13,725 matches
-
Elena Prisecaru, Elena Grigoriu, Alice Palmaciu ș.a. Redactor șef era Rubin Sulimson iar secretar de redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de Valer Mitru; „Pentru electrificarea patriei - o consfătuire a agitatorului Chițcop Virgil cu colegii săi”, de Palmaciu Alice; „Ne‐au fost sprijin și călăuză - ecouri 176 de la muzeul româno‐ rus”, de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprobarea securității), mai erau întâlnirile organizate sau petrecerile familiale (unde, dacă erau minimum 3 persoane, se auzea... "la organe"!). Radiourile portabile (cam din 1968), erau minuni ale tehnicii, deci rare pentru 2-3 game și 2-3 posturi. La sate mai erau lămpi piezoelectrice (funcționau cu petrol lampant, scoteau curent continuu pentru un radio stabil și iluminatul odăii) și "galenă", adică o capsulă receptoare cam cât podul palmei pentru care se întindea o antenă de 15-50 de metri și... recepționa cu "purici", obositor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu multă muncă și... sulfet !? Am umblat în orașul meu... și m-au îmbrățișat mulți oameni ! De ce nu m-au și votat, o să spun altădată. Oricum, interesul electoral nu este egal cu prețuirea valorilor, nicăieri ! Mă întreb, ca Diogene, cu "lampa" alegerilor : mai caut... un om ? Cred că cel mai nimerit ca primar, la Vaslui, e ing. Vasile Pavăl ! (MERIDIANUL, An X, nr.21 (750), joi, 5 iunie 2008, Editorial) DUȘM|NII... ELECTORALE ! Am scris că orice campanie electorală este o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Deux en UN. Vos cheveux gagneront; vos pellicules perdront, dar și antonimia creată de limba in progress: "Pour un effet boeuf, servez du porc. Compunerea de cuvinte (cu motivare internă) • un magazin pentru hrana cîinilor se va numi Magichien, o lampă cu halogeni Halogénial sau un magazin de mobilă Conforama. Transformarea categoriei gramaticale • în absența unor mutații lingvistice normale evoluția obiectului este marcată de lexicalizarea unor forme surprinzătoare de superlativ (adjectiv provenit din nume propriu Très Dior) sau nume propriu (numele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prietenii lui, soții Nikolai Ivanovici și Elena Aleksandrovna Kadmin, și ei tot deportați. Bucuriile simple precum un apus "portocaliu-trandafiriu-roșu aprins-stacojiu", o carte (Paustovski, în două volume), un film bun, o pâine albă, o masă rotundă pe care este așezată o lampă cu gaz, împodobită cu un abajur făcut în casă, le formează convingerea că "nu nivelul de trai îi face pe oameni fericiți, ci relația inimilor și felul în care ne privim viața"221. Prezența în viața lor a celor doi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în vid. Infrastructura corpului de punte astfel obținută se solidarizează cu cea a elementelor de agregare, obținute din Vectris-Frame, și se polimerizează din nou în cuptorul VS-1. Urmează placarea infrastructurii cu cero-merul Targis, folosind pentru fotopolimerizarea fiecărui strat de ceromer, lampa Targis-Quick. La sfârșit se face o termopolimerizare în cuptorul Targis- Power. b. Sistemul Sculpture-Fibrekor (Jeneric) -Sculpture = rășina de placare are la bază o rășină policarbonată, la care s-a adăugat o umplutură anorganică din particule de sticlă bariu-bor-silicatică (asemănătoare cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aplică în strat subțire (uneori două-trei straturi succesive), ce va fi el tratat 60 de secunde cu fascicolul luminos. Se aplică, apoi, cu o pensulă sau cu o spatulă de plastic, pasta compozită a viitoarei fațete și se fotopolimerizează cu lampa de halogen sau ultraviolete. La nevoie se poate face o fotopolimerizare tip “sandwich”, adică strat cu strat. Pentru compozitele autopolimerizabile (pastă-lichid, pastă-pastă), există conformatoare transparente, prefabricate. Necesită atenție să nu rămână bule de aer înglobate. Eventuala prelucrare se face sub
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
lucru. De aici decurge concluzia că alegerea culorii este un lucru deosebit de important și trebuie făcută, utilizând trei surse de lumină. În cabinetul de stomatologie avem la dispoziție trei surse de lumină: 1. lumina diurnă, naturală; 2. lumina provenită de la lampa de lucru a unitului; 3. lumina fluorescentă, utilizată la iluminarea cabinetului. Cea mai buna alegere va fi culoarea care este asemănătoare în cele trei surse de lumină. Un factor important este și locul unde pacientul își petrece cea mai mare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
