4,285 matches
-
mi-i amintesc destul de bine). Apoi s-au mai adăugat și alții, moara mărindu-și treptat capacitatea. Nu peste mult timp, moara noastră a devenit renumită în toată zona. Din satele vecine, Frătăuți, Măneuți, Gălănești, Baineț, Bilca, gospodarii veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt dintre cele mai bune. Făina de grâu obținută la ele este tare "faină", este "făina lux". Mi-amintesc că, nu era toamnă să nu merg cu tata, cu sacii, la măcinat. Era o plăcere pentru mine. Mă plimbam prin toată moara, descoseam morarii cu întrebări și nu o dată ajungeam acasă albă, din cap până-n picioare. Mama spunea în glumă, că, mă face morăriță, dar mă și lăuda pentru că-l ajutam pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
saci, nu îngăduiau în ruptul capului să se întoarcă fără făină. Boierii făceau aceste lucruri, în speranța, că vor scăpa de unele slugi, ce le păreau "nepotrivite" pentru ei. Se mai spunea că, uneori, morarii obosiți după ore întregi de măcinat, adormeau lângă coșurile cu făină. În toiul nopții, șobolanii, atrași de mirosul făinii proaspete, veneau și-și potoleau poftele. Dorind însă și ceva "carne", nu se sfiiau să le roadă morarilor urechile. Unuia, cică i-a ros și vârful nasului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
morman de cenușă uriaș, În care mai pâlpâiau tăciuni aprinși. De o grindă spânzura stăpânul, protectorul lui, cel care-l dusese departe la Învățătură, plătind pentru el o pungă de bani de aur. Dedesubt mai ardeau slab flăcările care-i măcinaseră jumătatea de jos a corpului. Simeon nu putuse să creadă că ceea ce vedea era adevărat și Încerca să se trezească din coșmar. Dar nu se trezi. Acum, după atâția ani, nu-și mai aducea aminte ce simțise atunci. Creierul, judecata
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
zi să-și sfârșească traiul nefericit, fie sub spada, fie În jugul stăpânului lor. Cruzimea și neomenia lui deveniseră proverbiale chiar În acele timpuri când faptele sângeroase, prădăciunile, satele incendiate nu Însemnau mare lucru. Pe măsură ce timpul trecea, nesiguranța, așteptarea o măcinau tot mai mult. Dacă n-ar fi fost nădejdea că Bodo va Încerca s-o salveze, s-ar fi strecurat prin fereastra Îngustă și-ar fi sărit În prăpastie. Spre seară, puterile o părăsiseră. Pe obrajii ei palizi se rostogoleau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nostru, care fusese deja arestat. Mama era singură, iar noi, cei șase minori lipsiți de sprijinul tatălui nostru, de dragostea lui, de ocrotirea și pavăza lui, o întrebam mereu pe mama: unde este? și de ce nu vine? Neștiind că-și măcina sănătatea și suferea pe nedrept chinurile iadului în groaznicele închisori comuniste. Am împins cu grijă ușa camerei și am tras cu urechea. Mama și frații mei dormeau duși. M-am strecurat cu grijă la spatele fratelui meu Radu, am tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
constat că am avut prea multe ambiții ca să fiu fericit pe de-a-ntregul. E o trufie să trăiești cu dorințele încordate la maximum, ca și când ai vrea să prinzi totul, să nu scapi nimic. Până la urmă, nu ramâi decât cu iluziile măcinate de talazul încrâncenării, precum scoicile prefăcute în nisip. Nimic nu justifică eroismul de a purta viața pe brațe ca pe-o mireasă. Dacă aș avea bani, mi-aș cumpăra o insulă, ca să scap de ispite". Scrisul lui te învăța, simțeai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acel pod mulți șomeri, mulți dezmoșteniți ai soartei, se azvârlă În acel simbol al bogăției voastre, golful Poarta de Aur. Dați-mi voie să admir mai mult Iowa decât San Francisco. Acest stat dă echilibrul necesar vieții voastre sociale. Urbanismul macină energiile omenești. El azvârle la o parte multă lume nefericită. Japonia e mândră de industria sa, dar de la țară vin energii tinere, viguroase, care o ajută. Modesta mea părere e de a ține seama de acest proces social, uriaș prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din populația sa pentru colonizarea Americii. Și cu toate astea, populația Europei, de la 180 milioane la Începutul secolului al 19-lea a ajuns la 450 milioane la Începutul secolului 20. Populația pieilor roșii În tot acest timp descreștea și se măcina În lupte sterile pentru pășune și vânat. Războiul