3,289 matches
-
Elveției, în Tirolul de Sud (Italia de Nord), Schleswigul de Nord (Danemarca) și în alte mici regiuni din Belgia, Franța (în Alsacia) și Luxemburg, de-a lungul frontierei germane. Dintotdeauna Germania a fost împărțită din punct de vedere administrativ-teritorial în landuri. De-a lungul secolelor însă, harta ei a suferit frecvent modificări, din cauza unor evenimente care i-au marcat istoria. Între acestea, cel de-al Doilea Război Mondial a avut ca urmare împărțirea Germaniei și desființarea Prusiei, cel mai mare land
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
landuri. De-a lungul secolelor însă, harta ei a suferit frecvent modificări, din cauza unor evenimente care i-au marcat istoria. Între acestea, cel de-al Doilea Război Mondial a avut ca urmare împărțirea Germaniei și desființarea Prusiei, cel mai mare land. În forma lor actuală, landurile federale au fost constituite în mare parte după 1945. Până la reunificarea din 1990, Republica Federală a Germaniei se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
însă, harta ei a suferit frecvent modificări, din cauza unor evenimente care i-au marcat istoria. Între acestea, cel de-al Doilea Război Mondial a avut ca urmare împărțirea Germaniei și desființarea Prusiei, cel mai mare land. În forma lor actuală, landurile federale au fost constituite în mare parte după 1945. Până la reunificarea din 1990, Republica Federală a Germaniei se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au fost create landuri, în număr
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mondial a avut ca urmare împărțirea Germaniei și desființarea Prusiei, cel mai mare land. În forma lor actuală, landurile federale au fost constituite în mare parte după 1945. Până la reunificarea din 1990, Republica Federală a Germaniei se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au fost create landuri, în număr de cinci, din care unele aveau o veche tradiție. Desființate mai târziu din motive politice, cele cinci landuri au fost reînființate după
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
lor actuală, landurile federale au fost constituite în mare parte după 1945. Până la reunificarea din 1990, Republica Federală a Germaniei se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au fost create landuri, în număr de cinci, din care unele aveau o veche tradiție. Desființate mai târziu din motive politice, cele cinci landuri au fost reînființate după primele alegeri libere din 18 martie 1990 în RDG, fiind identice cu cele desființate în 1952
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au fost create landuri, în număr de cinci, din care unele aveau o veche tradiție. Desființate mai târziu din motive politice, cele cinci landuri au fost reînființate după primele alegeri libere din 18 martie 1990 în RDG, fiind identice cu cele desființate în 1952. La 3 octombrie 1990, adeziunea RDG la reunificare a fost însoțită și de cea a landurilor Brandenburg, Mecklemburg-Pomerania occidentală, Saxonia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
motive politice, cele cinci landuri au fost reînființate după primele alegeri libere din 18 martie 1990 în RDG, fiind identice cu cele desființate în 1952. La 3 octombrie 1990, adeziunea RDG la reunificare a fost însoțită și de cea a landurilor Brandenburg, Mecklemburg-Pomerania occidentală, Saxonia, Saxonia Superioară și Thuringia. De asemenea, Berlinul de Vest a fost unificat cu Berlinul de Est. Astăzi Republica Federală a Germaniei se compune din 16 landuri: Baden-Würtemberg (Stuttgart), Bavaria (München), Berlin, Brandenburg (Potsdam), Bremen, Hamburg, Hessa
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
RDG la reunificare a fost însoțită și de cea a landurilor Brandenburg, Mecklemburg-Pomerania occidentală, Saxonia, Saxonia Superioară și Thuringia. De asemenea, Berlinul de Vest a fost unificat cu Berlinul de Est. Astăzi Republica Federală a Germaniei se compune din 16 landuri: Baden-Würtemberg (Stuttgart), Bavaria (München), Berlin, Brandenburg (Potsdam), Bremen, Hamburg, Hessa (Wiesbaden), Mecklemburg-Pomerania occidentală (Schwerin), Saxonia Inferioară (Hanovra), Renania de Nord-Westfalia (Düsseldorf), Renania-Palatinat (Mainz), Saar (Saarbruck), Saxonia (Dresda), Saxonia Superioară (Magdeburg), Schleswig-Holstein (Kiel) și Thuringia (Erfurt). Berlin, Bremen și Hamburg sunt orașe-stat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Baden-Würtemberg (Stuttgart), Bavaria (München), Berlin, Brandenburg (Potsdam), Bremen, Hamburg, Hessa (Wiesbaden), Mecklemburg-Pomerania occidentală (Schwerin), Saxonia Inferioară (Hanovra), Renania de Nord-Westfalia (Düsseldorf), Renania-Palatinat (Mainz), Saar (Saarbruck), Saxonia (Dresda), Saxonia Superioară (Magdeburg), Schleswig-Holstein (Kiel) și Thuringia (Erfurt). Berlin, Bremen și Hamburg sunt orașe-stat. Landurile nu sunt numai provincii, ele sunt în egală măsură state cu suveranitate proprie. Au propria lor Constituție, care, în spiritul Constituției federale, afirmă principiile statului de drept republican, democratic și social. 2. Sistemul constituțional și instituțiile politice Constituția Republicii Federale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de recurs, dacă se simte lezat în vreunul din drepturile sale fundamentale prin acțiunile sau deciziile statului. Constituția poate fi modificată prin votul a 2/3 din membrii Bundestag-ului (Parlament) și a 2/3 din cei ai Bundesrat-ului (Camera Landurilor). Unele dispoziții ale Constituției nu pot face obiectul modificărilor, chiar dacă se obține majoritatea de două treimi. Printre principiile intangibile se numără organizarea federală, separația puterilor, principiile democrației, ale statului de drept și statului social. De asemenea, sunt intangibile proclamarea demnității
