6,186 matches
-
să ne Împovărăm cu cine știe ce Închipuită datorie pe care am avea-o față de exactitudinea istorică. Avea perfectă dreptate În privința acestei observații artistice. Toate lucrurile frumoase aparțin aceleiași epoci. Așadar, după propriile lui descrieri, găsim În biblioteca sa delicatul vas de lut grecesc, cu siluetele sale delicios pictate și cu ștersul KALWS* Însemnat cu finețe pe o parte a sa, iar În spatele lui atârnă o gravură a „Sibilei Delfice” a lui Michelangelo sau a „Pastoralei” lui Giorgione. Aici se află un ciob
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
inițiații Încep să fie pregătiți, fiecare dintre ei fiind asistat de un bătrân: mai Întâi, corpul lor este pictat, apoi prepuțul le este tras peste organul sexual, legat cu un fir, iar zona genitală este acoperită cu un strat de lut. În cea de-a treia zi, satul este Împânzit de măști care Întrupează diferitele creaturi care populau lumea În timpurile lui Lone Man și Hoita. Acestea dansează toată ziua Împreună cu dansatorii-bivol. Între timp, În colibă continuă pregătirea inițiaților. Fiecare dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la 5 sau 6 ani În sus, la un loc și apoi, Împărțindu-se, după etate, În două sau mai multe cete și alegându-și fiecare ceată câte o superioară, un fel de conducătoare, să facă un om mic de lut, mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de peu contourné "), dans la même traduction.1422 Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424 Veturia Drăgănescu-Vericeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sur leș échasses marche la pluie. Leș portes s'ouvrent aux créatures du sommeil chiens fauves et mauvais sang. Dans leș rues svelte et haute la pluie s'avance sur des échasses. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Un long vent vieux secoue la terre et leș fers entre leș demeures. Leș illustres prochains d'antan se montrent un instant et meurent. Un vent ancien et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
son interprétation, lui permet de recréer la rime dans leș deux strophes successives. À remarquer également que l'unité de traduction " dans leș sphères " est ajoutée par le traducteur, ne se retrouvant pas dans le texte de départ. Coboară-n lut părinții, rând pe rând, în timp ce-n noi mai cresc grădinile. Ei vor să fie rădăcinile, prin câri ne prelungim pe sub pământ. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) (abba) Tour à tour leș parents sous terre descendent, cependant qu'en nous poussent leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
paupière. (Insomnies) (Miclău, 1978 : 583) La strophe source joue sur l'allitération des consonnes [g] et [l]. Le traducteur récupère partiellement le jeu sonore grace à la parenté des langues (" lunatique " " lac "). Vânt vechi și lung între ziduri/mai scutură luturi și fier. (Oraș vechi) (Blaga, 2010 : 142) Un long vent vieux secoue la terre/et leș fers entre leș demeures. " (Ville ancienne) (Miclău, 1978 : 331) Le jeu sonore est récupéré partiellement en français par la traduction littérale. vinul nebun al
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
également une diversité de termes qui désignent la terre labourée. On distingue le nom " glie ", qui fait référence à la terre cultivée ou au pré et le nom " huma ", qui fait référence au " sol " (parfois humide). Par contre, le nom " lut " signifie, littéralement, " argile ". Analysant le corpus, nous avons remarqué que le terme " glie " est traduit souvent par " glèbe ", c'est-à-dire " terre cultivée " ou par le terme plus générique " terre " : " [...] mi-am lipit/de glii urechea [...]/și pe sub glii am ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la terre " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435) ; " huma săracă " " le sol aride " (Ani, pribegie și somn/ Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) ; " la glaise aride " (Années, exil et sommeil) (Stolojan, 1992 : 103). En ce qui concerne le substantif " lut ", qui participe souvent à la création des figures de langage, îl est traduit par " argile " ou " limon ", mais aussi par " terre " ou " glaise " : " ți se supune duh și-argilă " " à țoi se soumettent esprit, argile " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la création des figures de langage, îl est traduit par " argile " ou " limon ", mais aussi par " terre " ou " glaise " : " ți se supune duh și-argilă " " à țoi se soumettent esprit, argile " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519) ; " o fată frumoasă e/lutul ce-și umple tiparele " " une belle fille c'est/la terre qui remplit șes moules " (Catrenele fetei frumoase/Leș quatrains de la belle fille) (Miclău, 1978 : 551) ; " une jeune fille c'est/l'argile encore humide dans son moule " (Leș quatrains