civil 1861 1865, dintre nord și sud, a creat un nou avânt al colonizării. Președintele de atunci Abraham Lincoln a pus bazele democrației populare și nu a fost un dușman al pieilor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 115 marșul morții. California e cununa de lauri pusă pe capul unui popor, format din aluatul adus de toate popoarele lumii. Ea e simbolul măreț al omenirii de mâine care nu se va măcina În lupte sterile care se va uni și va munci. Începem să coborâm. Ne oprim Într-o poiană pentru a lua masa de seară. Circulația pe șosea e din ce În ce mai intensă. Trecem prin Auburne, iar de aci În scurt timp intrăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În special din plasa Mangalia. Sunt acoperite multe cu pământ, acoperișurile devenind grădini botanice. Copii strâns Înfășați În scutece, stau În albii În fața casei. Pe prispe, În afară de ardei, stau Înșirați știuleți de porumb, fie pentru a le grăbi coacerea, pentru măcinat, fie pentru a alege o parte pentru sămânță. Întreprinderea anexă cea mai rentabilă, o formează pe marginea șoselelor vânzarea de fotografii ilustrate precum și dansurile. Copiii se adună În jurul mașinilor și sunt gata pentru dans. Statul le garantează așa numitele rezervații
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
folosite și metodele în care era nevoie de mai mulți agresori, așa cum era celebra bătaie la tălpi, de exemplu. Celelalte victime erau așezate în poziția regulamentară, sub pază, fiind supuse astfel unui alt fel de mijloc de presiune: așteptarea le măcina nervii, pentru că nu știau niciodată cine va urma și ce i se va întâmpla. În studiul efectelor tuturor acestor metode asupra psihicului victimelor (de reținut că acestea erau tineri în formare, cu o medie de vârstă de 22-23 de ani
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zile, plecăm la Wesleyan University, Middletown, Conn., unde sunt invitat „în rezidență” la Institute for Advanced Studies pentru două luni. Sper să pot lucra. Căci am lucrat foarte puțin în ultima vreme. Am terminat blestemata de Source-Book, care m-a măcinat mulți ani. Aproape am terminat Memoriile. Primul volum, până la plecare mea în India, 1928, este la tipar (în românește). Veți primi un exemplar. Dar importante sunt celelalte patru volume. Din păcate, nu îndrăznesc să le public imediat. ȘȘDacă aveți timp
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pasajul Macca și alte zeci și zeci de cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a lumii. Mahalalele miroseau a bunătățuri la grătar, a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
obișnuit nu stă de vorbă cu noi, ci citește despre noi. O fi, zice Cristi sictirit. Dar mai important este ce simte omul când îi cânt. Sau ce simte omul după ce citește o carte de-a dumneavoastră, nu aia vă macină mai tare ? Nu de aceea stați în fața foii albe de hârtie, formulând și probabil refor- mulând de atâtea ori o idee, cum și eu mă gândesc că până și pentru un simplu vers, bine, departe de literatură rimele banale ale
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lor, să ne uităm în jos la orașul ăsta ca la un mare mușuroi de furnici și să ne căcăm de sus, prietene, pe istoria lor și pe geografiile lor și pe economia lor și pe vrajba mojicească ce-i macină până la oase, hai în avion să vezi cu ochii tăi cum e dincolo de toate astea ! Două ore întregi i-au trebuit să-l convingă. Și chiar și așa, după ce Cristi s-a urcat într-un târziu amețit bine, după ce și-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
zâmbete false și de picioare lungi, aproape perfecte, cărora nu le poate șopti cele mai ascunse secrete și împărtăși cele mai adânci sentimente. Degeaba încearcă să le afle poveștile și visurile, în loc de cuvinte primește mângâieri și atingeri erotice, care îl macină, în loc să-l mai bucure, ca altădată. Este din ce în ce mai speriat de singurătate, și nu doar legat de femei, ci și de faptul că toți îi stau aproape doar pentru a profita de pe urma sufletului său bun și a dării de mână. Lecția
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
