5,217 matches
-
germană. Iar Anglia se vedea amenințată și ea. În timp ce S.U.A. stăteau încă și așteptau. Mai trist era faptul că, cedând aceste teritorii, ulterior, profitorii noilor achiziții, ba chiar și unii occidentali, puteau susține că românii înșiși s-au îndoit de legitimitatea menținerii lor la statul român. Și după protestele și frământările care-au cuprins și încins, în toamnă, toată țara, s-au ridicat în fruntea țării partizanii alianței cu Axa, cu Germania, cu Italia. Regele a fost alungat și țara a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ocupa locurile vacanți ce s'aru află în altă eparchia. 247. Nici unu internu nu poate fără motivu legale a părăsi seminariulu mai 'nainte de a termina seminariulu de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu al ÎI. Legitimitatea motivului se va apretia de consiliulu seminariului. Dacă motivulu nu va fi legitimu, scolarulu va intorce cheltuelele ce s'au făcutu cu densulu. 248. Pentru comunele catolice va fi unu seminariu speciale în orasuluu Iași; unu regulamentu speciale determina studiele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și nici pentru a-l întrerupe, daca șirul de giruri este regulat. Aceste giruri se considera că și cum nu ar fi existat. Pct. 107. - Dacă un gir este șters și prin acest fapt seria girurilor este întreruptă, este exclusă legitimitatea formală a ultimului girant și deci și dreptul său de creditor prin cecul respectiv. În această situație, ultimul girant își va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun. Pct. 108. - Girantul care plătește pe cale de regres are
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
cazul în care un girant își pune girul pe un cec la purtător, el este răspunzător conform dispozițiilor Legii asupra cecului referitoare la regres în caz de neplata. Pct. 111. - Posesorul unui cec la purtător nu este obligat să dovedească legitimitatea posesiei sale printr-o serie neîntreruptă de giruri, simpla deținere a cecului făcându-i posibilă exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec. Pct. 112. - În cazul în care o persoană pierde prin orice întâmplare posesia unui cec, noul posesor de bună-credință
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
umple eventualele lacune în șirul girurilor și nici pentru a-l întrerupe dacă acesta este regulat. Aceste giruri se consideră ca și cum nu ar fi existat. Pct. 125. - Dacă un gir este șters și prin aceasta seria este întreruptă, este exclusă legitimitatea formală a ultimului girant și deci și dreptul său de creditor cambial. În această situație ultimul girant își va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun. Pct. 126. - Girantul care plătește pe cale de regres are dreptul de
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administrator sau creditori. ... Articolul 81 (1) Administratorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va putea efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. ... (2) În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1), administratorul va putea solicita explicații de la debitor, va putea să poarte discuții cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informații și documente suplimentare. Articolul 82
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată. Prin excepția de neconstituționalitate ridicată se contesta legitimitatea constituțională a întregului art. IV din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 . Ținând însă seama că litigiul în cadrul căruia excepția a fost ridicată are ca obiect plângerea acestei societăți comerciale împotriva sancțiunii contravenționale ce i-a fost aplicată în temeiul art.
DECIZIE nr. 152 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126587_a_127916]
-
se reține că " Legea nr. 112/1995 nu are caracter retroactiv, ea urmând să reglementeze numai pentru viitor dreptul foștilor proprietari de a li se restitui bunurile respective sau, după caz, de a primi despăgubirile stabilite". În continuare, se justifică legitimitatea dreptului de proprietate dobândit de stat, care îi asigură și dreptul de dispoziție asupra locuințelor dobândite. Se mai susține că "trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea să în
DECIZIE nr. 92 din 10 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 3 lit. a) şi ale art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
susțineri se evocă practică jurisdicționala în materie a Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, potrivit căreia cazul excepțional de care depinde legitimitatea constituțională a Ordonanței de urgență se justifică "pe necesitatea și urgență reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public". În acest context se arată că din Notă
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
