179,812 matches
-
Marius Chivu Dat fiind prostul obicei, ca să nu zic neprofesionalism, al multor edituri de la noi, se-ntâmplă să dai peste o carte căreia îi lipsește o minimă notă informativă despre originea textelor adunate între copertele ei. Las că, uneori, nici anul apariției nu e trecut. Lui Ștefan Borbély i-au apărut anul trecut trei cărți: Matei Călinescu. Monografie (Aula), Proza fantastică a lui Mircea Eliade - complexul gnostic (Biblioteca Apostrof) și prezenta, o selecție de cronici literare despre
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
seriozitate. Informat în detaliu și sensibil la nuanțe, criticul se instalează cu ușurință în textele cărților pe care le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un bun cititor și un comentator care îți câștigă instantaneu încrederea. Cronicile sale, de dimensiuni variate, sunt un
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
confirmare de primire, am trimis invitația/oferta câtorva ziare care au publicat-o de îndată, precum Curierul Internațional(21 Octombrie 2006), Adevărul (31 Oct. 2006), Clipă (7 Ianuarie 2007), Jurnalul Național (11 Ianuarie 2007). În ultimul, titlul articolului nu a lăsat nici o îndoială: “Băsescu nu vrea un muzeu al comunismului”. Cu toate acestea, nici atunci nu a urmat vre-o reacție... După denunțarea de către președinte a comunismului ca fiind ilegitim și criminal, și după discuții avute în acest sens cu autorul
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Emil Brumaru. O surpriză - se știe, poetul nu a scris niciodată așa ceva. E vorba, de fapt, despre un mai vechi interviu „pe tema corpului uman“, realizat de Marius Oprea și publicat în Convorbiri literare. Al doilea text teoretic -intitulat Mă lasă rece teoria (și nici nu pot să o fac) - e alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
tactica era să mă facă să cred că nu mă lua în serios, dar o făcea cu atîta iscusință că găseam mereu calea de a merge mai departe. La douăsprezece fix s-a speriat că e tîrziu și m-a lăsat baltă în mijlocul dansului, nevrînd s-o conduc nici măcar pînă la ușă. Surorii mele i s-a părut atît de ciudat încît s-a simțit oarecum vinovată, și încă mă mai întreb dacă nu cumva exemplul acela prost nu a avut
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
am ajuns să ne inventăm un cod personal prin care ne înțelegeam fără să ne spunem nimic, și chiar fără să ne vedem. Am avut iar vești de la ea după o lună, pe 22 ianuarie anul următor, cînd mi-a lăsat la El Heraldo un mesaj laconic: „L-au omorît pe Cayetano”. Pentru noi nu putea fi decît unul singur: Cayetano Gentile, prietenul nostru din Sucre, animator de petreceri și veșnic îndrăgostit care era pe punctul de a deveni medic. Versiunea
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
iarăși, insinuări vexatorii ale lipsei de onestitate, de corectitudine? Ar fi fost mult mai util poziției autorului referirea concretă la cîteva nume, la cîteva texte critice, urmată de o contraargumentație. Altminteri, avem a face cu o execuție in absentia, care lasă gustul dezagreabil al eschivei. Nu se produce astfel o dovadă în răspăr, tocmai în favoarea “atenuării” spiritului critic pe care o deploră, printr-o solemnă poză a generalității suspendate, dl Guțan? În loc de-a lua taurul de coarne, d-sa se
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
calea deschisă... “Nu de critică ducem lipsă, ci de claritatea obiectivelor ei și de necesarele pîrghii de autoritate. Cînd fiecare e dornic de revizuiri după cum îl taie capul, e firesc sentimentul de haos și derută”, e de părere dl Guțan. Lăsăm la latitudinea exegetului perceperea “clarității obiectivelor”, pentru a ne opri la conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în planul, delicat totuși, al comentariului închinat literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de zgură înecăcioasă al
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
