4,444 matches
-
joacă” amestecând palierele temporale - reale și ficționale -, face un „curs scurt de istorie a clonării”, discută „viața lui Don Juan”, sfârșind cu o „pledoarie” în favoarea acestuia. Dar Don Juan nu e un simplu personaj, ci un laitmotiv prezent și în Labirint obligatoriu (2001), roman în care se trece de la lumea calculatorului la atmosfera romanului englez de secol XIX ori la cea science-fiction. V. vrea să scrie un roman experimental, a cărui atmosferă trebuie să fie „informală”, deși, o spune singură, „romanul
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
numai din paranteze”, tratează lejer planurile narative și pe cele temporale, adesea într-o manieră neașteptată. Stilul este uneori alert, alteori digresiv, așa cum sugerează și jocul pe computer The Maze, încâlcit, halucinant, concluzia fiind că „nimeni nu scapă de blestemul labirintului din care a îndrăznit să iasă”. Mai mult temă recurentă decât personaj, Don Juan rămâne egal cu sine însuși: nu evoluează, nu are conflicte. Cu multe elemente din Don Juan și ceilalți, cartea preia și formula compozițională din textele teatrale
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
subintitulată „eurocomedie”, dar și în Secretul atomic, Noaptea. O comedie albastră sau în Povești cu zâne și amanți. SCRIERI: Luna de pe cer (în colaborare cu H. Salem), București, 1985; Don Juan și ceilalți, București, 1997; Grand Hotel Europa, București, 2000; Labirint obligatoriu, București, 2001; Crăciunița, București, 2002. Traduceri: Jókai Mór, Eppur si muove, București, 1984; Bujor Nedelcovici, Noaptea solstițiului, în Bujor Nedelcovici, 2+1 (două scenarii + o piesă de teatru), București, 1999. Repere bibliografice: Aurel Dragoș Munteanu, Un roman de Jókai
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
SCRIERI: Harfele grâului, București, 1976; Corabia seminței, București, 1978; Edena, Iași, 1981; Vânătoare nocturnă, București, 1981; Sigiliul grădinii, București, 1983; Lacrima învingătorului, Iași, 1984; Repausul focului, București, 1985; Vindecare în păcat, postfață Constantin Trandafir, Galați, 1991; Daimonia, Galați, 1995; Corabia - labirintul celălalt, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Sunt putred de tine, București, 1998; Domnișoara Cucută, București, 2001; Clipa tăind subțire hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
implicare, LCF, 1987, 42; Regman, Nu numai, 247-248; Mircea Popa, Vină și ispășire, TR, 1991, 34; Adrian Suciu, „Vindecare în păcat”, ST, 1991, 9; Constantin Trandafir, Sterian Vicol-50, CNT, 1993, 18; Ulici, Lit. rom., I, 242-243; Daniel Ștefan Pocovnicu, „Corabia - labirintul celălalt”, ATN, 1997, 1; Tudor Mușat, Discurs îndrăgostit, CRC, 2000, 1; George Bădărău, Metamorfozele poeziei de notație, CL, 2000, 3; L. D. Clement, De-a scrierea-rescrierea, „Bucovina literară”, 2001, 5-6; Grigore Codrescu, „Sunt putred de tine”, ATN, 2001, 7; Vasile
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
literare, cu coridoare care se întrepătrund și se intersectează, și care reprezintă curentele literare, atunci am putea afirma că scrierile apocrife reprezintă încăperile secrete, create cu bună știință de către arhitecți, pentru a păstra bine ascunse acele piese lipsă din marele labirint al istoriei. Importanța scrierilor apocrife nu trebuie însă neglijată, deoarece, în vederea recreării imaginii de ansamblu a unei epoci, trebuie să aducem sub aceeași egidă toate elementele eterogene ce o compun. Din acest motiv am luat drept etalon secolul al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și, implicit, impune promovarea unei noi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
închinat dragostei dintre Polia și Poliphilo, ne permitem să ridicăm un semn de întrebare asupra acestei afirmații. Poveste căutării celor doi îndrăgostiți se întinde pe numai treizeci de pagini. Restul paginilor, în număr de trei sute patru zeci sunt dedicate unui labirint de subteme, de aventuri inițiatice și a unei încheieri grăbite, care lasă un sentiment de nesiguranță oricărui cititor. Joscelyn Godwin, traducătoarea Visului lui Polifil în engleză, prezintă un punct de vedere inedit, total diferit de cel al celorlalți critici literari
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
