3,155 matches
-
al „Întîlnirilor cu scriitori” de la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București (2009-2014). Despre poezia sa, poetul Cezar Ivănescu scria în prefața cărții „Inimă de iepure”: „"Expurgată de sentimentalism și pitoresc, poezia Victoriei Milescu reprezintă sunetul cel mai pur al unui lirism profund, în linia lui Montale, în care biograficul, drama existențială, în general, sunt inserate într-o vertiginoasă dramă cosmică...Nu în ultimul rând, aș vrea să amintesc aici acuratețea scriiturii: poeta pune în fiecare vers ceva definitiv, fiecare vers e
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
combină investigația proprie genului cu analiza psihologică, conturând un „joc al ipotezelor” și trecând dincolo de aparențe. Criticul Florin Faifer constata că romanele sus-menționate conțin clișeele specifice genului, manevrate însă cu o luciditate ironică, iar pasajele descriptive sunt impregnate de un lirism calofil. A publicat mai multe volume de critică teatrală ("Martor al Thaliei", 1979; "Din fotoliul 13", 1986; "Chipuri și măști", 1996; "Eminescu, omul de teatru", 2000) și cinematografică ("Statui de celuloid", 1972; Filmul, vocație și rutină", 1974; "Diorame cinematografice", 1983
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Dan Paghis, 28 octombrie 1929 Rădăuți - 29 iunie 1986 Ierusalim) a fost un poet israelian de limbă ebraică, originar din Bucovina,România, traducător și filolog, cercetător al poeziei ebraice din Spania medievală. A fost profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim „Lirismul său reținut, de fatură conceptuală, se bucură de prețuire în opinia critică israeliană și în cea din Occident” (Sebastian Costin, 1992) s-a născut în anul 1929 la Rădăuți ca fiu al lui Josef Pagis (1904-1982) și Juliska Judith, născută
Dan Pagis () [Corola-website/Science/336494_a_337823]
-
și chemarea stranie: «Vino și tu să aruncăm o cheie albă în râu». Bucățile de Scurtă proză din Arta răbdării (1998) exprimă cel mai bine acest interval. Ele curg limpede, au transparență și greutate, au gravitate și profunzime. E un lirism detașat, fortificat, dar deconstruit, în special în textele mai ermetice. Întâlnim chiar parafraze și citate sau false citate (din Eminescu) având o rezonanță parodică și sentimentală. Ființa trece printr-o criză, a morții perpetue, ridiculizată dintr-un unghi proaspăt, antilivresc
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. "Tănase Scatiu" a fost considerat de criticii literari ca un „complement dramatic” al romanului " Viața la țară", înlocuind lirismul primului roman al ciclului cu episoade cu un ritm dinamic, precum și cu o analiză psihologică subtilă a unei tipologii umane. Romanul se remarcă prin observația atentă și prin rafinamentul analizei, în timp ce scena violentă din final are „nerv și concentrare”. Tematica
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Moked care au exprimat despre opera ei opinii mai rezervate. Așa cum apreciază Joanna Chen, care a tradus poezii ale lui Mishol în engleză, poezia acesteia este „evocativă, accesibilă, ancorată în prezent, dar și în trecutul personal și în cel colectiv. Lirismul versurilor ei se cuibărește într-un limbaj vorbit și familiar”. Versurile ei au fost puse pe note de artiști și compozitori precum Corinne Allal, Yehudit Ravitz și Ori Lehman, In 2004 s-a realizat și un spectacol de teatru kinetic
Agi Mishol () [Corola-website/Science/334211_a_335540]
-
din tot ce constituie complexitatea unei vieți chinuite de atâtea nevoi și aspirații”. Acest roman este considerat de același critic ca fiind superior creaților literare românești din perioada anterioară „prin viața intensă, puterea de analiză, intelectualitatea și chiar ordonanța compoziției”. Lirismul scrierilor anterioare pare să se fi resorbit în noul roman, mai obiectiv și aproape în întregime epic. Limitele romanului au fost evidențiate cu severitate de criticul Mihai Ralea într-o analiză misogină în care afirma că femeia scriitoare „nu poate
