3,597 matches
-
fi un semn că ne cam numără anii, că albim. Vai! Risipitorii de noi! După ce ani în șir, deseori, n-am putut diferenția flacăra de scrum. Am ars doar. Acum, am o împăcare, dorința de claritate nu ne mai putem lepăda oricum de viața noastră. Sigur, tăvălugul social ne-a cam dezgustat în ultimul timp, "dramaturgia" democratică de asemenea. Nu mai vrem să ne sacrificăm pentru pene și alte lozinci. Dorința-ne de echilibrare și-n plan social poate un drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Miron Cristea, care o va descrie astfel în notele sale. «Am botezat pe prințul Mihai. Trei preoți au citit slujba lepădărilor în altă sală. Un preot, starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În apă i-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zăcea acolo În frig, În pământul Înghe țat, și un gând nebunesc Îi trecu prin cap. Voia s-o dez groape și s-o aducă acasă... Plecă cu capul descoperit și ochii goi, cu straiul cernit pe care nu-l lepădase de la Înmormântare. Slugile ascunse În șopronul din fundul curții se uitau În urma lui, clătinând din cap cu milă. Trecu, fără să se uite nici În dreapta, nici În stânga, prin curtea Înghețată, peste podeț, și se Îndreptă spre lac. Dincolo de podul cel
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
meu că s-au Îndrăgostit de ea cu disperare. și eu am iubit-o, nu, am adorat-o, aș fi ars tămâie la picioarele ei... Să fi fost În locul regelui, aș fi renunțat la coroană pentru ea... dar regele a lepădat-o... Era Însărcinată și scoasă În afara legii. Oamenii olandezei o urmăreau s-o ucidă, deși avea prunc, sau poate tocmai de aceea. Nu sunt sigur că regele era străin de această oroare. Încă un prunc regesc ar fi com pli
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se găseau câțiva prinți de sânge necăsătoriți. Nici nepotul ducelui de Brabant nu era o partidă rea. Venise chiar și un trimis din Bizanț, pe care tatăl ei Îl primise cu toată bunăvoința. O alianță cu Comnenii nu era de lepădat! Se destăinuise părintelui Bernhard și acesta scutură Îngân durat din cap. Nu vedea nici o ieșire, totuși promise să-i vorbească lui Conrad când se va ivi momentul potrivit. Într-una din vizitele la chilia din munte, povestise totul prietenului ei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de groază și neputință ale unor bătrâni și bătrâne care-și luau din priviri rămas bun de la locurile în care se născuseră și pe care o mare parte din ei nu aveau să le mai revadă niciodată. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine? (Psalm 87) Prin praful stârnit de copitele cailor și de roțile căruțelor, de târșâitul picioarelor amărâților care mergeau pe jos ținându-se de loitrele căruțelor, am ajuns, cu chiu cu vai, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă-Te, pentru ce dormi Doamne? Scoală-Te și nu ne lepăda până la sfârșit. Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru? Că s-a plecat în țărână sufletul nostru, lipitu-s-au de pământ pântecele noastre. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a avortat din cauza secetei. Nu erau nici vrăbii, nici guguștiuci și nici măcar ciori. Plecaseră să-și caute hrană în locuri ceva mai ospitaliere. Se intra într-un fel de letargie, de amorțeală generală. Ce era de făcut?? Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine? Peste mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalmi 87) Gardul de nuiele împletite fusese cândva frumos, ca orice lucru nou făcut cu pricepere și dăruire. N-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Profesorii pentru care am rămas cu un cult până aici ne vor fi vrut și ei răul? Au ținut cu tot dinadinsul să ne azvârle în fața viitorului complet nepregătiți?... Cine poate să-mi spună? Odată ce mi-am propus să mă lepăd de toți și de toate în care am crezut că trebuie să cred cu sfințenie, ce va mai rămâne de mine? Spuneți-mi, vă rog, fiindcă nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