laboratorului se desprind următoarele concluzii: solicitând producătorilor să elaboreze mase ceramice care să aibă curbe spectale cât mai apropiate posibil de cele ale dinților naturali; alegerea culorii să fie făcută utilizând surse diferite de iluminat: -lumina diurnă; -lumina provenită de la lampa de lucru; -lumina fluorescentă. alegerea să fie verificată de o a doua persoană, de preferat tehnicianul ceramist; testarea periodică a acuității vizuale și în mod special a acuității culorilor. alegerea nuanțelor să se facă cu o cheie de culoare din
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
treacă prin stație fără oprire. Luminile verzi ale semnalelor puse pe liber clipeau reci în geana cenușie a zorilor. Soneria telefonului sună strident o dată lung apoi de două ori scurt anunțând apariția mătăhăloasă a mărfarului și impiegatul își luă alene lampa cu lumină verde ieșind la peron pentru defilarea trecerii. Ieșit în aerul parcă puțin rarefiat al toamnei, se înfioră ușor, apoi privind în direcția trenului simți că e ceva în neregulă. Monstrul mare și negru cu ochi de foc se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe un plâns molcom, tresărind când și când, ștergându-și lacrimile cu dosul mâinii, așa cum fac numai copiii. Mihu, pufni, se ridică din pat, își strânse centura pe care o lăsa doar arar de pe el, își îndreptă cutele hainei, făcu lampa mai mare și se pieptănă cu luare aminte, privind în ciobul de oglindă prins direct în lutul peretelui. Dădu cu o cârpă unsuroasă peste cizmele care luceau și așa, apoi cu cea mai mare atenție trecu degetul mare peste rotițele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de cuțit, îl scoase și la lumina săracă a becului de pe stâlp văzu deslușit petele negre de pe lamă, strigă în gura mare „Or să mă creadă”, stârnind mânia bețivului care strigă la el: „Taci mă, nu vezi că am stins lampa” . Ținu cuțitul strâns în palmă, parcă temându-se ca să nu-l piardă, de undeva se auzi un nechezat de cal, tresări, poate era chiar calul lui rămas înhămat la căruța de strâns gunoiul, dar mergea înainte spre partea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
este cu mințile pierdute. Cealaltă femeie se ridică deodată dreaptă cu ochii aprinși de o lumină intensă, zise: „ Aveți o lumânare, am plecat de acasă fără lumânare. Credeam că dacă plec așa n-o să moară. Ochii i se opriră asupra lămpii vechi cu petrol tip CFR, care făcea poate de un veac serviciul la acest canton. -Lampa, dați-mi lampa și fără să aștepte să i-o dea cineva, luă lampa ceea veche de metal înnegrit și încerca s-o pună
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o lumânare, am plecat de acasă fără lumânare. Credeam că dacă plec așa n-o să moară. Ochii i se opriră asupra lămpii vechi cu petrol tip CFR, care făcea poate de un veac serviciul la acest canton. -Lampa, dați-mi lampa și fără să aștepte să i-o dea cineva, luă lampa ceea veche de metal înnegrit și încerca s-o pună între mâinile omului ei. Femeia parcă nu mai avea astâmpăr, făcea mișcări dezordonate, își plesnea fruntea, se lăsa pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plec așa n-o să moară. Ochii i se opriră asupra lămpii vechi cu petrol tip CFR, care făcea poate de un veac serviciul la acest canton. -Lampa, dați-mi lampa și fără să aștepte să i-o dea cineva, luă lampa ceea veche de metal înnegrit și încerca s-o pună între mâinile omului ei. Femeia parcă nu mai avea astâmpăr, făcea mișcări dezordonate, își plesnea fruntea, se lăsa pe vine în fața băncii și imediat ridicându-se, uitându-se buimăcită prin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu plesnituri mici și seci pe mozaicul de la intrare, numai undeva departe se auzeau pașii grăbiți ai femeii ce alerga tot mai departe în noapte. Strigă la bătrânul care-și mânca mai departe mărul: „Ai grijă să nu se răstoarne lampa ceea că ardeți cu toții aicea de vii. Eu mă duc să o aduc înapoi , nu este nevoie să moară și ea. Se repezi pe urmele femeii. Primele picături de apă o biciuiră nemilos peste față, noaptea o înghiți hulpavă, cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