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
statului democratic este suveranitatea poporului: orice autoritate publică emană de la popor. Democrația este indirectă, reprezentativă, ceea ce înseamnă că puterea trebuie legitimată democratic de către popor, prin sufragiu universal. Exercitarea puterii este încredințată organelor puterii legislative, executive și puterii judecătorești. Contrar Constituțiilor landurilor, legea fundamentală federală nu prevede decât în mod excepțional procedura democrației directe: referendumul (Volksentscheid) și plebiscitul (Volksbegehren), în situația reorganizării teritoriului federal. Constituția a optat pentru o democrație "combativă", fără a se aduce atingere valorilor democratice. Alegerea structurii statului federal
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și plebiscitul (Volksbegehren), în situația reorganizării teritoriului federal. Constituția a optat pentru o democrație "combativă", fără a se aduce atingere valorilor democratice. Alegerea structurii statului federal semnifică faptul că nu doar Federația are calitatea de Stat, ci și cele 16 landuri. Suveranitatea lor este limitată la câteva domenii, exercitându-și-o prin propriile organe ale puterii legislative, executive și judecătorești. Acest partaj subliniază respectarea, în mod esențial, a sistemului separației puterilor și echilibrului acestora, prevăzut de Legea fundamentală. Principiul statului de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cinci ani, cu majoritatea voturilor adunării, fiind reeligibil o singură dată. Această adunare este un organ constituțional ce se reunește numai în acest scop, fiind compus din deputații Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați aleși de parlamentele landurilor. În Adunarea federală mai sunt numite personalități eminente ale statului, chiar dacă nu sunt membri ai vreunui parlament din landuri. Președintele federal 898 simbolizează unitatea colectivității politice, a coeziunii și regimului constituțional. El reprezintă Republica federală în relațiile externe și deține
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
reunește numai în acest scop, fiind compus din deputații Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați aleși de parlamentele landurilor. În Adunarea federală mai sunt numite personalități eminente ale statului, chiar dacă nu sunt membri ai vreunui parlament din landuri. Președintele federal 898 simbolizează unitatea colectivității politice, a coeziunii și regimului constituțional. El reprezintă Republica federală în relațiile externe și deține o serie de prerogative în numirea înalților funcționari ai statului. El propune Bundestag-ului un candidat pentru funcția de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
printr-o indemnizație, a cărei valoare corespunde importanței funcției deputatului. Deputații care au fost membri ai Parlamentului timp de cel puțin șase ani au dreptul la o pensie din momentul în care ating vârsta de pensionare. Bundesrat-ul reprezintă cele șaisprezece landuri federate și își aduce contribuția în domeniul legislației și administrării Republicii Federale. Contrar sistemului Camerelor Superioare (Senat) din alte state federale, precum Statele Unite și Elveția, Bundesrat-ul nu se compune din reprezentanți aleși de popor. El regrupează membri ai guvernelor din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
federate și își aduce contribuția în domeniul legislației și administrării Republicii Federale. Contrar sistemului Camerelor Superioare (Senat) din alte state federale, precum Statele Unite și Elveția, Bundesrat-ul nu se compune din reprezentanți aleși de popor. El regrupează membri ai guvernelor din landuri sau împuterniciți ai acestora. În funcție de populația lor, landurile dispun de trei, patru sau cinci voturi. Ele nu-și pot exprima sufragiile decât global. Legile impun aprobarea formală a Bundesrat-ului în mod particular atunci când privesc interesele lor esențiale. De asemenea, orice
