24,388 matches
-
să-L prindă pe Iisus Hristos, să facă astfel încât El să pătimească și în cele din urmă să fie răstignit, neputând să creadă, din pricina răutății lor că El era Viața și că, prin urmare, ei luptau chiar împotriva Vieții, împotriva izvorului vieții lor, împotriva lor înșiși. Aceste lucruri petrecute acum aproximativ 2000 de ani noi le mărturisim în fiecare an când pomenim învierea Dreptului Lazar și când sărbătorim Intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, devenind astfel și noi martori ai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
LASĂ-MĂ-N IUBIRE, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Doamne lasă-mă-n Iubire Doamne lasă-mă să fiu Un veșnic îndrăgostit, Vindecat prin verde viu Prin cuvântul nerostit, Lasă-mă să fiu izvorul Ce erupe peste timp, Să așez temeinic dorul Pe o stâncă în Olimp, Lasă-mă în dorul greu Val tăcut în largul zării, Să fiu într-un vis mereu Albatros la malul mării, Doamne lasă-mă să fiu Umbră care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
fără de spini,Oare și speranța moareSfârtecată prin vecini? Dorul pleacă la culcare,Îmbrăcat în plumburiu,Pot și spun,că fiecare... XXIX. LA FÂNTÂNĂ DRAGOSTEI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. La fântână dragostei La izvorul dorului Am călcat pe-o rădăcina Și de-a lungul timpului Tot plătesc banală vină, Tot plătesc pentru călcat Vreau să urc încet la nori, Dar plătesc ce am stricat Cu dobândă-adeseori La fântână dorului Numai dragostea bea apă, Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
La o margine de lume Dorul greu cerea tribut Dragostei ceva anume, Pentru tot ce n-a făcut, În fântână dragostei Picătură vreau să fiu, Și din mine dacă bei Izbucnești în verde viu. Citește mai mult La fântână dragosteiLa izvorul doruluiAm călcat pe-o rădăcinăși de-a lungul timpuluiTot plătesc banală vină,Tot plătesc pentru călcatVreau să urc încet la nori, Dar plătesc ce am stricatCu dobândă-adeseoriLa fântână doruluiNumai dragostea bea apă,Și de-a lungul timpuluiDe iubire nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
-n triluri de privighetori. Sărutul tău, în dulcea-mbrățișare, E cântec, e-ncântare, e fior, E visul dintr-un vis, e renunțare La tot ce, dintr-odat’, e-amăgitor. Te înfășor în brațe și, ușor, Mă pierd în ape limpezi, de izvor. Referință Bibliografică: Ape limpezi / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Vișan Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
APE LIMPEZI de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382828_a_384157]
-
te văd mă simt pustiu, Pierdut, n-am viață-n mine, Un ceas de pleci, stau lângă foc Cu-o ceașcă de cafea Și nu am somn privesc un joc De umbre pe-o perdea, În mine curge-al tău izvor Nisipu-mi răscolește, Nu-i timp de lacrimă și dor Când ochii-mi spun:-Iubește! Mi-e hrană amintirea ta, Dar farfuria-i goală... Nu pot dormii, nu pot mânca, Așează-mi-te-n poală. Iubesc și știu că sunt iubit În jurul meu sunt
MISTERELE IUBIRII de ANA PODARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382822_a_384151]
-
poale? cui vei spune?...te-ador!...risipind nopți târzii. Dacă...eu,n-aș mai fi, pentru cine-ai trăi? Pentru cine-ai culege diamante de rouă? Pentru cine-ai fi scut dacă ninge sau plouă? cui vei umple ulcior din izvoarele vii? Dacă...eu,n-aș mai fi, mă întreb de-ai trăi Amintiri ce nu mor ar rămâne cu tine Aș fi steaua din noapte strălucindu-ți și-n zi când ești trist să te-ating, să-ți fiu înger
MISTERELE IUBIRII de ANA PODARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382822_a_384151]
-
treacă de barierele timpului. Creațiile rămân și pentru cei care iubesc și apreciază frumosul și pentru cei care nu îl iubesc. Imaginea acestor îngeri, rămâne divină, că doar cine scrie dacă nu cei care sunt inspirați de sus! Domnul are izvorul poeziei viu luminat. Izvorul nu se oprește și nici nu seacă, ci doar capătă forme noi. Testament... Ion Vanghele Vă dăruiesc o mâna de cuvinte, În ea numai un înger va încape, E drept că nu-s acolo toate sfinte
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