precipitat în camera de unde i se părea că lipsise o veșnicie. Bătrânul stătea tot acolo sprijinit de sobă, iar omul acela murdar, neras, își trăsese scaunul lângă bancă, își pusese bățul pe jos și acum ținea cu amândouă mâinile lampa între mâinile muribundului care gemea încetișor. Cantoniereasa stătu un timp cu corpul aplecat spre înainte, fără să se așeze pe scaunul său dintre cele două telefoane. Respira greu ca după urcarea unui munte. Își trecu mâna peste fața și părul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
moartă, plutind în apa galbenă, murdară, către pădurea de sălcii. Omul întins pe bancă începu să respire des și gâfâit, fruntea i se broboni, sau era numai o părere, aerul ieșea din plămâni șuierând. Jegosul adormise iar cu mâinile pe lampă. Cantoniereasa își luă impermeabilul, apoi plecă încet cu pași calculați parcă. Se liniștise acum, o liniște înaltă ce nu izbutea s-o tulbure nici zgomotul ploii, nici zbârnâitul firelor de telefon ce treceau pe deasupra cantonului, nici apele care se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și jumătate, rămâi la noi, pământul n-o să vină la vale, nu-i dau eu voie. Sunt aici toată noaptea, dorm doar ziua câte o oră sau două la amiază. Strigă apoi spre fata care se văzu trecând prin fața luminii lămpii, Isidora să-i faci patul în odaia cu icoane, dumnealui rămâne în noaptea aceasta la noi. Lăsându-l pe Simiuc în fața scării de lemn din trei trepte, se mistui în întunericul din spatele casei și doar scârțâitul roabei se mai auzi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se mai auzi un timp ca o părere. Ușa de la intrare se deschise și glasul acela plăcut, care în mod ciudat mai căpăta câte o notă dură care trecea repede, se auzi din dreptunghiul ușii chemându-l să poftească înăuntru. Lampa mare, cu abajur generos, cum nu mai văzuse Simiuc decât la bunicii lui, lăsa colțurile odăii într-o semiobscuritate odihnitoare, descoperind parcă la întâmplare obiecte care cine știe la ce-or fi folosit sau numai puse așa de decor, obiecte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mari de urs abătut spre cantonul din pădure. Niciodată n-a scris ceva de rău în registru, e un om bun, așa-l consideră toți cei din echipă. Își plecă mai mult capul asupra mesei și în lumina săracă a lămpii cu petrol, pielea sa albă, fără nici un rid în fața ochilor deși trecuse demult de patruzeci de ani părea și mai albă, aproape cadaverică. Undeva o ușă se trânti, cumpăna alb-roșie a barierei scârțâi jalnic sub rafala iute de vânt, lovind
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dădu de perete cu o gest rapid. Se vedea că nu are belciuge pentru lacăt și probabil nu era încuiată niciodată când stăpânul lipsea. Din sala mică, intrară în odaia cu miros plăcut de plante de pădure, luminată de o lampă de tablă așa cum erau cele din dotarea CFR, cu lumina coborâtă acum, ca sâmburele unei candele. Necunoscutul îl lăsă ca să cadă pe un scaun și ieși afară fără să mai scoată nici un cuvânt. Se auziră apoi niște zgomote de bușteni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
grațios. Pe masa de lemn, o masă curată fără să fie acoperită cu nimic, se afla o carte cu coperta albăstrie. Era o carte mică dar care se părea că era adesea răsfoită. O trase spre el, mări puțin flacăra lămpii și citi aproape silabisind: „Ioan Minulescu” „Poezii”. Era o carte din colecția „Cele mai frumoase poezii”. Pe moment îi fu greu, dacă nu chiar imposibil să și-l imagineze pe omul acela mătăhălos, cu mâinile ca niște lopeți, răsfoind cartea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu mai știu nimic, un ochi negru s-a închis deasupra mea... Străinul pusese demult lingura pe marginea blidului uitând să mai mănânce, privea cu ochii duși undeva în spate la umbra uriașă a omului din fața sa pe care lumina lămpii o contura pe perete. Zise parcă de undeva de departe, cu gura altuia: - Și... - Nimic. Într-un târziu m-am trezit legănat, așa cum mă legăna mama când eram mic și de undeva am auzit un glas de femeie: „Doamne
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
căsătorie, din gura unui bătrân sondor moineștean, ce-și scăldase palmele în țiței aproape jumătate de veac. În vizită fiind, împreună cu soția, la familia petrolistului, într-o seară de iarnă, la un pahar de vin, la lumina pitorească a unei lămpi de zece focuri cu fitil din bumbac ce punea în mișcare un mic generator de curent care, la rândul lui, alimenta un tranzistor, și la căldura binefăcătoare a unei plite încălzite cu petrol, ca și cum totul s-ar fi petrecut aievea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]