4,910 matches
-
câmp deschis cele două cârciume 101. În Pădureanca descoperim, de asemenea, o anume comuniune cu lumea prezentată. Acțiunea se desfășoară și în Șiria, comuna natală a scriitorului. O mătușă a sa, "pădureancă", fire independentă, Catarina, fiica lui Paia Slavici, se mărită în Curtici după bogătanul Sofronie Gîrba, om moale, fără voință, întocmai ca Iorgovan din nuvelă. Căsnicia pare să nu fi mers bine încă de la început și în 1867 începe procesul de divorț 102. Se amestecă în relația celor doi și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era pe patul de moarte, fiind răpusă de un cancer nemilos, Antal ar fi venit la ea și i-ar fi mărturisit regretul că soarta nu i-a putut uni dar și reproșul că a preferat pe altul. Te-ai măritat cu ăla, Măriță, fiindcă era mai bogat! Nimeni nu te-a iubit cu atâta patimă ca mine! Nu mai fi supărat căci așa ne-a rânduit Dumnezeu soarta. Acum eu mă duc, mă iartă! Lui Pop Dumitru, care fusese prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
urma.Dintre cele trei fete ale lui : Ioana,Maria și Anuța, primele două vin În Zăpode, Iona având o invaliditate (era șchioapă de un picior), iar Maria se căsătorește cu Ionuț Doltea, fratele Lupului lui Andrei.A treia, Anuța,se mărită la Saștiu. Singurul lui fecior, Dumitru se stabilește În Zăpode. Tot acolo pe acel brat al Pârâului Gălăuțașului,căruia În amonte i se spune Pârâul Feței, s-a mai stabilit unul Truța Petru, poreclit Gherș. De unde o fi venit acest
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a Mariei lui Ilie. Biata fată! după ce căzuse În păcat, născând din flori o fată, Onița, a ajuns În dizgrația satului și mai ales a familiei (Ionuț Țăranul nici nu o mai considera ca fiindu-i soră), acceptă să se mărite cu acest țigan care i-a umplut casa de copii. Aceasta era atitudinea satului pe atunci, marginalizarea fără milă a femeii care năștea un copil din flori sau se mărita cu un țigan. În fond, satul de atunci trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o mai considera ca fiindu-i soră), acceptă să se mărite cu acest țigan care i-a umplut casa de copii. Aceasta era atitudinea satului pe atunci, marginalizarea fără milă a femeii care năștea un copil din flori sau se mărita cu un țigan. În fond, satul de atunci trebuia să se implice În viața intimă a oamenilor? Da, acum este ușor să punem astfel de Întrebări, dar atunci opinia satului conta, era lege nescrisă. Poate s-a dăruit din dragoste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noroi, o așează iar pe cap, ba Încă pe o ureche, și merge falnic mai departe, iar satul nu-l condamnă. De ce oare? Desigur, acum spunem că nu era drept. Atunci Însă opinia satului conta, deși nu toate fetele se măritau fecioare. Să mi se ierte această intervenție În datini și cutume fiindcă datoria mea este să spun adevărurile și nu de a le comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe mocănița, trenul care aducea bușteni la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș. În scurt timp a ajuns activist al C.C. al P.M.R. și locuia În București pe bulevardul Magheru, vizavi de Cinematograful Patria. A
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cinci fete, o experiență dramatică au trăit multe familii. Războiul a trecut cum trec toate relele și a venit anul 1918, când România devine Mare și dodoloață, cum spunea Lucian Blaga. Fetele de la Ciudica au crescut mari și s-au măritat rând pe rând, a mai rămas cea mare care Între timp și-a pierdut vederea. Acum i se spunea Oarba Blejoaei. Porecla o moștenise de la Filpea, așa li se spunea celor din neamul lor al Blejoaei. În casa părintească de la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
