3,671 matches
-
Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a Porților de Fier ale Transilvaniei. Satul beneficiază de mijloace de comunicare forte bune, cale ferată și drumul european E 79 care traversează așezarea pe direcția sud - nord dinspre Valea Jiului spre Valea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate de văi dau naștere la pante în trepte, fiecare treaptă corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de lavă se datorează modificărilor suferite de crusta superficială solidificată, sub influența curenților
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
apropierea Someșului și mai răcoroasă pe străzile înalte. Bazinul hidrografic al satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și La Fântânele se varsă în Someșul Mare la Nimigea, traversând centrul localității. De asemenea exista și un izvor cu apă minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Telcișor este un sat în comuna Telciu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 1151 locuitori. Satul Telcisor se mărginește la sud-vest cu localitatea Telciu, la nord cu satul Fiad (aparținător și el de Comună Telciu), la nord-est cu Comună Romuli (Valea Frumușica), la est cu satul Parva (Comună Rebra), iar la sud-est cu satul Gersa ÎI (Comună Rebrisoara). Valea
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Localitatea Sulița este așezată între iazul Dracșani (V), dealul Cheliș (E) și pârâul Burla (S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate, 2 făcând parte din aceeași comună. În partea de nord comuna Sulița se mărginește cu satul Cerchejeni din comuna Blândești, la sud cu satul Cheliș, iar la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Vișani este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Câineni-Băi, Plăsoiu și Vișani (reședința). Comuna se află în vestul județului, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Buzău, mărginindu-se cu lacurile Jirlău și Amara. Prin comună trece șoseaua județeană DJ203A, care duce spre vest către Galbenu și spre nord-est către Balta Albă, Ghergheasa și Valea Râmnicului (toate în județul Buzău; unde se termină în DN2). La Vișani, din
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
împădurit format de pădurile Gorgana și Jernău. În partea de nord este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. PREZENTARE Traian este una din comunele sudice ale județului Teleorman așezată în Lunca Dunării și în partea sudică a Câmpiei Române, în câmpia Boianului. Localitatea se mărginește în nord cu comună Crângu iar la nord-est și est cu comună Seaca. La sud este mărginita de fluviul Dunărea care formează hotarul țării cu Bulgaria, iar la vest cu comună Ciuperceni și nord vest cu municipiul Turnu Măgurele. Comună
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
și aparține de județul Teleorman. Este o așezare tipică de câmpie ce se găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia cu terasa a VI-a, a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia care o mărginesc pe latura vestică respectiv sudică. Vecinii teritoriului administrativ sunt: Vatra satului este amplasată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ, fiind străbătută de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal 9, Viișoara-Vânători . Satele vecine se află la distanțe
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
a numeroase crovuri iar la extremități existența a doua văi, a Găuriciului în NE și a Călmățuiului în SV. Cea mai mare parte a teritoriul studiat o constituie o suprafață aproape plană interfluvială cuprinsă între cele două văi ce o mărginesc: valea Găuriciului și valea Călmățuiului. Are o orientare generală NE-SV cu o dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
măgura Drăgăicii, 53 m, numele provenind de la planta cu același nume care creștea în zonă. Micro-terasa a II-a se găsește la altitudini de 50-80 m cu o dezvoltare pe direcție N-NE continuându-se pe teritoriul comunei Piatra. ...ce mărginesc câmpul Viișoarei, au în general expoziție vestică și sudică, continuând în cea mai mare parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Valea Mare. Comuna Dumești se învecinează cu următoarele comune: Suprafața comunei este de 5765 ha din care 433 ha intravilan și 5332 extravilan. Relieful este accidentat, cu monticoli și microdepresiuni. Altitudinea este cuprinsă între 120 și 260 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite de levigare, dar la altitudini mai mari, lenticular, se întâlnesc soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
iar la vest cu comunele Băcani și Perieni. Comuna este situată pe DE 581 care face legătura între municipiile Vaslui și Bârlad, și pe DJ 24 A dintre Bârlad și Murgeni. Altitudinile medii sunt cuprinse între 100-250 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
urcă până la a treia și a patraterasă, fiind străjuite de Dealul Mare la sud-est și de dealul Gruni la vest, despărțite între ele de pârâul Hatnuța. In partea de nord-est a comunei sunt așezate satele Călinești Enache și Călinești Vasilache, mărginite la est de dealul Cetății și la vest de dealul Gruni. Sunt si ele scăldate de pârâul Hatnuța, având legătură bună cu celelalte așezări prin drumul județean, modernizat, ce duce la Siret sau la Suceava. Poziția geografică a satelor Dărmănești
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
realizare. În general fondul covorului este negru, pe care apare o compoziție florală, puțin stilizată, într-o geometrie variabilă, ce asociază utilul cu frumosul. Spațiul central al covorului este bine structurat, dominat de un buchet de trandafiri, lalele, care este mărginit de un chenar îngust, marginea având flori mici și frunze. Nelipsite sunt azi modelele unde în partea centrală se redau câte două, trei sau patru buchete de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către nord. Dealurile sunt împădurite — Pădurea Jidogina, Pădurea Mărginii și Pădurea Runcului. Datorită gradului de împădurire versanții sunt în cea mai mare parte stabili. Fenomene de instabilitate s-au produs în trecut pe versantul de pe partea stângă a râului Sucevita care prezintă un relief specific în trepte. Depresiunea Rădăuți
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est cu comunele Moldovița și Vatra Moldoviței, la sud cu comuna Pojorîta, la sud - vest cu comuna Fundu Moldovei, iar înspre est-sud-est se mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar și mărginit de borduri este vizibilă doar porțiunea care coboară de la actuala poartă de est a cetății spre zona sacră și extremitetea piațetei de lângă marele sanctuar circular; celelalte porțiuni sunt acoperite cu pământ pentru a le proteja de acțiunea distructivă a apei
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Timișoara și Chișoda. Principalul punct de atracție este barajul de pe cursul Hențului. Dintre denumirile date de locuitori punctelor de reper din zonă înâlnim: "Ruptura" - cotitura pe care o ia drumul înainte de intrarea în localitate (la nord), "Coastele Cerbului" - deal care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
punctelor de reper din zonă înâlnim: "Ruptura" - cotitura pe care o ia drumul înainte de intrarea în localitate (la nord), "Coastele Cerbului" - deal care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
la nord), "Coastele Cerbului" - deal care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]