nu (3); poveste (3); suspans (3); taină (3); unde (3); vrăji
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glumă (3); nu (3); poveste (3); suspans (3); taină (3); unde (3); vrăji (3); alege (2); arici (2); banc (2); bănui (2); cafea (2); cărți (2); ceva (2); a descoperi (2); destin (2); ghioc (2); gîndește (2); a gîndi (2); intuiește (2); isteț (2); încerca (2); îndoială (2); loto (2); multe (2); nesigur (2); nimereală (2); nimerește (2); nimerești (2); nimic (2); păcăleală (2); palmă (2); a presupune (2); prezice (2); prost (2); provocare (2); răspunde (2); răspuns (2); repede (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vopsit (2); alb curat; albastru; alimente; bogăție, borș; bun; cadou; calorii; carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie; împărat; kinder; maro; mic dejun; minge; munci; neted; noroc; nucleu; ochișor; om; oribil; oțet; ou de găină; papară; păsări; perfect; perfecțiune; plăcintă; poftă; prăjituri; pregătire; prietenie; proteină; renaștere; roadă; salată; Salmonella; sare; sămînță; sănătos; sărbătoare; sensibilitate; sparge; sport; surprize
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]