5,029 matches
-
Udita scoate câteva sunete armonioase ușoare din când în când și Eric îl invită să cânte și el un icaros dacă dorește. Udita dă curs invitației cântând cu voce înceată, șoptită, și simt cum atmosfera capătă altă consistență. Unul dintre localnici iese și vomită violent, apoi celălalt și, în final Sebastian, îi urmează. După un timp Eric întreabă dacă suntem cu toții cu mintea clară, aprobăm și declară ceremonia închisă. Nu-mi vine a crede asta a fost tot?? Mai aprindem niște
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mare măsură de țigani. Faptul că un concitadin, Ion lliescu, a ajuns președintele țării, i-a determinat pe mulți olteniteni să se creadă mai mult sau mai putin rude cu acesta. S-a nascut chiar un fel de mit, multi localnici povestind cu un fel de nostalgie întâmplări închipuite, de năzbâtii și jocuri de copilărie pe care le-au împărțit cu "puștiul" Ion Iliescu, în anii interbelici. În mica urbe, oricine este dispus să dea relații despre președintele ales dar tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
o frumusețe rară, situată pe Valea Racovei de pe Podișul Moldovei, parte componentă a județului Vaslui, având un trecut istoric deosebit de interesant ce-l veți descoperi încă din partea introductivă. Dar scopul principal al acestei cărți este descrierea, preocuparea de bază a localnicilor acestui așezământ, viața lor în decursul unui timp ce-i anume prezentat și posibil analizat din punct de vedere economic, cultural și, nu în ultimul rând, al patriotismului lor, chiar de la atestarea documentară, respectiv anul 1437, deși dovezile materiale sunt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
purtarea noii sale cunoștințe l-a făcut să gândească mai temeinic la viitorul lor. în timp ce muzicanții stăteau la masă, gazdele au îmbiat flăcăii și fetele cu ouă roșii, cozonac, pască, vin, rachiu și alte bunătăți care dovedeau priceperea și bunăstarea localnicilor. Maria, deși mai fusese la jocuri atât în satul natal cât și prin cele vecine, se gândea serios la trecerea ei în rândul fetelor de măritat. Ea mai fusese în vorbă cu unflăcău din Rafaila, satul natal al maică -si
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat clopotul bisericii cu hramul «Sfântul Alexandru », biserică ce tronează în capătul dealului numit de localnici « Dealul Morilor », fiind vizibilă cu mult înainte de intrarea în târgul Pungești, iar clopotul bine auzit și din satele vecine Pungeștiului. Astfel începu prima parte a unei zile ce va rămâne, cel puțin pentru mine, o amintire de neuitat. Atât spațiul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a părut mie. în jurul orei 11, întregul alai bisericesc a umplut curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poate ne ajută Dumnezeu să scăpăm cu bine și din această încercare, spuse moș Lisandru. A doua zi dimineață au început să curgă căruțe cu refugiați, unii îmbrăcați în uniforme militare iar alții în haine civile, dar purtând arme. Spuneau localnicilor că până în seară sar putea să apară tancurile rusești iar coloanele lor se retrag pe alte poziții, ce le va hotărî comandamentul militar. Spre seară era o liniște adâncă, parcă toate viețuitoarele așteptau încordate să afle ce se întâmplă. „Noi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu șervete la cap”. în seara zilei de 23 august ne-am așternut mai toți din casă culcușuri pe prispa casei iar cam pe la orele 10 noaptea au apărut lumini puternice pe drumul ce vine dinspre Gârceni și Dumbrăveni, căruia localnicii îi spun „drumul de la Dealul Crucii”. Casa noastră fiind cu fața spre acel deal, era luminată de se puteau număra și furnicile de pe prispă. „Da, iștia sunt musafirii nepoftiți”, gângăvi tata iar mama se gândea dacă nu intră în noaptea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vizită în satul Poplaca din vecinătate, fiind musafiri ai fostului meu profesor de desen din anii anteriori. În acest fel mi-am încărcat sufletul cu frumusețile întâlnite. Revenim la Cârțișoara și ne plimbăm cunoscând alte locuri și alți și alți localnici. Tatăl lui Nicu, gazda mea, lucra sub poala muntelui la tăiatul buștenilor, în vecinătatea unei foste fabrici de sticlă. Locul se numea „Glăjărie”, de la glajă, adică sticlă. Pleca dis-de-dimineață și venea seara, apoi discutam de una, de alta până mergeam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
