4,819 matches
-
În cele din urmă, amestecându-se cu populația autohtonă. La drept vorbind, izvoarele epocii Îi menționează doar pe ei, uitându-i pe daco-romani. Este o lungă listă, unde figurează goții și gepizii (germanici), hunii și avarii (veniți din Asia Centrală), slavii, maghiarii, pecenegii și cumanii (de origine turcă) și, În sfârșit, tătarii (marea invazie din 1241), ultimul val migrator dinaintea Întemeierii statelor românești. Însă nici după mileniul migrațiilor românii n-au rămas să trăiască singuri Între ei. Spațiul românesc a atras străini
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
politic. Negarea continuității românești și aducerea românilor de la sud de Dunăre a corespuns evident obiectivelor austro-ungare În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, continuând să reprezinte singura interpretare În istoriografia maghiară de astăzi, cu scopul de a asigura maghiarilor Întâietatea cronologică În Transilvania. Dar nici afirmarea continuității românești nu este o opțiune mai puțin politizată, de data aceasta, firește, În favoarea românilor, a ideologiei naționale românești, a statului național român (identitatea Dacia antică - România Mare). Interesant este că unele argumente
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
provinciile ei, inclusiv În Transilvania, și fiindcă ei au vrut și vor să trăiască Într-un stat românesc. Dacă ar fi devenit minoritari În Transilvania (ca sârbii În Kosovo), la ce le-ar mai fi folosit continuitatea istorică? După cum și maghiarii, deși mai puțini decât românii, sunt la ei acasă În Transilvania, indiferent când au venit aici. Popoarele din Europa Centrală și Sud-Estică trebuie să Învețe să depășească dihotomia majoritate-minoritate și să privească mai mult spre viitor decât spre trecut. O
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-se stat național unitar. Naționalitățile — românii și slavii — au fost considerate ca aparținând națiunii ungare. Transilvania și-a pierdut autonomia, fiind pur și simplu integrată În Ungaria. Votul universal n-a fost nicicând aplicat, fiindcă i-ar fi pus pe maghiari În minoritate. S-a desfășurat și o acțiune de maghiarizare — prin administrație, justiție, școală —, fără efectele scontate, dar În mod sigur cu efectul de a-i irita pe nemaghiari. De aici, nesfârșite proteste.<endnote id="16"/> Românii pretindeau revenirea la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
realitate. Ar fi existat o opțiune cvasiunanimă a românilor pentru desăvârșirea unității naționale prin dezrobirea Transilvaniei. În fapt, lucrurile au fost ceva mai complicate. Până la 1914, unirea Transilvaniei nu intra În categoria proiectelor realiste. Românii revendicau egalitatea În drepturi cu maghiarii (cu puțin timp Înainte de izbucnirea războiului, au avut loc chiar negocieri pe această temă Între Partidul Național Român din Transilvania și autoritățile ungare). Era luată În considerare și perspectiva federalizării. Aurel C. Popovici a stârnit un anume interes propunând restructurarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dovedit mai viabil decât Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, rezultate din același proces de dezmembrare a imperiilor. Acestea erau state multinaționale, nu prea deosebite prin structura etnică de defuncta monarhie (Cehoslovacia, de pildă, Îngloba zone distincte locuite de cehi, germani, slovaci, maghiari și ucraineni). România era la limita dintre un stat național și unul multinațional (neromânii fiind numeroși, Însă minoritari În toate provinciile; aveau totuși majoritatea În mai multe județe din Basarabia, Bucovina, Transilvania și Dobrogea). Cehoslovacia și Iugoslavia s-au dezmembrat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1940, prin „arbitrajul“ de la Viena, i se impune României renunțarea În favoarea Ungariei la jumătate din Transilvania (44000 km2 din 102000), partea nord-estică a ținuturilor de peste munți, cu concentrare Însemnată de populație maghiară, În care totuși românii erau mai numeroși decât maghiarii. În septembrie, este cedat Bulgariei Cadrilaterul. La două decenii de la „marea unire“, România pierdea astfel o treime din teritoriu. Carol II nu a putut rezista În fața unui eșec de asemenea amploare. A abdicat În favoarea fiului său Mihai, acum major. Puterea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românii reprezentau (pe teritoriul actual al României) 77,9% din populație; În 1992 ponderea lor era de 89,5%. În Transilvania (socotită Împreună cu Banatul, Crișana și Maramureșul), românii au urcat În același interval de la 57,8% la 73,6%, iar maghiarii au coborât de la 24,4% la 21%. Dobrogea, regiune plurietnică prin excelență, este astăzi românească În proporție de peste 90% (au plecat grecii, o parte dintre turci, iar cu bulgarii s-a făcut Încă din 1940 un schimb de populație). Toate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cosmopolite — au astăzi o majoritate românească substanțială (exceptând cele două județe din estul Transilvaniei — Harghita și Covasna — predominant maghiare). În 1930, Clujul, capitala Transilvaniei, avea 47,5% maghiari, 35% români și 13% evrei; În 1992, românii erau 76% și maghiarii 23%. Timișoara, capitala Banatului, număra În 1930 30% germani, 30% maghiari și 26,5% români; În 1992, românii erau 82%, maghiarii 9,5%, germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
