3,327 matches
-
Al-Wathiq reîncepe persecuția. De atunci, imamul a încetat să își mai împărtășească ideile și se ascunde timp de cinci ani, până în 847, când califul Al-Mutawakkil desființează mutazilismul și îi expulzează pe adepții săi, susținând reîntoarcerea la tradiția islamică, la principiile islamului ortodox sunnit. După ce a studiat "fiqh"-ul (jurisprudența islamică) și știința "hadith"-ului sub îndrumarea mai multor profesori la Bagdad, în Siria și Yemen, Ibn Hanbal a acumulat suficiente cunoștințe și a hotărât să fondeze o școală de gândire riguroasă
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
unul dintre tovarășii profetului Muhammad și în funcție de autenticitatea lor erau grupate în patru clase: "sahih" (autentic, sănătos), "hasan" (bun), "da’if" (slab) și "saqim" (bolnav). Ibn Hanbal a scris, de asemenea, lucrări de comentarii despre hadith-uri și principiile morale în islam, dar și elogii adresate primilor califi Rashidun. Școlile juridice, numite "madhab" în limba arabă, erau formate din învățați musulmani, care aveau rolul de a găsi soluții juridice pentru anumite probleme ivite în cadrul comunității. Până în ziua de astăzi, fiecare musulman aparține
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
tată este "wali" pentru copiii săi. Cuvântul "wali" deține o importanță specială în viața spirituală islamică și este folosit cu diferite înțelesuri, care sunt relaționate cu funcțiile sale diferite, ce includ: ”rudă apropiată, prieten, ajutor, protector, gardian, patron, sfânt”. În islam, fraza ولي الله "walīyu l-Lăh" poate fi folosită pentru a desemna pe cineva investit cu autoritate divină. Coranul arată în sura 5, Masa (Al-Mâ’idah): إِنَّمَا وَلِيُّكُ
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
căsătorească fără "wali", dacă nu este vorba de prima căsătorie. Mawali sau "mawălá" (Arabă: موالي) este un termen utilizat în vechime, în timpul Califatului Umayyad (c. 661-750 e.n./41-132 d.h.) pentru desemnarea ne-arabilor (persani, africani, turci, kurzi, etc) convertiți la islam. Influxul remarcabil al acestora a creat o mare dificultate legată de incorporarea lor în societatea tribală arabă. Soluția a fost atunci dată de un contract de tutoriat ("wala"'), prin care ne-arabii primeau un tutore arab ("wali"). M"awlâ (Arabă
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
respingerea ideii de interpretare, prin care juriștii din acea perioadă încercau să adapteze legea la condițiile mereu schimbătoare ale societății musulmane. El îi asocia cu mutaziliții, pe care îi ura. De asemenea, era sceptic cu privire la celelalte școli de drept din islam. Doctrina hanbalită se caracterizează prin respectarea strictă Coranului și a Sunnei, înlăturând ideea de consens și preferând spusele tovarășilor profetului Muhammad, chiar dacă reprezentau hadith-uri mai slabe. Ibn Hanbal nu a fost fondatorul propriu-zis al unui sistem legislativ, această școală juridică
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
ul reprezintă un termen general care desemnează mai multe interpretări ale islamului, al căror factor comun este negarea autenticității hadith-ului (în arabă: حَدِيث), astfel distanțându-se substanțial de concepția tradițională ale celor două mari rituri, sunnismul și șiismul . După cum sugerează și numele, coranism (în arabă: قُر
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
de către majoritatea musulmanilor și - implicit - școlile teologice (madhhadb - مَذْهَب) sunt privite cu suspiciune, deoarece se bazează într-o mare măsură pe zicerile profetului Muhammad; într-adevăr, unele zone de dispută implică practici controversate ale islamului tradițional, cum ar fi pedeapsa uciderii cu pietre pentru adulter , sau uciderea pentru apostazie Termenul „coranism” reprezintă un calc de la cuvântul arab „قرآنية” (adjectiv substantivizat care înseamnă „privitor la Coran”) și cuprinde atât unii gânditori independenți, neafiliați la nicio organizație
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
Subhani, sirianul Mohammed Shahrour, egipteanul Ahmed Subhy Mansour, sau indianul Chekannur Moulavi - cât și unele mișcări bine-definite, precum „United Submitters International”/ „Submitters” („Comunitatea Internațională a Supușilor”, sau, pur și simplu „Supușii”), fondată de către imamul Rashad Khalifa (a cărui desitanțare de islamul tradițional nu s-a limitat la hadith, ci a implicat și eliminarea a două versete din Coranul însuși care nu se potriveau modelului său matematic al cărții sfinte bazat pe cifra 19 ); sau minoritatea religioasă din nordul Nigeriei „Kala Kato
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