țin pasul față de gazdă și de tovarășii lui de muncă. Și eu și gazda mea am lucrat cu spor, chiar peste cele mai optimiste așteptări. O săptămână de muncă alături de oamenii locului mi-a adus un spor de prețuire din partea localnicilor. Am mai rămas încă o săptămână hoinărind alături de Nicu, însoțitorul și gazda mea. Tot în această săptămână, însoțit de „Nea Vasile”, gazda mea, ne-am avântat în urcușul muntelui, fiind oaspete la stâna unor ciobani din Cârțișoara. Ne-am ospătat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ști cum va evolua paza porțiunii ce-mi era încredințată... Trece o perioadă foarte agitată, apoi totul se desfășoară fără alte evenimente. Mă fixez într-o stație la mijloc și de aici controlam sectorul atât cât puteam. Eram cunoscut printre localnici, majoritatea români moldoveni, care, după ce s-au dumirit asupra comportării mele au început să-mi ceară să le rezolv unele probleme personale. Oamenii aceștia veneau la mine și-mi spuneau „ofițerul nostru”. În august 1942 plec în concediu și sunt
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
-i primesc și să le creez condiții omenești de dormit pentru trei nopți. Cu primarul satului aranjez să fie găzduiți într-un grajd al fostului colhoz, fiind feriți de neplăcerile unei rămâneri sub cerul liber. Cu primarul am hotărât ca localnicii să nu urce prețurile la produsele ce vindeau, ferindu-i pe acei năpăstuiți de o eventuală speculă. Majoritatea lor erau bucureșteni, mi s-au dat unele adrese din București, i-am tratat omenește, au vrut să mă recompenseze, dar am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din echipajul submarinului Delfinul, cu care a participat și la asediul Odesei. Noi ceilalți, lipiți în jurul tatălui și mamei, ne-am refugiat în Oltenia, la Balș, bucurându-ne ca atâția alții de ospitalitatea, spiritul de întrajutorare și bunătatea creștină a localnicilor. La sfârșitul războiului ne-am stabilit la Iași .Cu schimbările din țară, cu seceta, am început să cunoaștem tot mai acut și constant lipsurile. Economiile de o viață ale tatei la "Casa Oștirii" n-au mai fost recunoscute, tata a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
strălucea sub soarele mereu prezent pe un cer albastru, limpede și proaspăt. La sediul regional al CONAF ne aștepta directorul Juan Mauricio, "martorul" care avea să ne semneze la plecare "diplomele de patagonezi". Ne-a prezentat date despre localitate, despre localnici, despre fondul forestier al regiunii. Ne-a explicat că instituția ce-o reprezintă, CONAF Corporația Națională Forestieră, administrează 32 "parcuri naționale", 47 "rezervații naționale" și 13 "monumente naturale", primul "parc național" fiind creat în 1926 în regiunea lacurilor sudice. Sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
că partea nordică a Insulei Mari este o vasta câmpie, pădurile întinzându-se în zona de sud-est. Din cauza vânturilor puternice, arborii izolați sau cei de la marginea pădurilor aveau coroanele aplecate chiar până la 45 de grade, fiind numiți de aceea de localnici "arbori drapel"! Sub noi defilau cu repeziciune insule, păduri, câmpii, lacuri, vârfuri muntoase, plaje sălbatice cu lupi de mare, foci și pinguini, fiorduri, într-o succesiune fantastică de forme și culori. I-am mulțumit în gând lui Senor Juan Mauricio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
distinct. E distinctă în primul rând limba, un amestec ciudat de castiliană din secolul XVI cu cuvinte indigene. E distinctă arhitectura, în Chiloe păstrându-se încă și astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protectia UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiar la baza formării insulei stă o legendă mapuche: au fost odată doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
12 uciși cu focuri de armă pe țărm. La o vizită ulterioară, din 1774, a vestitului navigator britanic James Cook, acesta observă dispariția cvasitotală a arborilor și faptul ca majoritatea moailor erau doborâți la pământ, probabil în urma unor revolte ale localnicilor, nemulțumiți că idolii lor nu mai puteau face nimic pentru ei. Insula a fost în secolul al XIX-lea vizitată de mai multe baleniere și vase-pirat spaniole, olandeze, engleze, franceze, localnicii începând a fi capturați și vânduți ca sclavi. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