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă de lirism, precum descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Ploaia provoacă intrarea tuturor vietăților într-o stare de febră: "„Într-adevăr, văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. Din
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Angliei. A fost jucată pentru prima oară la 17 noiembrie 1667 în fața reginei de către trupa Hôtel de Bourgogne, la castelul Louvre. Rolul titular a fost susținut de Mademoiselle Du Parc. Piesa a avut un mare succes în fața curții emoționate de lirismul nou al acestei tragedii. A fost totuși criticată de către rivalii săi, între care Subligny care a adunat cele mai multe reproșuri făcute tragediei într-o comedie, "La Folle Querelle", jucată anul următor de trupa lui de Molière. Potrivit lui Voltaire, Potrivit criticului Félix
Andromaca (Racine) () [Corola-website/Science/335707_a_337036]
-
natura statică care a fost dusă cu pasiune obsesivă o bună parte din activitatea creativă pe care a parcurs-o de-a lungul anilor. Cu toate că a fost atras pentru o scurtă perioadă de peisajul rural, plin de atmosferă pitorească și lirism, el a revenit constant la redefinirea elementelor constitutive și deosebit de expresive: fructiere, vaze și instrumente muzicale. A lucrat pe suprafețe mari, de cel puțin un metru pătrat, cu tușe accentuate și a apelat adesea la efectele clarobscurului pentru sobrietate și
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
minții și ale intelectului. A publicat mai multe articole legate de dezvoltarea cinematografiei științifico-fantastice. A absolvit Institutul de Medicină din Baku, proiectul de diplomă fiind "Plantele medicinale ale Azerbaidjanului". Între 1956 - 1958, Juravliova a scris cinci povestiri SF pline de lirism și optimism tineresc. Povestirea "Rapsodia stelelor" prezintă „poezia siderală” alături de tânăra astronaută Ala Vadimirovna.
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
vii" Slava lor e colb... Mormântul li-i tăcut, tăceri se cern." Din morminte înviară doar prin versul meu etern...” Materia operei o constituie luptele, duelurile, scenele de vânătoare, de ospețe, de petreceri, dar și scenele de dragoste, de un lirism neîntrecut. În special însă scenele de război sunt cele care dau epopeii o forță și o grandoare incomparabile.” , Omar Khayyam ( 1048-1131) s-a născut la Nișapur, capitala Khorassanului, ca fiu al unui țesător de corturi, de unde i se trage numele
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Există o deosebire esențială între romanele istorice antebelice ale scriitorului și "Zodia Cancerului", ce evidențiază maturizarea talentului lui Sadoveanu. Lirismul caracteristic începuturilor carierei literare este înlocuit aici de un epic mai pronunțat, iar interesul este mutat de la aventurile romantice către o analiză mai atentă a stărilor sociale, care să ofere imaginea unei epoci întregi. Sadoveanu urmărește faptele și intrigile, rivalitățile
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate fi considerat „o adevărată creație epică învăluită, firește, într-un lirism legitim”. Romanul istoric are foarte puțină materie epică (după cum constata George Călinescu), fiind evidențiate impresiile călătorului străin despre un teritoriu necunoscut, sălbatic și puțin populat, în care oamenii trăiesc mai aproape de natură ca oriunde altundeva. „Moldova e o Americă virgină