astfel de torturi. Poate mai vinovați decât cei din administrația închisorilor (dacă putem stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru Popa. Deși simple instrumente, de care comuniștii s-au lepădat cu prima ocazie pentru a așterne tăcerea definitivă peste acest subiect, toți agresorii care au aderat la această mișcare fără a fi fost bătuți, toți cei care au acceptat să își bată, tortureze, batjocorească și omorî colegii doar pentru a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
premiu, dacă vor să mi-l dea, bine, eu formulare nu completez și nici nu cred că premiile trebuie să meargă doar la membrii clubului. Nu e nicio supărare dacă nu. Au rămas Ăia tablou, dar susținătorii mei m-au lepădat definitiv, prea eram neserioasă. Alex. și-a băgat laudele sub preș și după aceea s-a supărat că nu-mi place de Aurelian Pavelescu, șeful lui politic, și a uitat că asta nu are legătură cu literatura și a scris
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e tot. Ideea piesei tot la asta ajunge, tot la ideea că Iisus învie. Dar, ca să ajungi la ideea că Iisus învie, trebuie să fii intelectual pus la încercare, trebuie să treci printr-un număr de îndoieli, trebuie să te lepezi de partea superstițioasă a credinței. Iisus al meu spune că „minunile pot fi parodiate așa de ușor, de asta ar trebui interzise“. Acest număr de îndo‑ ieli, apropo de dogme, reflectau, evident, din greu, expe‑ riența mea comunistă, pentru că eu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a găsit că Alexandru I. Zirra, directorul conservatorului din Iași este persoana cu caltățile necesare de organizare a instituției, care sosește la Cernăuți în iunie 1924. Școala a fost inaugurată în ziua de 10 noiembrie 1924 în prezența lui Alexandru Lepădatu, ministrul cultelor și artelor, și Ion Nistor, ministru de stat pentru Bucovina. Cursurile școlare erau predate de 17 profesori. Cât de serioasă era activitatea la școală rezultă din situația anului școlar 1927 1928: efectiv de elevi înscriși - 211. Absolvenții cursului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puțini exilul a însemnat, ca pentru Virgil Ierunca, un tărîm de suferință în demnitate, un cadru de reconstruire ideală a României pierdute în noaptea totalitară. Omul acesta... rămîne un Român integral, unul dintre acei intelectuali autentici care nu s-au lepădat de România, rușinîndu-se de ea ca de o rudă săracă, de îndată ce nu le-a mai putut oferi o situație sau un confort sentimental... Este, în acest itinerar intelectual, o destoinicie etică ce trebuie subliniată deoarece ea situează o vocație și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șeful torționarilor. Se pare că Securitatea aduna documente în contra reeducatorilor, tot timpul, instrumentați de ei, dar cum se aflase despre ororile de la Pitești și în afara țării, se căutau țapi ispășitori cei mai buni erau chiar torționarii, de care acum se lepădau. Întrebat, Chirica răspunde: "Imediat după intrarea mea în această cameră, au venit la mine patru deținuți, care mi-au smuls mustățile. După vreo două zile, a venit Stoian Ioan și a spus, în auzul întregii camere, că el este împuternicit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
secret este, am făcut niște treburi bune. Bune pentru ei, poate că cineva se întreabă, eu sînt autorul tuturor faptelor. Dar toți, toate cadavrele, toți morții, o să-i am eu în spinare, eu răspundeam de toate? Ei pot să se lepede, că ei nu știu nimic, nu au dat ordine, înseamnă că eu am făcut totul, eu am dat ordin, eu am executat, eu am fost totul, ministru de interne, director general de penitenciare, șef de escortă, tot? Asta vă spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
crimelor săvîrșite enumerate și prezentate din nou în fața lui îl umplu de repulsie și nu mai dorește să trăiască. Aceasta este realizarea cea mai înaltă a unei instanțe de judecată: viciul este în asemenea măsură osîndit, încît și criminalul se leapădă de el însuși. Țara care, de la tribuna judecătorului, a condamnat viciul de optzeci și șase de mii de ori (și l-a condamnat irevocabil în literatură și în rîndul tineretului), se purifică de el an după an, treaptă după treaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Deletant). În martie 1965, după decesul lui Dej, va fi numit succesor Ceaușescu. El schimbă numele din Republica Populară Română, în Republica Socialistă România, următorul