de a găsi o scuză printr-o lipsă de luciditate critică și responsabilitate? Sigur, s-ar putea afirma că 14 ani sînt foarte puțini în desfășurarea istoriei, dar... poate ar fi trebuit să apară acele semne de... normalitate care se lasă așteptate. Un intelectual nu are nevoie să treacă un deceniu pentru a înțelege și a lua o atitudine critică și de protest în raport cu un eveniment istoric. Karl Jaspers a scris Culpabilitatea germană în 1946, adică numai după un an de la
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
în pat (în copilărie, uneori, noaptea, la lumina lanternei, sub plapumă, pentru că trebuia să dau impresia că dorm demult). Am citit întins pe spate, în iarbă, ignorând chemarea imperativă a vieții - soarele strălucitor, trilurile păsărilor, zborul grațios-stângaci al fluturilor - și lăsându-mă absorbit de lumea imaginară a literaturii. Am citit în tren, în avion, în mașină (când nu eram eu la volan). Am citit în săli de așteptare, în camere de hotel, pe bănci din parc, în dormitoarele cazone din unitățile
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
și lucrări de filosofie, istorie, paleontologie, geografie, astronomie, fizică, matematică, chimie, botanică, biologie, medicină, economie, politologie etc. Față de literatura propriu-zisă, am avut de-a lungul timpului două atitudini. Prima a fost aceea a unui cititor ingenuu și pasionat, care se lăsa transportat în lumea fictivă a literaturii. În adolescență am citit astfel sute de cărți, cu o atât de mare intensitate a trăirii, încât la sfârșitul lecturii mă smulgeam parcă dintre-un vis frumos și arătam celor din din jur o
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
direcție mi le amintesc, de asemenea, cu claritate. Eram elev de liceu și mi-a căzut în mână o carte cu studii critice de Ibrăileanu, cele mai multe despre poezia lui Eminescu. Poezia lui Eminescu o cunoșteam bine, fiindcă o trăisem, mă lăsasem adeseori transportat de ea; făcea parte nu numai din reveriile mele, ci și din identitatea mea. Totuși, niciodată nu o analizasem. Mă aflam în situația celui care se droghează, dar nu cunoaște formula chimică a drogului și nici modul cum
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de un urmaș direct al căpeteniei Tecumse; hai, numai măștile astea, dacă te lași invitată de universitari cultivați, riști să te învârți mereu printre statui și măști fioroase aduse din toate colțurile pământului de acești cultivați universitari, rod al călătoriilor lor de studiu, amplasate în cochetele lor case de la marginea orașelor, agățate pe pereții
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
meu savanții deschiși către lume, mai ales din cauza marelui procentaj de psihologi, psihanaliști, psihiatri și psihoterapeuți aflați printre ei, m-am întrebat care ar fi cea mai bună cale să mă sustrag influenței lor. Cu firea mea bonomă, tolerantă, îi lăsasem pe acești psihoterapeuți, psihologi, psihiatri și psihanaliști să se insinueze lângă mine cu măștile lor atroce și îngrozitoarele lor imagini. De psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și psihanaliști trebuie să te ferești la fel cum un bun catolic se ferește de ispitele
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
de totala incapacitate de funcționare a sufletului nostru, până când începem să-i credem și răbdăm să fim ajutați de acești mecanici ai sufletului cu degetele lor mânjite de ulei, lucru de care apoi multora ne pare rău. Pentru că dacă-i lăsăm pe ei să ne ajute, e clar că nu ne ajutăm pe noi, ci tocmai pe psihiatrii, psihologii, psihanaliștii și psihoterapeuții de diverse orientări. Cine-i observă o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp înțelege în mod indubitabil