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moule " (Leș quatrains de la jeune fille) (Poncet, 1996 : 218) ; " Une belle fille c'est la terre qui remplit/Leș formes, leș modèles " (Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 63) ; " Eu zac în umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la glaise " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " leș puits venant du monde du limon " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33) ; " un podmol de lut " " une terrasse de glaise " (Sufletul satului
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la glaise " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " leș puits venant du monde du limon " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33) ; " un podmol de lut " " une terrasse de glaise " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " une motte de glaise " (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme du village) (Pop-Curșeu, 2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998 : 69). Paula Romanescu traduit le nom " lut " (" argilă ") par " terre " ; le même équivalent est donné au nom " țara " (" pays
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998 : 69). Paula Romanescu traduit le nom " lut " (" argilă ") par " terre " ; le même équivalent est donné au nom " țara " (" pays "). La répétition du moț " terre " est censée augmenter la poéticité du texte-traduction. Le terme " ogor " (littéralement : " labourage ", " terre cultivée ") est traduit parfois par " argile ", ce qui représente un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
remplacer le nom d'un objet par le nom d'un autre : l'un est en relation avec l'autre, relation d'appartenance ou de contiguïté "1614. Une telle figure qui a attiré notre attention est la suivante : " încălziți-vă lutul cu vin [...]. " " réchauffez votre glaise avec du vin [...]. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " réchauffez de vin votre propre glaise " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " buvez et vous réchauffez " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " buvez du vin, réchauffez-vous " (Stolojan, 1002 : 117) ; " réchauffez votre glaise avec du vin " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " Avec du vin réchauffez votre argile " (Nous, chanteurs lépreux) (Loubière, 2003 : 43). Le nom " lutul " (" l'argile ") désigne, dans ce contexte, un pot en argile. Le poète conseille donc șes amis de réchauffer leurs pots en argile avec du vin, c'est-à-dire de verser du vin chaud dans leurs pots. À la différence des autres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
confuzie în lirica română (Pericle Martinescu, Despre anumite moduri poetice și anumiți poeți). Edgar Papu abordează teme de estetică generală: Note pe marginea problemei culturii, Sensul tehnicei, Experiențe asupra frumosului. Cronica literară este susținută de Horia Groza, care scrie despre Lutul lui C. Stere, Iarmarocul metehnelor de Dragoș Protopopescu, Caietul verde de Ion Pillat sau despre poezia lui Simion Stolnicu. În cadrul aceleiași rubrici, Ieronim Șerbu scrie despre E. Lovinescu (Bizu), Liviu Rebreanu (Răscoala), Mircea Eliade (Maitreyi) și despre caracterul novator al
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au descoperit multe monede din bronz sau argint, izolat sau în mici tezaure
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
instalarea religiei lui Hristos".53 Pe meleagurile noastre, noua credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul la ivirea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au aflat și unelte (nicovale, ciocane, clești, dălți), dar importante sunt cele trei ateliere de la Lozna-Străteni. Și în necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu activitate meșteșugărească intensă, pe lângă cele menționate, sunt: Davideni (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Olteni (jud. Teleorman), Dumbrăveni (jud. Sibiu), Costești (jud. Iași), Hansca-Chișinău. La Felnac (jud. Arad), au fost descoperite 44 tipare de bronz. Olăritul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de baltă" printr-o tehnică rudimentară. Uneltele descoperite sunt variate: cuțite, verigi, ace și amânare de fier, străpungătoare de os, fusaiole. S-au aflat și săgeți de fier cu trei muchii de tip "avar", apoi râșnițe de mână, ustensile de lut pentru tors, obiecte de îmbrăcăminte (vestimentare), rare, catarame de fier, verigi de cingătoare, fibule de bronz. S-au descoperit și obiecte de podoabă, pandantive, de metal sau os, aplice, mărgele, cercei și inele din metal. Obiectele de podoabă descoperite nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud. Sibiu). S-au aflat, apoi, gropi-depozite de cereale, pietre de râșniță, tăvi de lut pentru uscarea grâului, cuptoare de pâine. De pildă, groapa-depozit de la Epureni (jud. Vaslui), care putea înmagazina 1500 kg și gropi-hambar la Bârdad. Dintre cereale se cultivau grâu, secară, orz, ovăz terminologia agrară era, bineînțeles, latină.6 Creșterea animalelor era a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]