3,374 matches
-
alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
îi minimaliza pe unii dintre cei ce-mi fuseseră «dascăli» sau îndrumători: Eusebiu Camilar, Al. Dima și Constantin Ciopraga. Între timp, m-am obișnuit cu «masacrele» sale , care nu mă mai alarmează, ci mă amuză, pentru că, adesea, au un caracter ludic. Considerat un «critic rău», nu cred că i se pot contabiliza mai multe durități decît altora. Luptător adevărat, face deosebire între război și pace și nu e ranchiunos pînă în pînzele albe. Unii dintre cei cu care a polemizat, după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fusese precoce. Eram, trebuia să recunosc, captivul propriilor vechi și noi obsesii, mai curând, decât eliberat prin transcendență. Îmi acceptasem Însă, În cele din urmă, Încărcătura. În marele bâlci al deșertăciunilor care ne găzduia, premisele celor mai detașați și mai ludici și mai senini decât eram eu În stare să fiu nu mi se păreau nici mai bune, nici mai rele. Nu erau Însă ale mele, atât. Să fi fost deosebirea dintre noi vechea și mereu noua contradicție și complementaritate dintre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
români”. Fără aceștia, recunoscuse Madi, „subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul În fața realității”. Nu doar despre subiectivitate era vorba, firește. Degetul supt trebuia mai Întâi smuls din „tocănița” realității locale care fierbea la foc mic vanitățile, la mijlocul ludic Între bine și rău, În fumul de tămâie vandabilă. Aveam să ajung, În orele următoare, la ultimele versuri: „Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei inteligențe neobișnuite, tăioase, chiar dacă acordându-și alintul ludic. Marta a fost printre primii care au Încercat să mă regăsească după 1989. Am aflat astfel că se căsătorise cu Ion Vartic, de care mă știam aproape, și că publica, la Cluj, revista Apostrof, la care Îmi solicita colaborarea. Excelentă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interogației tumultuoase a spiritului. Acutizată asumare a eului și a lumii, am spune. Ferma „esențializare” În Poeme nerușinate, Cartea Mâniei și Apocalipsa după Marta (la acest volum antologic mă refer În cele ce urmează) ar putea șoca amatorii de virtualități ludice. Recunoștem aici o direcție poetică majoră În cultura europeană. Nu neapărat la Goethe mă refer, cum ar sugera titlul, ci la Kafka. Într-adevăr, noile poeme mă readuceau, de fiecare dată, la dialogul lui Kafka cu Janouch. Optând ferm, Între
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timpului, aceste vetuste amintiri ar putea, cine știe, să ofere cititorului de astăzi prilejul de a se amuza, din nou, cu farsa socialistă, În care norocul și nenorocul se aliază, se substituie și se neagă, Într-o neagră, mutuală și ludică mascaradă. Neprimirea scrisorii de la Berlin s-a dovedit, până la urmă, un noroc. Nici nenorocul deposedării de coronița Uniunii Scriitorilor din R.S. România nu mi-a adus doar necazuri. New York, mai 1999 * Stimate Norman Manea, Vă trimit o copie după referatul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare de ierarhii și clișee! Indestructibilul atașament față de frumusețe și estetic a fortificat ființa, altminteri ludică și fragilă, a scriitorului, În vremuri de exaltare legionară, ca și În cele de derută și urgie comunistă. I-a conferit coerență... morală. Urâțenia, barbarul, vulgaritatea și prostia În care eșuează repede marea Înscenare totalitară s-au dovedit, cât de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În perpetuumul care nu promite stabilitate și absolut. De aici, probabil, și calitatea de mare expresivitate a realismului și realismului psihologic din proza scriitoarei. Rămâne, totuși, statornica deschidere spre viață, spre dialog, În formele sale uzuale, de colportaj și exercițiu ludic, ca și În cele rafinate, ale angajării spirituale și afective. Negocierile cu existența, exercițiu de trăire și deopotrivă de aprofundare a sensurilor trăitului devin reala inițiere, În efemer, a muritorilor ce suntem. Inconsecvențele aparente, ținând de adaptabilitatea la jocul social