a unei asemenea opțiuni derivă din "feudalizarea disciplinară" promovată de fiecare ramură științifică în cadrul propriului cîmp de cunoaștere, alături de autarhismul și izolaționismul departamentelor de psihologie. Acestea au refuzat dialogul cu "vecinii" disciplinari, care îi puteau provoca astfel o criză de legitimitate. Abordarea psihologică atentă la implicațiile culturale asupra personalității individuale și de grup se dorea, așadar, o cale complementară, de neînlocuit, a studierii psihicului uman. Prin urmare, ceea ce s-ar impune în actualul context al cunoașterii este o regăsire a celei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiuni-sinteză se află situația caracterizată de diferențe de putere și sisteme ierarhice de roluri bine stabilite, în care indivizii sînt socializați și sancționați dacă nu se supun obligațiilor și regulilor asociate rolurilor lor. Astfel, (3) ierarhia caracterizează cultura în care legitimitatea distribuției inegale a puterii, rolurilor și resurselor (putere socială, autoritate, bogăție) e asumată implicit și netăgăduită. în contrast, (4) egalitarismul valorizează angajarea voluntară în promovarea bunăstării celorlalți (egalitate, justiție socială, libertate, responsabilitate, corectitudine). Al treilea registru cu care se confruntă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
copilăriei, fie mai târziu (în sensul limitării ambițiilor, direcționării alegerilor, modestia/"cumințenia" care li se cerea, paternalismul, sexismul blând, devalorizarea ș.a.). Unele dintre autoare și chiar unii dintre autori au perceput anumite interdicții, frâne în ceea ce privește accesul, ascensiunea, recunoașterea socială a legitimității alegerii unei anumite profesii, specializări sau promovare în carieră, ca și în privința creației științifice, a producerii cunoașterii. Mulți dintre autori/autoare au fondat școli și instituții, și-au asumat funcții de conducere, s-au implicat în mișcări civice feministe sau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În cadrul paradigmei religioase de gândire a acestei epoci. Dar care este substanța acestei gândiri teologico-politice? Care este problema În funcție de care ia naștere și se organizează ea? Evident, această problemă este aceea a puterii, a exercitării sale și a legitimității acestei exercitări. Două sunt, În Evul Mediu, entitățile care și-o dispută: spiritualul și temporalul. În linii generale, spiritualul cuprinde tot ceea ce intră În sfera „spiritului” (al „duhului”, am spune În Răsărit) sau a credinței. În sens restrâns, termenul
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
pentru a desemna actul neutru al guvernării, ei sunt infinit mai puțin evocatori În privința desemnării celor asupra cărora se putea exercita această guvernare și a justificării autonomiei ei. La drept vorbind, În legătură cu autonomia temporalului (celălalt nume al statului), o anumită legitimitate a instituirii ei decurgea din așa-numitele „legi naturale”, imaginate, cu Începere din secolele XII-XIII, ca fiind specifice organizării lumii vizibile, În conformitate cu libertatea relativă lăsată acesteia de Dumnezeu. Acest lucru nu era Însă suficient pentru a Întemeia și o suveranitate
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Conferința lui Nicolae Colan reține atenția prin argumentele invocate În perceperea ortodoxiei ca „factor hotărâtor al renașterii naționale”. Astfel, Biserica ortodoxă a contribuit, În mod decisiv, la formarea și consolidarea națiunii române. În același timp, a oferit sentimentului național o legitimitate divină (națiunea este „realitate lăsată de Dumnezeu”). Carol al II -lea s-a pronunțat, În repetate rânduri, asupra locului și rolului Bisericii ortodoxe. În special, ceremoniile de investire și instalare a noilor ierarhi ortodocși au oferit regelui ocazia săși precizeze
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
În Constituție și În legea pentru apărarea ordinii În stat, crea premizele acțiunilor menționate. Patriarhul Miron Cristea este Însărcinat de regele Carol cu formarea noului guvern, care să cauționeze măsurile autoritare. În plan teoretic, Biserica ortodoxă reprezenta o sursă de legitimitate pentru regimul carlist, ceea ce justifică insistența retorică pe importanța ortodoxiei În trecut, mai ales În formarea și consolidarea națiunii române. În aceste condiții, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist devine perfect explicabilă. Principiul modern al egalității dintre culte
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
cuprinde câteva volume. Sub apăsătoarea politică discriminatorie a regimului țarist, românii din Ucraina, din zonele Podoliei, Galiției și Pocuției , au fost asimilați. Supraviețiesc Încă românii din Transnistria, sudul Bucovinei, regiunile Transcarpatia și Cernăuți. Nu se poate pune În discuție astăzi legitimitatea stăpânirii ucrainiene dată fiind situația la care s-a ajuns după deportări, execuții, refugiu, iar in loc transfer masiv de populație alogenă, reducera numărului de școli, a bisericilor românești, etc. Prin deportările masive În Siberia și Kazahstan, trimiterea țăranilor la