erau doborâți la pământ, probabil în urma unor revolte ale localnicilor, nemulțumiți că idolii lor nu mai puteau face nimic pentru ei. Insula a fost în secolul al XIX-lea vizitată de mai multe baleniere și vase-pirat spaniole, olandeze, engleze, franceze, localnicii începând a fi capturați și vânduți ca sclavi. Un astfel de eveniment tragic avea să fie consemnat în 1862, când un vas peruan a capturat o mie de băștinași, care au fost duși să lucreze ca sclavi în mine. Din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de variolă. Au scăpat doar 15, care, reîntorși pe insulă, au răspândit epidemia, pe la 1870 mai rămânând cu viață în Insula Paștelui doar 100 de persoane! Au rămas și astăzi neelucidate multe mistere legate de Insula Paștelui de unde au venit localnicii, din Polinesia sau din Peru?; ce secrete ascund cele 10 tăblițe acoperite cu scrierea rongo-rongo?; ce i-a determinat pe băștinași să modeleze uriașele statui de până la 10 metri și cu o greutate de până la 50 de tone și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
soldați înarmați "până dincolo de dinți". Eram musafiri prețioși și trebuia să fim protejați. (Mi-am adus aminte cu acest prilej de cele ordonate cu aproape două secole în urmă de Napoleon în timpul campaniei din Egipt, când în fața unui atac al localnicilor a dat celebra comandă: "Savanții și măgarii la mijloc!".) Am vizitat Muzeul Holocaustului, impresionant prin tragismul și măreția sa, unde mi-am permis câteva considerații cu privire la cifrele prezentate, de evrei asasinați în România, majoritatea acestora provenind din evrei din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unde avea "sarcina" să cumpere niște brânză. L-am însoțit cu plăcere, piețele fiind peste tot, indiferent de latitudine și longitudine, unul din obiectivele mele de interes. Tot discutând printre tarabe despre "obiectul" marketingului nostru, ne trezim strigați de un localnic: "Domnii, vreți brândză?". Am rămas crucit, era o românească neaoșă, iar cel care ne vorbise parcă era coborât de pe Columna lui Traian! Întâlnirile la Korcea au fost interesante și emoționante primarul era din familie de aromâni iar aromânii cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acelor ani. Minuțioasele statistici portugheze consemnează ca în perioada 1700-1820 în Minas Gerais s-au extras 1200 tone de aur, respectiv cam 80% din producția mondială. Se spune că totul a pornit de la o piatră mare și neagră despre care localnicii nu prea știau ce-i și care trimisă spre studiu la Lisabona s-a dovedit a fi aur amestecat cu oxid de fier. De aici și Ouro Preto, aurul negru! Orașul e o oază de istorie, de artă și arhitectură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
export continuând să rămână nemișcate. Singura oară când exportul nostru a făcut un salt ca înregistrarea pe seismograf a unui cutremur de gradul 7 a fost în 1994, când, în urma unei greve prelungite a lucrătorilor de la rafinăriile braziliene, milioane de localnici s-au făcut cu toții "negri de supărare", nemaiavând combustibil pentru zecile de milioane de automobile. Am scris imediat acasă și, spre surprinderea mea, nu peste mult timp în portul Santos ancora un petrolier român care a descărcat... 40 de milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu multe luni înainte, ci de două invitații într-o lojă. În săptămâna Carnavalului (etimolologic provenit se pare din "carne vale", dezlegare de carne, înainte de Postul Paștelui), Rio se transformă total, e tot numai "sunet și lumină", buna dispoziție a localnicilor și sutelor de mii de turiști invadând practic străzile, parcurile și plajele. Carnavalul brazilian își are originea în balurile mascate și petrecerile de la Paris și Veneția din secolul al XVIII-lea, care în Brazilia au început să fie organizate pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1000 de dolari nu și în cazul "frumoaselor", îmbrăcate doar în... bikini!). După defilarea pe Sambodrom, carnavalul continuă pe străzi și pe plaje, precum și în unele localuri specializate în "baluri deochiate" de travestiți și alte "secte" păcătoase, care fac deliciul localnicilor, dar mai ales al turiștilor străini. Aflasem "din surse sigure" că, la defilarea școlii "Beija Flor" (în traducere literală, "sărută floarea", definind mica pasăre colibri), voi avea o surpriză și abia așteptam să văd despre ce e vorba. Și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]