al XXlea. Puțini copii de țărani, chiar dintre cei mai Înstăriți, erau dați la Învățătură. Nuțu până la urmă s-a Însurat cu o văduvă tânără În Călnaci, după ce l-au dezbărat cu greu de Maria Lupului. Pe fete le-a măritat În Subcetate (Maria și Paraschiva) și În Toplița (pe Anuța). Mama mea, Țăran Paraschiva, n-a rămas prea mult timp În Subcetate, fiindcă nu s-a Înțeles cu soacra. Așa s-a Înrudit cu neamul Dobrenilor din Subcetate. În afară de Dumitru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ea luând loc În partea dreaptă a Lupului. În partea stângă odihnea prima nevastă. A murit și Bicăjanul, iar flăcăul lui nu se știe Încotro a luat-o fiindcă acum casa este pustie. Maria lui Ionuț nu s-a mai măritat, dar a dat naștere unei fete, Valeria, tatăl ei fiind unul Dumitru Blaga din Preluca, fost concubin al Mariei Lupului, un fel de Casanova valah. Această Valeria Doltea se pare că este ultima viețuitoare din Zăpode, Eudochia Marcu (Cița) Palagiei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul Armanului, ceterașul satului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul Armanului, ceterașul satului. Dar să nu o uit pe Floarea Coconetelui (Ion Marcu). Neavând copii cu Toader (Prușanul) a Înfiat o nepoată, Aurica, aceasta măritându-se la o vârstă Înaintată cu Toader Doltea (Toader al lui Picior de Porc). Blaga Dumitru, cel venit de pe Pârâul Gălăuțașului prin căsătorie avea gospodăria situată imediat după Floarea Coconetului și va avea șapte copii. Și uite că am ajuns
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
categoric: Până nu ne-o pune popa pirostiile pe cap, n-am să fiu a ta! Aveau ei fete bătrâne prin sat sau văduve și acolo erau primiți În grațiile lor unde le frământau trupurile până În zori. Până la urmă se măritau și acestea cu flăcăi mai trecuți sau cu văduvoi. Nu se putea vorbi despre o fidelitate conjugală la modul absolut. Pentru multe neveste tinere căsătoria era doar o convenție. Întâlnirea lor la ceasuri de taină cu fostul drăguț, era un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
drăguț, era un prilej de dăruire totală. Uneori din aceste amoruri idilice veneau pe lume și prunci. Dar dacă ei veneau acolo În ograda omului, lui Îi ziceau tată. Alteori erau văduve care nășteau copii din flori și apoi se măritau, pruncii continuând să le poarte numele lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul de munte nu era chiar atât de grav cenzurat. Însă, dacă o fată mare năștea un prunc din flori, cu greu se mai mărita
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
măritau, pruncii continuând să le poarte numele lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul de munte nu era chiar atât de grav cenzurat. Însă, dacă o fată mare năștea un prunc din flori, cu greu se mai mărita. Victimă a propriei slăbiciuni și a cutezanței flăcăului, fata suporta rușinea satului. Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bucurie. Dacă era băiat bucuria era și mai mare, va avea cine duce mai departe gospodăria și muncile câmpului. Și apoi pe un bărbat te poți bizui mai mult decât pe o femeie, că fetele, când le vine sorocul, se mărită și pleacă, iar tu, părinte, tot singur rămâi. La cumetrie nu se Întindeau părinții la mese prea bogate. După ce pruncul era creștinat, lepădându-se de satană, la masă erau invitați nașii, câțiva vecini că aceștia Îți sunt mai aproape decât
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
putea să fie hirotonit, rămânând să-și caute doar o soție. Preotul Andrei de la Biserica Buna Vestire îi făcu legătura cu economul Ioan Grigoriu de la Biserica 40 de sfinți, care era văduv și avea o fată de 15 ani de măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fervenți, intelectuali disidenți catolici sau evrei -, comuniști dezamăgiți, atei etc. Dar, poate, mai interesant decât modul în care îi privesc adulții pe liderii contestației comunismului, este modul în care îi privesc tinerii. Translatora mea, tânără absolventă de franceză, între timp măritată în Italia, mi-a relevat o atenție către trecut a tinerilor polonezi net mai intensă decât a tinerilor noștri. E adevărat că noi n-am avut atâția eroi, iar pe cei foarte puțini oameni demni din vremea comunismului nu am