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și psihologi mă urmăreau. Prevăzusem o asemenea eventualitate; m-am oprit, deci, la primul colț de stradă, i-am lăsat să mă ajungă și am oferit celor doi - un psihiatru cam de patruzeci de ani, adept al lui Lacan și o freudiană ortodoxă ceva mai în vârstă - câteva cuvinte cheie pentru o discuție de specialitate. Când respectivii se luau de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
somn. „Vedeți“ a reînceput însă ea, „vedeți ce dificile sunt premisele părăsirii țării. Abia când cineva vrea să plece, își dă seama ce mulți sunt cei care au profitat de prezența lui și de aceea nici nu voiau să-l lase să plece. După ce cei doi băieți simpatici, cărora înainte de a ne despărți le-am mai turnat două sticle de bere, au plecat cu mobila, am hotărât ca restul gospodăriei, cărțile și îmbrăcămintea să le donez unor instituții de caritate; am
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
tocmai bună să fie expediată în diverse zone inundate, devastate de război, suferind de foame, răvășite de cutremure sau de erupții vulcanice. Sunt sigură că dumneavoastră, ca preot catolic îndatorat să fiți milostiv cu nevoiașii acestei lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de astăzi? Eu mă întreb de multe ori cine și cu ce ocazie poartă în Ruanda bluza mea neagră cu paiete și sper că-i o femeie
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
că o închiriez, am numărat banii cu care mă alesesem prin desfacerea bunurilor mele mobile și imobile. Nu erau mulți, dar de ajuns ca să-mi iau motocicleta“. Și a aruncat o ochire galeșă în direcția umbrei bradului sub care-și lăsase vehiculul. „Prin cumpărarea acestei motociclete mi-am împlinit un vis al copilăriei mele. Când eram mică, unchiul meu Karl, care avea și el una, mă așeza în ataș și pleca cu mine prin împrejurimi. Eu stăteam cuminte în ataș și
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
a spus chiar să mă sui în ataș și, la fel ca odinioară unchiul Karl, a făcut cu mine un tur al orășelului. Cred că vă dați seama ce-am simțit. Imaginați-vă ce-ați simți dumneavoastră dacă ați fi lăsat să atingeți un oscior de fildeș, ornat cu rubine și safire, al piciorului sfintei Faustina. Sau o pagină din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit la Paris, la Guy Marchant, în o mie patru sute optzeci și șase. Ori
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
mi-ar vinde motocicleta. După un timp am adus vorba despre asta, iar el, măsurându-mă din priviri de sus până jos, mi-a spus că o raritate ca aceea nu se putea obține cu bani. Eu nu m-am lăsat. Și după alte două vizite ne-am înțeles, cu atât mai mult cu cât ceruse un preț foarte convenabil. Am vândut bucata de pământ de douăzeci ori douăzeci de metri unui funcționar de bancă din Mödling, am lăsat vesela, mobila
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
m-am lăsat. Și după alte două vizite ne-am înțeles, cu atât mai mult cu cât ceruse un preț foarte convenabil. Am vândut bucata de pământ de douăzeci ori douăzeci de metri unui funcționar de bancă din Mödling, am lăsat vesela, mobila, hainele și cărțile celor doi băieți simpatici și caritabililor și, după ce m-am descotorosit de inșii cultivați și, mai ales, de psihanaliști, psihologi, psihiatri și psihoterapeuți, devenită proprietara motocicletei, am îndesat în geanta cu scule niște lucruri pentru
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
acest motiv oratorul trebuia să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ed esegesi biblica, 87-126. footnote>, Atanasie al Alexandriei<footnote Ch. G. Stead, Rhetorical Method in Athanasius,VChr, 30, 1976, 121-137. footnote>, Ioan Hrisostom<footnote A. J. Quiroga Puertas, La retórica de Libanio y de Juan Crisóstomo en la revuelta de las estatuas, Salerno, 2007; P. E. Papageorgiou, The Paschal Catechetical Homily of St. John Chrysostom: A Rhetorical and Contextual Study, in GreekOrthodox Theological Review, 43, 1998, 93-104; D. French, Rhetoric and the Rebellion of A.D. 387 in Antioch, Historia, 47, 1998
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]