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și administrării Republicii Federale. Contrar sistemului Camerelor Superioare (Senat) din alte state federale, precum Statele Unite și Elveția, Bundesrat-ul nu se compune din reprezentanți aleși de popor. El regrupează membri ai guvernelor din landuri sau împuterniciți ai acestora. În funcție de populația lor, landurile dispun de trei, patru sau cinci voturi. Ele nu-și pot exprima sufragiile decât global. Legile impun aprobarea formală a Bundesrat-ului în mod particular atunci când privesc interesele lor esențiale. De asemenea, orice modificare a Constituției impune aprobarea Bundesrat-ului. Când punctele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bundesrat-ului. Când punctele de vedere ale Bundesrat-ului și Bundestag-ul nu sunt identice, se recurge la Comisia de arbitraj, formată din membri ai celor două Camere. Conform unui sistem de rotație prestabilit, Bundesrat își alege anual președintele, dintre miniștrii-președinți ai landurilor. Președintele Bundesrat-ului își asumă funcțiile președintelui federal, dacă acesta nu-și poate îndeplini atribuțiile. Guvernul federal (cabinet) se compune din cancelarul federal 899 și din miniștrii federali. În cadrul guvernului și față de miniștrii federali, cancelarul federal deține un statut superior și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Schmidt, care a permis alegerea lui Helmut Kohl (1982). Nu există o administrație exclusiv federală decât pentru problemele Afacerilor Externe, Serviciilor de plasament, vămi, protecția federală a frontierelor și armata federală. Majoritatea activităților administrative este asumată cu deplină autonomie de către landuri. Competența jurisdicțională a Federației, de pildă, se limitează la Curtea federală constituțională și la Curțile Supreme, care garantează interpretarea uniformă a dreptului. Toate celelalte tribunale sunt tribunalele landurilor. În plan legislativ, acțiunea lor se manifestă permanent prin intermediul Bundesratului. Curtea federală
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și armata federală. Majoritatea activităților administrative este asumată cu deplină autonomie de către landuri. Competența jurisdicțională a Federației, de pildă, se limitează la Curtea federală constituțională și la Curțile Supreme, care garantează interpretarea uniformă a dreptului. Toate celelalte tribunale sunt tribunalele landurilor. În plan legislativ, acțiunea lor se manifestă permanent prin intermediul Bundesratului. Curtea federală constituțională, cu sediul la Karlsruhe, veghează la respectarea Constituției. Este activă doar la cerere. Un catalog de tipuri de proceduri prevede cazurile în care se poate face apel
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
poate face apel la această curte. Orice cetățean care se simte lezat de stat în exercitarea drepturilor fundamentale poate depune o plângere contra Constituției (după ce au fost epuizate căile la tribunalele competente). Curtea federală constituțională soluționează litigiile dintre Federație și landuri sau dintre diferite organe federale. Se compune din două Camere (Senat) care numără, fiecare, opt judecători. Jumătate dintre ei sunt aleși de Bundestag, jumătate de către Bundesrat. Capitala federală a fost stabilită la 10 mai 1949 în orașul universitar Bonn, situat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
CDU), Partidul Social Democrat din Germania (SPD), Partidul Liberal-Democrat (FDP), Uniunea Creștin-Socială (CSU), Partidul Socialismului Democratic (PDS) și lista convenției Alianța 90/Verzii. Partidul Social Democrat, Uniunea Creștin-Democrată, Uniunea Creștin-Socială și Partidul Liberal-Democrat s-au format în perioada 1945-1947 în landurile federale occidentale. Partidul Verzilor a fost constituit în 1979, la scară federală. Sistemul electoral este organizat în conformitate cu principiile Constituției. Pentru toate tipurile de adunări reprezentative, alegerile sunt generale, directe, libere, egale și secrete. Toți germanii care au împlinit vârsta de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sa electorală, conform dreptului de vot cu majoritate relativă: cine obține cel mai mare număr de voturi este ales. Cu cel de-al doilea vot, alegătorul decide care deputat va ocupa un loc în Bundestag prin intermediul listelor de partide ale landului. La 18 septembrie 2005, au avut loc alegerile federale germane anticipate, pentru a alege membrii Bundestag-ului Germaniei și implicit viitorul guvern și cancelar federal. A fost o luptă strânsă între cancelarul în funcțiune al Germaniei, Gerhard Schröder (SPD), și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
organizării alegerilor anticipate? Coaliția care a guvernat până acum Germania, Roșu-Verde (SPD-Verzii), a suferit în ultimul timp înfrângeri și eșecuri importante, culminând cu alegerile pentru Landtagul din Renania de Nord-Westfalia, unde a câștigat coaliția CDU-FDP. CDU conducea în aproape toate landurile federale, rezultatul fiind o politică de blocadă a acestuia în Bundesrat, care are drept de codecizie cu Bundestagul (unde Roșu-Verde avea majoritatea) în domeniile în care și landurile au drept de decizie (educație, interne și cultură, domenii în care guvernul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de Nord-Westfalia, unde a câștigat coaliția CDU-FDP. CDU conducea în aproape toate landurile federale, rezultatul fiind o politică de blocadă a acestuia în Bundesrat, care are drept de codecizie cu Bundestagul (unde Roșu-Verde avea majoritatea) în domeniile în care și landurile au drept de decizie (educație, interne și cultură, domenii în care guvernul federal nu poate impune nici o politică vreunui land), astfel că s-a ajuns la o situație foarte problematică pentru Germania. La 1 iulie 2005, cancelarul Schröder a cerut
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]