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iveală alte precizări de-ale poetului, care, potrivit evaluării lui, trebuie să fi cântărit mult în stabilirea pedepsei... Dar, să-l lăsăm mai bine pe Ovidiu să vorbească: Chiar și acum nu ai de ce să te rușinezi că te-ai măritat cu mine: nu durerea trebuie să fie absentă, ci rușinea". tuusque Non dolor hinc debet, debet abesse pudor. (v. 61-62) Lui Ripert pare să-i fi scăpat semnificația: "si tu n'en as pas de douleur, tu n'en dois
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ripert pare să-i fi scăpat semnificația: "si tu n'en as pas de douleur, tu n'en dois pas avoir de honte". Dar testul latin este cât se poate de clar: cu alte cuvinte, acesta vrea să sublinieze că, măritându-se cu Ovidiu, Fabia are dreptul să se mâhnească pentru că, ulterior, soțul i-a fost relegat, însă nu are niciun motiv să se rușineze. Trebuie să se mâhnească, dar nu să se rușineze. Și pentru Fabia trebuia să conteze ceea ce
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o determină pe Igeea să-și spună, în fine, "povestea", nu înainte de a-și exprima regretul că iubirea nu poate rămâne "curată" și că sufletele nu se unesc de la sine. Iată care-i, de fapt, "enigma" napoletancei: nevoită să se mărite, orfană fiind, cu primul venit (soțul adică, pe care mărturisește, firesc, că nu l-a iubit niciodată), se îndrăgostește de un anume Charles (Signor Leone n-a fost, se vede, singura "aventură") și e pe punctul de a se sinucide
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie că a dezvoltat latura spectaculară, fie că s-a asociat cu Cîntecul de cununie, de la Masa mare: Cununa trăbă udată, Fata trăbă măritată. Cununa să o udăm Și fata s-o mărităm. Așa strigau feciorii la secerat în Cîmpia Turzii, ne spune Ion I. Ionică în Dealul Mohului. Dar cîntecul ocupă o poziție singulară în cadrul obiceiurilor de seceriș, așa cum apare în diverse culegeri de folclor, inclusiv în studiul citat al lui Ion
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în compoziții orale numite dume, scurte narațiuni epice unde se înfățișează aspecte de viață feudală, îndeosebi din mediul orășănesc ori de curte. În dumele centrate pe ideea morții, dezvoltarea dramatică are la bază o naivă poveste de dragoste. Fetele de măritat au obiceiul să poarte, în împrejurări festive, cununițe împletite de ele însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pomenim că-l strigă pe ibovnic prin somn sau când or apuca-o durerile facerii.” „Care naștere, bunico?“ se trezise și ea întrebând, când intra pe ușă. Amândouă babele au sărit la ea cu o energie nebănuită: „Grecoaicele, Lavinio, se mărită ca să intre în rândul lumii, să-și slujească bărbatul și să-i facă urmași, restul sunt prostii.” „Maică-ta te-a lăsat să lenevești și de-aia ți-a umblat gândul aiurea. Ne faci neamul de râs. Eu când eram
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îngropat pe Nicos la un loc cu neamul Marincioglu. Tata cu mama și cu Lavinia au plecat la Adrianopol și nu au mai pus piciorul îndărăt. Treburile le-au mers bine. Lavinia a ținut un timp văduvia, apoi s-a măritat. Copilul, un băiat, l-au botezat Nicos, în amintirea primului ei bărbat cu cununie. Prinsese obiceiul toamna spre seară să stea în grădină sub un tei și să privească dansul frunzelor galbene. Își aducea aminte de nunta ei și se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]