Creațiile rămân și pentru cei care iubesc și apreciază frumosul și pentru cei care nu îl iubesc. Imaginea acestor îngeri, rămâne divină, că doar cine scrie dacă nu cei care sunt inspirați de sus! Domnul are izvorul poeziei viu luminat. Izvorul nu se oprește și nici nu seacă, ci doar capătă forme noi. Testament... Ion Vanghele Vă dăruiesc o mâna de cuvinte, În ea numai un înger va încape, E drept că nu-s acolo toate sfinte Și purgatoriul s-ar
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
Acasă > Poeme > Meditație > ÎNGERUL MEU Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi izvorul,dac-ar uită să curgă Și ce-ar fi pomii-n floare,fără adieri, La cer mireasma lor n-ar putea să ajungă, Si ce-ar fi lumea asta fără primăveri? Și ploaie de n-ar fi,ar fi uscat
INGERUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382847_a_384176]
-
ori,dar nu observăm că răspunsul e lângă noi.Smaraldul este culoara luminii verzi, ceea ce îi conferă o semnificație ezoterică, cât și o putere regeneratoare. El este un simbol al primăverii, al vieții manifestate, al evoluției. Dar soarele? Soarele este izvorul luminii, al căldurii, al vieții, al speranței. Soarele apare și ca un simbol al învierii și al nemuririi. Lumina binefăcătoare ne transmite totdeauna emoții.Iată,cum prospețimea acestei dimineți înviorează covorul de flori albastre ,care împrăștie parfumul în aerul proaspăt
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
ori,dar nu observăm că răspunsul e lângă noi.Smaraldul este culoara luminii verzi, ceea ce îi conferă o semnificație ezoterică, cât și o putere regeneratoare. El este un simbol al primăverii, al vieții manifestate, al evoluției.Dar soarele? Soarele este izvorul luminii, al căldurii, al vieții, al speranței. Soarele apare și ca un simbol al învierii și al nemuririi. Lumina binefăcătoare ne transmite totdeauna emoții.Iată,cum prospețimea acestei dimineți înviorează covorul de flori albastre ,care împrăștie parfumul în aerul proaspăt
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
lua cât el ne poate daCăci nu suntem decât grăbitul.......trist drumeț!... VI. PESTE RANILE CE DOR..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. PESTE RĂNILE CE DOR... Peste rănile ce dor...’’ Pune apă de izvor Pune lună,soare ,vis Cerul cu ochiul deschis Stelele măcar o dată Și o clipă neuitată ,, Peste rănile ce dor...’’ Pune-al păsărilor zbor Pune-un strop de poezie Tril curat de ciocârlie Frunza crudă,vis trăit Să nu știu c-
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
-n păr îți va mai crește-un anotimp!... XVII. COLIND, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015. COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Dragoste > O PAGINĂ VELINĂ Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O pagină velină Iubita mea din foi veline redecupată în sublime forme ale începutului din care orice vis își ia izvorul și unde lumina învață culorile să ducă dorul de soare răsărit și de fior în chipul mângâierii rătăcit Iubita mea din depărtări nemăsurate mărime a tot ce logosul împarte descrierea în amintiri și așteptarea în iluzii reîncarnate la ceasu atingerii
O PAGINĂ VELINĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382889_a_384218]
-
Sunt la padina-n pădure,printre foile de mure, Tresărind scânteie zarea,o mireasma mă cuprinde, Adiind ușor prin ramuri,vântul canta-o amintire, E bunica pe poteca,fetița cu ochi albaștri o mânuța îi întinde. Și în jocul sau,izvorul,cioburi mici împrăștiind, Parcă cioburi mici de lacrimi se ivesc în ochii mei, Boabe în matasea ierbii cu argint împodobind, Căutai copilăria prin salcâmi și flori de tei. Ești ,pădure,o regină,ai străjeri copacii tăi, Simfonii îți cântă vântul
PADUREA MEA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382893_a_384222]
-
mici împrăștiind, Parcă cioburi mici de lacrimi se ivesc în ochii mei, Boabe în matasea ierbii cu argint împodobind, Căutai copilăria prin salcâmi și flori de tei. Ești ,pădure,o regină,ai străjeri copacii tăi, Simfonii îți cântă vântul,iar izvoarele povești Și la baltă din poiana Feți-Frumoși ajung calări, Brotăceii țin isonul,licurici întrezărești... Tu te-ai cufundat în vise,eu în doruri m-am aprins, Plângi când vezi că-ți cad străjerii, Plânsul tău l-aud în șoaptă și