refuză să adopte acest apelativ, considerându-se pur și simplu musulmanii adevărați, care urmează porunca sfântă de a asculta de Coran . În ceea ce privește asemănările dintre majoritatea musulmanilor (indiferent de rit) și coraniști, caracteristicile generale ale credinței islamice sunt prezente: monoteismul , stâlpii islamului (أركان الإمان) , articolele credinței (aqidah, عقيدة) , revelația divină (wahy, وَحْي) . Diferențele apar atunci când se iau în considerare detaliile unora dintre aceste elemente fundamentale, mai precis acolo unde acestea sunt influențate de hadith (spre exemplu: rugăciunea obligatorie
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
fundamentale, mai precis acolo unde acestea sunt influențate de hadith (spre exemplu: rugăciunea obligatorie, salah - صلاة) . Datorită faptului că hadith-ul constituie cea de-a doua sursă a legii islamice, este inevitabil ca sistemul coranist să nu prezinte diferențe semnificative față de islamul tradițional, în asemenea măsură încât mulți învățați musulmani le socotesc pure erezii sau apostazie . ul nu constituie o sectă propriu-zisă (nici coraniștii înșiși nu se consideră membri ai vreunei secte ), având în vedere că nu există o organizație unitară, ori
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
ai vreunei secte ), având în vedere că nu există o organizație unitară, ori o mișcare centralizată. Cee ce îi unește pe toți, însă, este atitudinea nefavorabilă față de hadith, în sprijunul căreia se aduc mai multe dovezi, pe diferite planuri. Conform islamului ortodox, Dumnezeu i-a vorbit Profetului, oferindu-i învățături esențiale pentru a-i călăuzi pe credincioși, atât prin Coran, cât și prin hadith, cu precădere așa-numitele Hadith Qudsi (حديث قدسي) hadith-urile dumnezeiești, cele ale căror înlănțuire de martori se
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
apropiat”, reprezentat de regimul sirian, decât pe jihadul global. Membrii sirieni ai grupării susțin că luptă doar împotriva regimului Assad și că nu vor ataca state occidentale. În timp ce politica oficială a Frontului al-Nusra consideră Statele Unite și Israelul drept inamici ai Islamului, iar gruparea avertizează împotriva intervenției occidentale în Siria, liderul al-Nusra Abu Mohammed al-Julani a declarat că „Avem o singură misiune de îndeplinit, lupta împotriva regimului și a agenților săi de pe teren, incluzându-i pe Hezbollah și pe alții”. La începutul
Frontul al-Nusra () [Corola-website/Science/335023_a_336352]
-
l-a avut drept mentor pe Rashid Rida, care ulterior avea să fie cunoscut ca unul din părinții spirituali ai mișcării Frăția musulmană. Husseini a fost profund influențat de învățătura lui Rida, care vedea în cultura occidentală o amenințare pentru islam, chema la o viață epurată de influențe europene și promova panarabismul și integrarea religiei islamice cu lupta politică și națională arabă. În paralel cu studiile religioase, al-Husseini a frecventat și cursurile Facultății de științe umane, unde a pus bazele unui
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
și de încălcarea de către britanici a promisiunilor față de aceștia), l-a absolvit de orice vină. La începutul anilor 1930 al-Husseini a acționat pentru întărirea naționalismului arab palestinian și în sensul identificării luptei naționale a arabilor palestinieni cu principiile religioase ale islamului. In anul 1930 el a întemeiat un Fond palestinian care se voia asemănător în obiectivele sale în sectorul arab, cu Fondul Național Evreiesc „Keren Kayemet leIsrael”. Proiectul a eșuat, între altele, și din pricina conflictului dintre al-Husseini și oponenții săi în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
lui Rashid Reda o Conferință mondială islamică la Ierusalim, la care au participat 130 delegați din 22 țări. Muftiul a reusit să asigure la conferință și cooperarea unor imami șiiți și să răspândească mesajul că cele două mari fracțiuni ale islamului - suniții și șiiții - sunt uniți în problema Palestinei. De asemenea a izbutit să blocheze o rezoluție anticreștină inițiată de reprezentanții din Iran pentru a nu provoca o fractură în frontul unit al arabilor musulmani și creștini împotriva proiectului sionist în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
izbutit să blocheze o rezoluție anticreștină inițiată de reprezentanții din Iran pentru a nu provoca o fractură în frontul unit al arabilor musulmani și creștini împotriva proiectului sionist în Palestina. Conferinta a proclamat Zidul de apus ca loc sacrosanct al Islamului și a denunțat sionismul și vânzarea de pământuri evreilor. În 1934 candidatul lui al-Husseini, dr.Hussein Fahri al Khaledi, l-a înfrânt pe Ragheb al Nashashibi în alegerile pentru funcția de primar al Ierusalimului. În acea perioadă s-au întărit
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