apă a fost suplimentată din lacurile mai sus menționate. Iar pentru a fi adusă spre palat, era nevoie de un sistem ingenios de conducte, fiind apoi colectată în rezervoare situate pe acoperișurile clădirilor ce împrejmuiau parcul. Din aceste rezervoare un labirint de țevi purta apa către grote, bazine, lacuri, fântâni și canale. Nimeni și nimic nu putea depăși ingeniozitatea cu care au fost calculate toate aceste detalii. Iluzia optică produsă de jocul de apă din Bazinul Oglinzilor a fost recreată mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
trăiri “. De asemenea, pe lângă locurile dedicate diverselor evenimente de la curte, remarcă prezența unor refugii naturale, unde un amant melancolic poate să se scufunde în reverie. Ca orice grădină regală, și cea de la Versailles are un element specific marilor parcuri: celebrul labirint. La intrarea în el pot fi zărite două statui de bronz, pictate în culori naturale: una îl reprezintă pe Esop, care ține în mână un pergament, iar cealaltă este a lui Amor, care ține în mână un ghem de ață
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să intrăm în fantastica lume a fabulelor, miturilor și legendelor, care va delecta inimile tuturor. Însă ghemul de ață din mâna lui Amor ne reamintește să nu ne uitam scopul, și că, deși cărările dragostei pot fi întortocheate asemenea unui labirint, pline de povesti frumoase precum cele ale lui Esop, nu trebuie să uităm calea de întoarcere. Ariadna i-a dat soluția lui Tezeu pentru a reuși să doboare Minotaurul, și, folosind celebrul său ghem de ață, acesta a ieșit din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pline de povesti frumoase precum cele ale lui Esop, nu trebuie să uităm calea de întoarcere. Ariadna i-a dat soluția lui Tezeu pentru a reuși să doboare Minotaurul, și, folosind celebrul său ghem de ață, acesta a ieșit din labirint. Însă, povestea Ariadnei nu se termină, pentru că, deși Tezeu i-a promis mult prea multe, după ce și-a atins țelul nu și-a mai reamintit promisiunile făcute. Acesta este mesajul pe care dorește să ni-l transmită cele două statui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru că, deși Tezeu i-a promis mult prea multe, după ce și-a atins țelul nu și-a mai reamintit promisiunile făcute. Acesta este mesajul pe care dorește să ni-l transmită cele două statui. Descrierea cea mai detaliată a celebrului labirint este realizată într-un articol apocrif, publicat într-un almanah ilustrat, editat la Amsterdam în anul 1682:„Amabile cititor, este bine cunoscut cum Franța și în special Curtea Regală excelează asupra altor locuri în tot ceea ce privește modul în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu spectacolele încântătoare reprezintă pentru ochiul spectatorului obiecte atât de abundente și bogate, încât într-adevăr uimesc pe oricine. Dintre aceste lucrări, nu este nimic mai admirabil și mai demn de laudă decât Grădina Regală de la Versailles, și, în ea, Labirintul. Alte reprezentări sunt admirate într-un mod obișnuit, deoarece satisfac ochiul, însă aceasta nu numai că este o încântare pentru ochi, dar, în plus, instruiește și edifică. Acest Labirint este situat într-o pădure atât de plăcută, încât însuși Dedalus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
demn de laudă decât Grădina Regală de la Versailles, și, în ea, Labirintul. Alte reprezentări sunt admirate într-un mod obișnuit, deoarece satisfac ochiul, însă aceasta nu numai că este o încântare pentru ochi, dar, în plus, instruiește și edifică. Acest Labirint este situat într-o pădure atât de plăcută, încât însuși Dedalus ar fi fost uimit să o vadă. Întoarcerile și Șerpuirile, mărginite la ambele capete de garduri vii verzi și înflorate nu sunt deloc obositoare, deoarece peste tot sunt imagini
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
deoarece peste tot sunt imagini și jocuri de apă reprezentând instructivele și misterioasele fabule ale lui Esop, iar fiecare fântână are săpată în marmură neagră o explicație privind fabula pe care o simbolizează. Dintre toate crângurile din parcul de la Versailles, Labirintul este cel mai recomandat, atât din cauza noutății proiectului cât și a numărului și diversității fântânilor, care, cu ingeniozitate și naivitate, exprimă filozofia înțeleptului Esop. Animale de bronz colorat sunt modelate într un mod în care par în acțiune. Iar șiroaiele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