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului ce trăiește la munte capătă alte dimensiuni, trecând de la efemer la etern, într-o stare de liniște stăpânitoare. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Romantismul liric al scrierii provine, potrivit criticului Pompiliu Constantinescu, din evadarea permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea întâmplării stranii trăite de cei trei orientaliști prin teoria existenței universurilor paralele (vehiculată de Swami Shivananda) poate fi o astfel de ipoteză. Valoarea nuvelei rezidă nu numai din latura sa fantastică, ci și din lirismul tulburător și exotic al descrierilor. Mărturisindu-și preferința pentru această nuvelă, pe care o considera o povestire fantastică ce prospecta un spațiu istoric revolut, Criticul Șerban Cioculescu afirma că „Nopți la Serampore”, deși mai puțin cărturărească decât „Secretul doctorului Honignerger
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
rușinea de ceea ce ești separă membrii unei familii în filmele lui Xavier Dolan. Afinitatea cu textul lui Lagarce părea totală. Mai ales că regizorul revendică teatrul cu un ton ferm, ca și în Tom à la ferme. Dar momentele de lirism spontan, fără cuvinte, reușesc întotdeauna să oprească disputa familială. Dolan joacă în aceste secvențe pe figurile filmate în gros plan, pe schimburile de priviri de o excepțională intensitate. El rezervă fiecărui actor scene în care apar nuanțe și intonații răvășitoare
”Doar sfârșitul lumii”, pe lista pentru Cel mai bun film străin la Oscar 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105841_a_107133]
-
volum, în aceeași măsură violente și poetice, sunt un amestec unic, inclasabil, de realism magic și realism social, în care se întrepătrund elemente de mitologie și tradiție populară cu episoade din istoria recenta a ținutului Gaomi, tratate în manieră satirică. Lirismul descrierilor are drept contrapunct umorul, adesea feroce, în arhitectura poveștilor de dragoste, curaj și moarte ale eroilor favoriți ai scriitorului: oamenii obișnuiți. „Mo Yan transforma nefericirea vieții cotidiene în episoade pline de bucurie, de o rară frumusețe”, nota The New York Times Book
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
de supremă voință" pentru ca destinul fiicei să învingă istoria ostilă. Sunt o încercare blândă de a apropia doua fotolii și de a crede că ea, mama, și fata ei sunt "iarăși alături, iarăși una lângă alta". Dragostea maternă dă un lirism concentrat unora dintre fraze, iar primejdia le dă dramatismul. Sfârșitul mamei (în închisoare, aruncată la groapa comună), presimțit printre rânduri, le dă tragismul. Până la urmă, expeditoarea și fiica ei devin asemenea eroinelor de tragedie greacă. Și totuși, o rază de
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
valoroasă sursă de informație etnomuzicologică, o incursiune fascinantă în muzica sacră, tradițională a unei epoci în care înregistrările audio nu-și făcuseră apariția. Sonoritățile armene, grecești, kurde, asiriene sau arabe poartă ascultătorii într-o rară călătorie, plină de mister și lirism. Robin Denselow, The Guardian: "Ansamblul propune o selecție rafinată de piese instrumentale, delicate și puternic obsesive. Ele sunt rezultatul interpretării la 14 instrumente acustice. Piesele se înlănțuie de la aranjamentele hipnotice specifice duduk-ului, instrument armean de suflat, și până la pasajele fine
Konica Minolta și Sensiblu: Primul concert The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble în România by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102248_a_103540]
-
în rev.lit.Poesis ,Satu-Mare ,nr.1-2-3 ,ianuarie -martie , 2015 , pag.25-26 19.Simona Constantinovici ,Experiment ,Culoare ”Poem sinucigaș ” ,(Re)Versuri și Decență creatoare ,în revista literară Familia ,Oradea ,nr 11-12 ,noiembrie -decembrie ,2015,Oradea 20.Constantin Deheleanu, Reîntoarcerea la lirism, O morfologie a vârstei uitate și a sonorității pierdute, în Arca ,Arad ,nr.1-2-3 ,2014, pag.227-232 21.Marian Odangiu , Averea de simțăminte ,Ana Pop Sîrbu,Morfologia nopții ,editura David Press Print, în Orizont ,Timișoara ,nr.3 ,martie ,2014 ,pag
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]