pas, în temeiul legalității socialiste stipulată în noua Constituție propusă în iunie 1965, se va lepăda în iulie același an de vechiul conducător al Afacerilor Interne și al Departamentului Securității, Alexandru Drăghici. O altă mișcare va fi subordonarea Securității controlului total al partidului. Va fi creat, sub directul control al partidului, cu statut independent Consiliul Securității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu, acad. Ion Nistor, acad. Iuliu Hossu, acad. Alexandru Lepădatu, acad. Pan Halippa, acad. Zenovie Pâclișeanu, acad. Ștefan Meteș, acad. Iuliu Moldovan, acad. Gheorghe Tașcă, acad. Gheorghe Brătianu, acad. Victor Slăvescu, acad. Ion Răducanu, acad.Florian Ștefănescu-Goangă, acad. Gheorghe Tătărescu, acad. Teofil Sauciuc-Săveanu, acad. Victor Rădulescu, acad. Emil Hațieganu, acad.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sa Cardinalul Alexandru Todea, un supraviețuitor, va fi arestat pentru ultima oară în 14 octombrie 1948. Pînă în 14 octombrie, de pe 1 octombrie, în fiecare noapte este ridicat și dus la Securitatea din Reghin pentru a fi convins să se lepede de credința sa. Friedman, șeful Securității, numai atît îi spunea: "V-am chemat să semnați, pentru că mi-e milă de dumneavoastră. "De mine nu vreau să îți fie milă, mie trebuie să-mi fie milă, nu semnez". Atunci plecați. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțin teamă să nu fiu pedepsit pentru obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei de pe marginea bălții făceau la fel. Li se vedeau spinările încovoiate peste coșul roabelor, iar concentrarea cu care acești maniaci ai curățeniei își lepădau solzii trezea imaginea unei mulțimi de băieși cernind aurul din nisipul unor albii de rîu. Erau atît de mulți bandiții care nesocoteau regulamentul, încît perspectiva unor represalii colective părea improbabilă. De altfel, cînd caraliii prindeau pe cineva spălîndu-se, în loc să muncească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
renaște, umplând din nou saloanele până la refuz și lăsând jazzul să-și mai aștepte momentul de grație, oferind o lecție de loialitate și onoare multora dintre colegii săi de generație, care se grăbiseră pentru câțiva bani în plus să se lepede de trecut ca de o boală. Și nu doar că lansează Stinge lampa, dar când mai toată lumea prevedea în sfârșit o cădere a celui care ținuse capetele de afiș atâția ani la rând cu tangourile sale, Cristi face o mișcare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
precizează. Scriitorii sunt Îndemnați să trateze subiecte rurale „specific românești“. Sămănătorismul (de la revista Sămănătorul, fondată În 1901 — de remarcat simbolismul „agricol“ al termenului) este un curent cultural care adună scriitorii cei mai importanți ai Începutului de secol, deciși să se lepede de formulele străine și să pună În evidență peisajul și sufletul românesc. În arhitectură, clădirilor de tip parizian ale sfârșitului de secol XIX li se contrapune un „stil românesc“ (Înglobând elemente și motive ale arhitecturii rustice tradiționale), variantă sui-generis de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oprobriul Europei și izolarea pe scena politică. În ultimii ani, constatând impasul În care a intrat, Vadim s-a proclamat mai Întâi partizan al integrării europene (rămâne să-l vrea și Europa!), apoi și-a „Îndulcit“ politica națională și a lepădat formal antisemitismul, ajungând să se declare „filosemit“, toate În paralel cu Înmulțirea referințelor biblice, adevărată manie religioasă: un cocteil din care cu greu se mai Înțelege ceva. Pe culoarul naționalist și ortodox, are deja un rival În Partidul „Noua Generație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu este din cele bune”. Cred și eu. Numai că Într-un muzeu este bine să fie lucrări din Întreaga viață a unui pictor, spre a se putea urmări evoluția lui. Iser-ul meu este din tinerețe, dar nu este de lepădat, cum a avut aerul să decidă „experta”, de la Palat. La prețul cerut de mine am avut mulți amatori, pe care i-am refuzat. Nu am putut rezista să refuz muzeul din Fălticeni. Dacă nu se poate, nu se poate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]