par că poartă în ele cuvintele fabulei pe care o reprezintă. Este un număr mare de fântâni, în total patruzeci, fiecare având un 228 alt subiect, și un model decorativ care se contopește cu verdeața din jur. La intrarea în labirint este o statuie din bronz chiar a lui Esop faimosul specialist în mitologie din Frigia.“ Un alt element fascinant al parcului de la Versailles este Gradina de Portocali. Aceasta a fost construită de către Mansart între anii 1684 și 1686. în lucrarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Octav Botez, profesorul meu, de mulți, mulți alții. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iașul mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om și, după aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat ca ieșean, adică cu înțelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iașul care, natural, a fost oxigenul tuturor”. S-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că folosirea resurselor umane este singurul domeniu În care Îmbunătățirile semnificative pot duce spre o sursă nelimitată de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale pentru a crea un sistem de relații cu clienții În continuă dezvoltare. Acest fapt, subliniază autorii (pe baza studierii În ultimii cincizeci de ani a mii de manageri și sute de companii - vezi lucrarea Manageri contra curentului) se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpănă, Clipa, Ciocolată cu alune, Un om în loden, Falansterul, Vacanță tragică, Ultima frontieră a morții, Speranța, Omul care ne trebuie (1979) ; Cine mă strigă ?, Probă de microfon, Bietul Ioanide, Rețeaua S, Al treilea salt mortal, Burebista, Casa dintre câmpuri, Labirintul, Ancheta, Vânătoarea de vulpi (1980) Evoluții cinematografice Întreg deceniul va fi marcat de orientările stabilite în ședința Comisiei Ideologice a CC al PCR din 23 mai 1968, consacrate prin paragraful referitor la cinematograf al Tezelor din iulie 1971 : Se vor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai apare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dolce vita (1960) 181, 188 La Moara cu noroc (1957) 61, 81- 82, 92, 94, 103, 105 La nord prin nord‑vest (North by Northwest) (1959) 188 La patru pași de infinit (1964) 115 La vârsta dragostei (1963) 111, 113-114 Labirintul (1980) 192, 241 Liniștea din adâncuri (1982) 234, 241 Lumina de iulie (1963) 111-112 Lumini și umbre (1981-1982) 108 Lunca Bejinului (1937) 161 Lupeni ’29 (1962) 111, 115 M Maiorul și moartea (1967) 111 Mama (1979) 198 Manasse (1925) 280
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ale escrocilor și hoților. Așa se explică probabil faptul că oameni cu o înaltă cultură, creatori într-un domeniu sau altul dar care nu și-au însușit aproape nimic din școala vieții, sunt conduși în problemele traiului familial și în labirintul vieții, în general, de soții puțin instruite, dacă nu chiar inculte, dar cu un puternic spirit practic și de orientare în viață. Soții dominatoare, care le-au subjugat personalitatea și i-au transformat în ființe docile. Economia de piață a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
excelent componist al spațiului fiecăruia dintre tablourile sale. Orice element de recuzită se integrează an- samblului, ca urmare a determinărilor impuse de tainicele legi ale geometriei ca factor fundamen- tal al echilibrului și armoniei. Propunem în ceea ce urmează pătrunderea în labirintul fiecăruia din tablourile lui Stahi, ale- se spre a fi comentate printr-o imaginară substi- tuire a autorului. Ne vom strădui ca, aflându-ne în fața obiectelor transfigurate în imagini pictural-compoziționale ale armoniei și echilibrului dintre ele, să descifrăm secretele acestor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Vest, 1999 (ed. originală: 1887). Șerbănescu [Vasilescu], A., 2002, Intrebarea. Teorie și practica, București, Editura ALL. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2005, "Posesivul românesc", în Până Dindelegan (coord.), p. 211−217. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2007, Cum gândesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor, Iași, Editura Polirom. Ștefan, I., 1979, "Clișeul de vârf. Variațiile de sens ale unui cuvânt", în LR, XXVIII, 5, p. 521-524. Ștefănescu, A., 2007, Conectori pragmatici, București, Editura Universității din București. Șuteu, Fl., 1959, "Expresii la modă", în LR
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]