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iudaic este Înlocuit de incurabilul Mare Copil, multiplicându-și jocul „grecesc”, deliciile blasfemiei carnavalești. Un redutabil, dacă nu cumva un imbatabil competitor În vasta explorare inventivă a magicului cotidian, În eretica reinventare și extindere a pirateriei și traficului de influență ludică. Învestitura sa nu este apriorică, ci probă de surprinzătoare potențare a resurselor Încă neexprimate ale imediatului. Doar În acest fel domină El, prin invidiabila și incomparabila capacitate de metamorfozare instantanee, acreditare repetată și mereu uimitoare. Reprezentant al „celeilalte lumi”, adevărată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
frecvent situat. Schulz l-a admirat, Însă, pe Kafka, al cărui roman Procesul l-a și tradus, În 1936, În poloneză. Figura tutelară a Tatălui nu are la Schulz nimic opresiv, ci este, dimpotrivă, eliberatoare. Nelimitata sa predispoziție infantilă și ludică se opune maturității prozaice, rigide, a obtuzei prezențe paternaliste În universul kafkian. Dacă ar fi fost să scrie propria versiune a Scrisorii către tata, Schulz ar fi proiectat, probabil, În ea admirația sa nostalgică față de solidarul franctiror care i-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În contemplarea gravei sale solitudini”, tot așa și „fascinația repulsiei” față de... gândaci, În fața căreia „incorigibilul artist al improvizației” sucombase, În cele din urmă, simulând „ceremonialul coleopterelor” și devenind, el Însuși, treptat, un negru gândac repulsiv, parte din seria de derivate ludice, oricare ar fi fost, refuzând semnificația antropomorfică. Semnificația, câtă este, a acestei și altor metamorfoze din proza lui Schulz ține de alternanță, alternativă, alteritate histrionică. Codificarea opresivă din Metamorfoza kafkiană, centrată pe simbolul Înstrăinării, al limitării și alienării, al reducției
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu pare destul de scandalos pentru a fi memorabil, „tema” vieții și creației sale a devenit, Între timp, clișeu vandabil... Post-Holocaust, postcomunism, postmodernism se potențează, Însă, din fericire, reciproc În romanul lui Kertész, prin valoarea estetic-morală, prin tensiunea dintre tragedie și ludicul narațiunii care o animă. Realitatea ca premisă textuală joacă, Într-adevăr, pe multe planuri, În Liquidation: În piesa pe care o citește Keseru, În romanul al cărui narator este și care Îl conectează romanului Kaddish și nu doar acestuia. Tehnica
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
autorul. * Romanul Marginea orizontului li s-a părut tinerilor lectori mai puțin important prin trama sa detectivistă, de decodarea identității cadavrului livrat, fără minimă informație biografică, la morgă, decât prin efectul pe care Întâmplarea Îl are asupra lui Spino (o ludică derivație de la Spinoza), „recepționerul” medical, obsedat de reconstituirea existenței decedatului. „Sugestiile privind enigma uciderii lui Carlito sunt spectrale, de importanță relativă. Adevărata enigmă se află În orizontul privirii lui Spino”, afirma un student. Avertizat asupra propriei sale mortalități, Spino se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eram recunoscători hazardului care ne Îngăduise Întâlnirea. Democrați, da, cred că eram amândoi, gata să acceptăm dialogul dintre reacționari și progresiști și orice alt dialog, chiar și cel Între scriitor și personajele sale. Fusesem atras de firea artistă, boemă, altruistă, ludică a musafirului, de extraordinara sa magnetică asociativă, de iradierea intelectuală. Consimțisem, spontan, la crizele sale de nerăbdare și plictis, În primele zile ale acomodării cu inconfortul confortului american (interdicția de a fuma, dificultățile de funcționare a telefoanelor și computerelor europene
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cioran, chiar Arghezi, chiar clasicul Caragiale, deși Saul Steinberg s-ar fi putut regăsi, fără Îndoială, În originala insurecție românească Împotriva locului comun, a cărui cămașă de forță acești mari neliniștiți au mitraliat-o, cu toții, prin paradox și parodie, prin ludicul spiritului lor rebel și bufon. Nu ar fi vorba nici chiar de vreun „carnet de membru” În loja internaționalistă a maeștrilor inovatori ai artei moderne. Un dadaist doar În sensul „cetățeniei” modernității, nu al cotizării la o mișcare, fie ea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imprevizibilele ei amestecuri și colaje, vitalitatea și voioșia și violența ei, creativitatea și surogatele, parăzile și pustiul, inocența și mobilitatea și singurătatea ei. Fastuosul naivității și al spectacolului, travestiul și brutalitatea, optimismul și simplitatea și caritatea, bigotismul și confreria, exercițiul ludic și exercițiul fizic, halucinanta, perpetua antropomorfizare Își află, În opera „naturalizatului” artist, ecoul specific, inconfundabil. Nu este Întâmplător că imigrantul a ajuns dincoace de Atlantic cu un pașaport falsificat de el Însuși, nici că imaginile din repertoriul artistului sunt ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