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
lungimea Dunării românești, ea durând până la încetarea ostilităților 1. După încheierea războiului cu victoria armatelor română și rusă, la începutul anului 1878 România, care își câștigase independența prin jertfele și eroismul ostașilor săi, se pregătea să ia parte - în deplină legitimitate, în calitate de partener beligerant cu drepturi egale - alături de Rusia la tratativele de armistițiu și de stabilire a preliminariilor păcii cu Imperiul Otoman. În acest scop, în ședința din 2 ianuarie 1878, Consiliul de Miniștri, luând în discuție referatul lui Mihail Kogălniceanu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
era așadar rugat să încunoștiințeze guvernul pe lângă care era acreditat de textul documentului diplomatic primit și să facă în același timp toate eforturile în vederea stabilirii unei înțelegeri conforme cu dorințele legitime ale României 220. Justețea punctului de vedere românesc și legitimitatea participării României la o viitoare conferință internațională în problema Dunării au fost expuse și argumentate de ministrul român de externe plenipotențiarilor României în străinătate în notele circulare din 25 noiembrie și 10 decembrie 1882, aceștia având misiunea de a le
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
suveran, din moment ce nu i se dă acestuia posibilitatea de a se pronunța asupra lor. Memoriul lui Ion Ghica a produs o puternică impresie la Foreign Office. De altfel, lordul Granville, în circulara din 11 decembrie (1882), semnalase în mod expres legitimitatea participării României la viitoarea conferință, exprimându-se în termenii următori: "România, neluând parte la Tratatul de la Berlin, nu poate, de drept, să solicite un loc la o conferință internațională pentru a delibera asupra unuia din articolele tratatului. Dar, prin articolul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de la București că diplomația engleză va renunța fără nici o ezitare la această inițiativă pentru a obține, în schimb, promisiunea fermă a Puterilor Centrale de a nu se opune prorogării CED226. Poziția cât se poate de clară a guvernului român cu privire la legitimitatea participării țării noastre la apropiata conferință, în baza articolului 53 al Tratatului de la Berlin, a fost făcută cunoscută Marilor Puteri de către Ministerul Afacerilor Străine. România era nu numai membră a CED, dar și stat semnatar al Actului Adițional la Actul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Ghica. Acesta, la 1 februarie 1883, adresa o scurtă, sintetică notă lordului Granville, desprinzând ideile esențiale din memoriul din 31 decembrie 1882238. Servindu-se de aceleași argumente care figurau în documentul anterior, ilustrul diplomat român scotea încă o dată în evidență legitimitatea participării României la lucrările conferinței în conformitate cu textul articolului 53 din Tratatul de la Berlin, pe picior de egalitate cu celelalte puteri, în calitate de stat-membru cu drepturi depline al CED Erau punctate, succint, ideile principale din memoriu. Erau invocate aceleași documente și norme
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
li s-a luat comanda ilegal de către generalii lui Militaru. Aceștia au avut ordinele scrise după 28 decembrie, dar până atunci se aflau, de fapt, la comanda unităților din Capitală. El [Militaru] a dat ordinele din umbră, fără să aibă legitimitate; s-au executat, dar ăla nu mai are nicio responsabilitate. Nimeni nu i-a căutat pe aceștia. Au venit, au dat ordine, s-au executat, au plecat. Abia din 28, când lucrurile erau clare, ei au fost numiți. Asta înseamnă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Acum trebuie sa-i explicăm ce este Sinn Fein". În ciuda programului vag prezentat de Sinn Fein alegătorilor, un aspect a fost bine definit: tactică boicotării Parlamentului britanic. Parlamentarii aleși urmau să refuze implicarea în viața politică de la Londra, nerecunoscînd astfel legitimitatea Parlamentului de la Westminster. În conformitate cu această politică, cei 27 de deputati Sinn Fein care se aflau în Irlanda în stare de libertate din cei 73 de aleși 68 s-au reunit la 21 ianuarie 1919 în clădirea Primăriei din Dublin (Mansion
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Cu o ipocrizie diabolica, această declarație a Pactului de la Varșovia prevedea împărțirea lumii în două blocuri politico-militare, condamnă înarmarea și pericolele la care aceasta expune pacea și securitatea popoarelor. Avînd nevoie de sprijinul cît mai multor țări pentru a obtine legitimitatea care îi lipsea, Pactul de la Varșovia a căutat susținerea tuturor statelor europene, chiar și pe cea a Irlandei, țară care în acea perioadă era periferica, înapoiata economic, fără nici un fel de influență. Însă interesul esticilor pentru Irlanda era mare tocmai
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]