PADUREA MEA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382893_a_384222]
-
din flăcări îți faci îngeri Care Te slujesc pe rând. Tu ai așezat pământul În celestă galaxie Și ai pus în cap de unghi Piatra sa de temelie. Tu îi măsuri adâncimea Și-ai acoperit cu-o haină Apa-ntoarsă la izvoare După voia Ta în taină. Iar când ai strigat la nori Și-ai tunat a Ta poruncă Prăvălindu-se la vale Apele au prins să curgă. Ai pus mărilor hotare Și cu ele jurământul Că-nvrăjbite niciodată N-or mai înghiți
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
ai strigat la nori Și-ai tunat a Ta poruncă Prăvălindu-se la vale Apele au prins să curgă. Ai pus mărilor hotare Și cu ele jurământul Că-nvrăjbite niciodată N-or mai înghiți pământul. Tu faci să tâșnească râul Și izvoarele în văi Și adapi cu ele fiara Toropită de văpăi. Tu dai apa Ta la toate Și la păsări și la leu De aceea tot pământul Te numește Dumnezeu. Tu ești Cel ce faci să crească Iarba verde pentru vite
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
vinovatul Și nu El, ci crucea Lui ne ceartă. El e Leu și totuși nu sfâșie, El e Stâncă, Fluviu care vine, El e Preot ce de-o veșnicie Se jertfește pentru noi pe Sine. El e Apa vie și Izvorul, El e Rege, dar și Țară Sfântă, El e Ușa oilor, Zăvorul, Pacea Lui e cea care cuvântă. El e Mire nenuntit vreodată, El e totuși Soare la mireasă, Lumea Lui e-atât de depărtată El e totuși Cel care
IISUS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382928_a_384257]
-
înger dulce și gingaș Ce-odată am iubit? Avea doi ochi ca de smarald Și păr de abanos Și haine albe, mătăsoase Pe trupul mlădios... Surâsul ei...o mândră floare Ce-n soare îmi zâmbea Iar vocea-i susur de izvor Ce-adesea îmi cânta... Spune-mi străine...n-ai văzut Pe drumul tău cumva Acea făptură minunată Ce-a fost iubirea mea?" Dar vai...rămâne cu-ntrebarea Căci e pustiu pe drum Și umbre se atrecor grăbite Căci noapte e
CĂUTÂND-O PE EA ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382933_a_384262]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SEVA VIȚELOR- DE- VIE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Seva vițelor- de- vie Ana Podaru Alerg să beau dintr-un izvor secat din care-o ciută a-ndrăznit să beie murind apoi dând sufletul mezat condorilor ce-au devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginite, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
rece Pământul crapă -adânc la doisprezece Și râuri sapă șanțuri de ruină. Mă zvârcoleam, și ale mele brațe O rugă către lună înălțau Iar ochii mei de ramuri se-agățau Săltând în lacrimi conturau nuanțe. Și auzeam un murmur de izvoare Cum se sfădeau copacii-ngrijorați Și mă răcneau condorii disperați Pe piele-mi iederi curg agățătoare. Și-ncet mă ningea cerul cu luceferi Și m-afundam tăcut în visul meu Doream să pot să scap din acel hău Cu flori
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
să râdem fraților-Odă râsului Ana Podaru Râzi și tu, râd și eu, azi e ziua când vom râde Să se-audă hohotit și din sufletele hâde... Râsul este cânt, e hrană pentru suflete cu rană, Pentru câmpul fără viață e izvor și veșnic mană. Hai să râdem fraților cu copiii laolaltă... Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă, Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou, Să-nflorească pomii-n luncă, să devină totul nou, Universul să renască, curcubeul să
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
geografic unde cândva ridicaseră catedrale și puseseră temelii la civilizații milenare. Creștinismul este acum precum un fluviu curgător în care se revarsă tot mai mulți afluenți noi, străini, ai căror curenți sunt de sorginte și turbulență diferită de aceea a izvoarelor istorice și ale tradiției. Forme noi de expresie, de gândire și de viața politică, socială, culturală, religioasă, spirituală, lansate pe toate lungimile de unde și prin spațiile sonore și vizuale puse la dispoziție de revoluția informațională inundă ca o deltă cu
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]