politicii nebunului și a nebunei sale. La aceeași pagină -Toată Piața a fost ocupată ,lumea a venit . Ei,(tribunii) răspândeau și manifeste făcute cu guma . Studenții au fost obligați să stea în grupuri dincolo de cordon etc (O repetiție de teatru ludic? Mai îngăduitor, un clișeu cu 23 august, ziua dezrobirii noastre de sub jugul etc, un puseu de idilism !) . Pag . 128 - Am trecut prin Piață și la ora 16 și seara . N-a fost nici un miting. Ovidiu Dragan Pag. 132 - DAR ADUNAREA
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Comp., pentru prima dată transpuse în românește, se întemeiază pe vervă lingvistică, inventivitate asociativă și umor. Primul volum de versuri al lui F., scris în colaborare, Texte pentru Phoenix (1976), arată disponibilitatea față de resursele mitice și magice ale cântecului vechi, ludicul și fantezia lingvistică lucrând în sensul folclorului magic, cu infiltrații cărturărești: „Vouă,/ celor din zodii, pecetii și herburi,/ fiarelor nepăscătoare de ierburi,/ nepăsătoare de carne de fiară,/ neumbrite de nour,/ nearse de soare:/ Pajură, Bour,/ cu schiptru și tiară, -/ mă
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
iviți!” (Invocație). Poeziile par a fi incantații; omofonia, cultivată cu predilecție în multe dintre versurile de mai târziu, intervine de pe acum, mobilizând nenumărate resurse combinatorii. Simpleroze (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor) atrage atenția asupra unui poet pentru care liricul este funcție ludică, practica jocului și truda asupra cuvântului fiind însăși esența poeziei. „Ipostaza aproape unică a eului - atât cât acesta mai este încă prezent - e aceea a funambulului și saltimbancului, evoluând spectaculos spre o temporalitate ideală” (Ion Pop). Și în cărțile următoare
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
experimentate în același timp și în vis. Să nu uitați vinul de Condado este descrierea și analiza visului unui deținut care își imaginează lumea din afară, iar b Mare, B mic prezintă războiul prin prismă onirică, intervenind aici și elementul ludic, desfășurat ca o serie de obsesii ale înfruntării. Hanimore, povestirea ce dă titlul volumului, aduce în prim-plan iubirea inefabilă, asociată în mod simbolic purității munților. Personajul central, Hanimore (Else), este o donna angelicata înconjurată de curteni. Atingerea mâinilor ei
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
lovele/ dacă mai știi, fură-mi și-un cal/ vreau să mă pierz către Brăila/ spre primăvară o să mai viu/ ori o să-mi vină numele numa’/ să-l cânte șuții prin carteriu.” Unele poeme sunt marcate de o predispoziție pentru ludicul lingvistic, manifestat prin amestecul de registre discursive, prin traducerile fanteziste (de pildă, fostul raion Vânju Mare devine „Grand Vanjou”), prin specularea efectelor de burlesc, date de introducerea unor expresii și cuvinte străine în contexte insolite („La Grand Vanjou e vara
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Noduri și semne”, „Convorbiri literare”, „Revue roumaine”, „Art-Panorama”, „Dialog”, „Flacăra”, „Poesis”. Cartea de debut este inegală, arborând poze, tonalități și limbaje diverse: de la baladescul cu modulații folclorice sau argotice la poezia conceptuală, metafizică, de la poza ludică la cea livrescă, artificială, de la poezia cotidianului la poezia vizionară, intens metaforică și alegorică. Surprinde frecvența termenului neologic, din sfera limbajului tehnic și științific: „sunt filament de wolfram într-un tub de sticlă vidat/ mâinile mele sunt mercurice/trupul meu
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
decât alți scribi ai epocii de zona esteticului și alternând registrul satirei „usturătoare” cu acela al construcției „grave”, monumentale în intenție, înclinația lui autentică, neexploatată suficient, este aceea de a experimenta în sensul ficțiunilor arborescente, al complicațiilor narative, al spiritului ludic, parodic și autoironic. De asemenea, sunt evidente calitățile prozatorului de a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]