fost Amin al-Husseini însuși, care devenise și președintele Înaltului Comitet Arab. El s-a plâns de faptele evreilor în Palestina, și a adus mărturii în favoarea acuzației aduse colectivității evreiești din Palestina că ar fi responsabilă de „distrugerea” locurilor sfinte ale islamului. El a afirmat ca pământurile Palestinei aparțin musulmanilor și a respins orice compromis cu ideea oricărei expresii de suveranitate evreiască în Palestina. În plus el a cerut Marii Britanii să-și țină promisiunea făcută în anii Primului Război Mondial în scrisoarea MacMahon. După
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
pe evrei oriunde îi veți găsi! Aceasta este pe placul lui Dumnezeu, al istoriei și religiei. Aceasta ne salvează onoarea. Dumnezeu fie cu voi!” În acel moment se aflau în Germania circa 3.000 musulmani, inclusiv 400 germani convertiți la islam. După 1942 Al-Husseini a fost implicat în organizarea și indoctrinarea unor unități de musulmani bosnieci în cadrul unor unități ale Wehrmacht și Waffen-SS, Cea mai mare dintre ele a fost divizia de munte SS nr.13 „Handjar” („Hanger”) (zisă și „divizia
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
sârbi pe teritoriul Iugoslaviei. Albanezii musulmani recrutați în această divizie au fost apoi transferati in Divizia nr. 21 SS de infanteriști albanezi de munte „Skanderbeg”. Într-o broșură destinată soldaților din divizia „Handjar”, tradus pentru bosnieci ca „Islam i Židovstvo” („Islamul și iudaismul”) Hadj Amin a menționat un pasaj din Abu Khurreira: Ziua Judecății va veni, când musulmanii vor zdrobi pe evrei în întregime: și atunci fiecare copac, în dosul căruia se va ascunde un evreu va spune: „E un evreu
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
mameluce era aproape distrusă complet de mongolii care căutau o cale de scăpare, și-a dat jos coiful militar pentru ca războinicii săi să-l recunoască. În următorul moment a fost văzut alergând spre câmpul de luptă strigând "wa islamah!" ("Oh, islamul meu!"), motivându-și armata să rămână pe poziții și a avansat spre aripa slăbită, urmat de propriile trupe. Mongolii au fost împinși și au fugit spre Beit She'an, urmați de forțele lui Qutuz, dar au reușit să se reorganizeze
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
ultimul stat cruciat din Țara Sfântă în 1291. Conflictul devastator l-a împiedicat pe Hulagu să exercite putere deplină asupra mamelucilor pentru a se răzbuna pentru înfrângerea de la Ain Jalut. Berke Han, hanul Hoardei de Aur, s-a convertit la islam și a privit cu groază cum vărul său a distrus Califatul Abbasid, liderul spiritual al islamului. Istoricul musulman Rashid-al-Din Hamadani afirmă că Berke a trimis următorul mesaj spre Möngke Han prin care condamna atacul asupra Bagdadului (fără să știe că
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
exercite putere deplină asupra mamelucilor pentru a se răzbuna pentru înfrângerea de la Ain Jalut. Berke Han, hanul Hoardei de Aur, s-a convertit la islam și a privit cu groază cum vărul său a distrus Califatul Abbasid, liderul spiritual al islamului. Istoricul musulman Rashid-al-Din Hamadani afirmă că Berke a trimis următorul mesaj spre Möngke Han prin care condamna atacul asupra Bagdadului (fără să știe că Möngke a fost ucis în China): "El (Hulagu) a prădat toate orașele musulmanilor și a provocat
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
a ( — "") este procesul prin care o societate trece la islam, lucru ce s-a întâmplat în Sudan, Pakistan, Iran, Malaezia sau Algeria. În uzul contemporan, termenul se poate referi la o impunere percepută a unui sistem social și politic islamist asupra unei societăți cu un trecut social-politic diferit, precum și procesul
Islamizare () [Corola-website/Science/335081_a_336410]
-
Malaezia sau Algeria. În uzul contemporan, termenul se poate referi la o impunere percepută a unui sistem social și politic islamist asupra unei societăți cu un trecut social-politic diferit, precum și procesul de creștere demografică a numărului de persoane care practică islamul într-o anumită regiune sau țară. Conform datelor din 2010, în lume existau 1,62-1,65 de miliarde de oameni care mărturiseau islamul. Dacă în 1900, ponderea musulmanilor reprezenta 12% din totalul populației mondiale (ori 200 de milioane de adepți
Islamizare () [Corola-website/Science/335081_a_336410]
-
societăți cu un trecut social-politic diferit, precum și procesul de creștere demografică a numărului de persoane care practică islamul într-o anumită regiune sau țară. Conform datelor din 2010, în lume existau 1,62-1,65 de miliarde de oameni care mărturiseau islamul. Dacă în 1900, ponderea musulmanilor reprezenta 12% din totalul populației mondiale (ori 200 de milioane de adepți), atunci în 1980 numărul acestora era deja de 780 de milioane, ajungând actualmente (2010) la cifra sus-menționată sau 23% - 24% din populația lumii
Islamizare () [Corola-website/Science/335081_a_336410]