învăluiau bezna orașului, când se însera și orice speranță părea pierdută. Nu știai dacă cerșetorul înțepenit de pe stradă a adormit cu mâna întinsă sau a murit așa, de frig sau de foame, sau împușcat direct în inimă și viermi îl măcinau deja pe dinăuntru. Halele și piețele pline de bunătățuri nu demult erau mai mult pustii acum. Și nicio florărie nu mai colora colțul vreunui bulevard ca înainte, totul era gri și întunecat. Aromele de cafele și de gogoși fuseseră înlocuite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cantacuzino. Alături de cei doi regi „nemți”, cei doi regi „buni”, Carol I și Ferdinand, care nu numai că au făcut corp comun cu cele două mici țărișoare pe care le-au găsit În starea lor „firească” de provincii europene Îndepărtate, măcinate Între fracțiunile boierești și resturi grave de feudalitate fizică și mentală, dar care, e cazul lui Ferdinand, ironizat de P. Dumitriu!, ascultând de sfatul Înțelept al bătrânului Brătianu, s-a aliat cu dușmanii poporului din care venea, a fost șters
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
proclamând „misterul Sfintei Treimi”. Da, i-am uitat pe zeii Grecilor, strămoșii noștri spirituali, dar... ei nu ne-au uitat, nu ne-au părăsit și ne apar În momentele cele mai neașteptate - nepotrivite?! - ale diurnului nostru care ne mână, ne macină și ne obosește fără milă și Încetare. (Poeții, cei mari, Își mai amintesc de ei, de la Hölderlin până la Lucian Blaga, cu ciclul său din tinerețe al zeului cîmpiei, Pan, ce, retras În grotă, ca un alt Zamolxe, primește vizitele micilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vârf. Noica și Nichita Stănescu sunt două exemple frapante, sau Ioan Alexandru. Da, Nichita, prietenul meu și marele poet profesa uneori - doar În discuții amicale, e drept! - ambiții și orgolii naționale, deși eu Îi atrăgeam atenția că În felul acesta măcinăm la moara dictatorului și a haitei lui de profitori cinici! Iar Noica, se știe, credea, sărmanul, că Occidentul se află În criză! Da, bineînțeles că, istoric vorbind, există forme ale crizei nu numai economice În lumea pestriță a Occidentului, dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unei dure confruntări electorale, va arăta calm și energia necesară reconstrucției nu numai a unei imagini deteriorate În ochii electoratului, dar și a unei „drepte” reale, substanțiale, principiale. Deoarece „dreapta” era reprezentată În România doar de Partidul Liberal; el Însuși măcinat de divergențe și mișcări de „curent” interne, dar care avusese instinctul politic - sau instinctul electoratului, pur și simplu! - de a se despărți de Convenție Înainte de alegeri, rămânând În parlament. Iar penețiștii, orgolioși, au făcut greșeala de a nu cere votul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și toți prietenii pe care-i observa pasiv cum alunecă în adicție, prostituție și crasă apatie; zilele treceau într-o goană nebună prin cluburile de pe litoral, cu blonde superbe în decapotabile scânteietoare, cu mințile făcute praf de Nembutal; nopțile se măcinau în camerele pentru VIP-uri din cluburile selecte sau trăgând pe nară cocaina presărată pe mesele din dreptul geamurilor de la Spago. Era o critică nu numai a unui stil de viață care îmi era familiar, ci și - credeam eu, dându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Îi răspund că vor învinge portughezii, dar șansa românilor sunt celelalte două partide, cu Germania și Anglia, în care pot lua punctele necesare pentru a se califica mai departe. Odată „stabilit” clasamentul grupei, putem da glas și îndoielilor care ne macină. Antonio spune că portughezii sunt ghinioniști, dispun de o generație de jucători foarte buni, dar n-au câștigat nici un titlu important. Figo are momente de scădere în joc, care influențează întreaga echipă. Îmi exprim și eu, la rându-mi, îndoielile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
apoi îți cere pe un ton imperativ să-ți declini identitatea și să-i spui numărul odăii, ca pe un cifru pe care nu ai voie să-l greșești dacă mai vrei să rămâi înăuntru. Atmosferă de angoasă tulbure, insidioasă, măcinând nervii unui om normal, și mai ales ai unui intelectual cu ceva lecturi la activ, a cărui vulnerabilitate psihică se hrănește prin accesul la o memorie culturală de o ambivalență discutabilă. Aceste „achiziții” literare, acest „combustibil” al spiritului, în labirintul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]