județe din estul Transilvaniei — Harghita și Covasna — predominant maghiare). În 1930, Clujul, capitala Transilvaniei, avea 47,5% maghiari, 35% români și 13% evrei; În 1992, românii erau 76% și maghiarii 23%. Timișoara, capitala Banatului, număra În 1930 30% germani, 30% maghiari și 26,5% români; În 1992, românii erau 82%, maghiarii 9,5%, germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau decât o treime a locuitorilor provinciei, o parte dintre români fiind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1930, Clujul, capitala Transilvaniei, avea 47,5% maghiari, 35% români și 13% evrei; În 1992, românii erau 76% și maghiarii 23%. Timișoara, capitala Banatului, număra În 1930 30% germani, 30% maghiari și 26,5% români; În 1992, românii erau 82%, maghiarii 9,5%, germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau decât o treime a locuitorilor provinciei, o parte dintre români fiind greco-catolici. Astăzi, ca urmare a modificărilor etnice și religioase, trei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
firește, Iliescu, cu puțin peste 60% contra aproape 40%. Și peisajul parlamentar s-a modificat; procentele obținute au fost (În cifre rotunjite): F.D.S.N., viitorul P.D.S.R. (Iliescu) — 27%, Convenția Democrată — 20%, F.S.N., viitorul P.D. (Roman) — 10%, U.D.M.R. (Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) — 7%. Au intrat În Parlament și trei partide ultranaționaliste: P.U.N.R. (Partidul Unității Naționale Române, cu baza mai ales În Transilvania, un fel de ripostă românească la U.D.M.R.) — 8%, P.R.M. (Partidul România Mare) — 4%, și P.S.M.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
23%. În consecință, Convenția a format noul guvern (prim ministru, Victor Ciorbea, din partea țărăniștilor), În coaliție cu Uniunea Social Democrată, a cărei componentă principală era Partidul Democrat al lui Roman (aproximativ 13% În ambele camere) și cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (cu puțin sub 7%). Intrarea minorității maghiare În guvern era o premieră, cu atât mai mult cu cât „patrulaterul roșu“ se hrănise nu În mică măsură din ostilitatea Întreținută față de revendicările maghiarilor. Speranțele suscitate de schimbare au fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
camere) și cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (cu puțin sub 7%). Intrarea minorității maghiare În guvern era o premieră, cu atât mai mult cu cât „patrulaterul roșu“ se hrănise nu În mică măsură din ostilitatea Întreținută față de revendicările maghiarilor. Speranțele suscitate de schimbare au fost imense, chiar dacă, trebuie spus, un mare număr de români Își exprimaseră prin vot mai curând dezamăgirea față de P.D.S.R. decât simpatia pentru Convenție. România urma să se angajeze pe un drum nou, opus celui practicat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
complexe și fără prea multe scrupule. Prezența la guvernare a U.D.M.R. a Însemnat pe de o parte un avantaj (contribuind la „Împăcarea istorică“ româno-maghiară și conferind o mai bună imagine României), dar și o dificultate suplimentară, dat fiind că maghiarii au Înțeles să-și promoveze propriile obiective (un grad cât mai Înalt de descentralizare, folosirea limbii maghiare la nivel local, Universitate maghiară), cu riscul de a pune guvernul Într-o poziție delicată față de majoritatea românească a țării. Din toate acestea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe Theodor Stolojan (prim-ministrul din 1991-1992). Se duplica astfel — În varianta Isărescu plus Stolojan — portretul-robot al „salvatorului“ fără culoare politică bine definită și specialist În finanțe și economie. Plictisită de politicieni, țara putea fi tentată să aleagă un tehnician. Maghiarii au mers cu propriul lor candidat, György Frunda. La rândul lui, Roman și-a depus din nou candidatura. Patru candidați din partea coaliției aflate la putere. Ca și cum coaliția ar fi beneficiat de cel puțin trei sferturi din voturile românilor, pe care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prezidențială, Isărescu și Stolojan n-au reușit să concretizeze speranțele puse În ei ( În plus, și-au mai și Împărțit cam același segment de electorat); primul a obținut sub 10%, celălalt ceva peste 11%. Frunda a realizat scorul obișnuit al maghiarilor de 6%. Roman a coborât la penibilul procent de 3%. În turul al doilea au intrat Iliescu, cu 36% și Vadim, cu 28%. Mitul „salvatorului tehnocrat“ nu a funcționat decât pentru 20% din populație. Un număr mai mare de români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
N.A.T.O. În Iugoslavia și ostentativ republican, cu alte cuvinte deloc amical față de regele Mihai. Ceea ce a urmat a fost Însă exact opusul acestor convingeri și atitudini! Despre spectaculoasa Împăcare cu regele voi vorbi ceva mai Încolo. Relația specială cu maghiarii a decurs din faptul că P.S.D. dispunea În Parlament doar de o majoritate relativă. Până În 1996, se sprijinise pe partidele ultranaționaliste. O asemenea soluție nu mai era Însă de gândit În 2000. Inițial, s-a schițat o apropiere cu liberalii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un susținător fidel al guvernului. Ca răsplată pentru sprijinul oferit, a reușit să-și atingă mai multe obiective acum, În „opoziție“, decât când a fost la guvernare. Câte nu i s-au reproșat guvernării anterioare pentru mai puține concesii făcute maghiarilor decât li s-au acordat de un partid care până În 1996, și chiar după aceea, jucase cartea naționalismului! Dar reușita cea mai mare a echipei Iliescu-Năstase a fost deschiderea spre Occident. În sfârșit, românii au fost „iertați“ de vize; de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
situație românească absolut divergentă față de evoluțiile europene (semn că industria și serviciile nu sunt Încă În măsură să absoarbă surplusul rural, În timp ce refacerea micii proprietăți Îl leagă pe țăran de pământ). Dar și mai puțin Îmbucurătoare sunt rezultatele recensământului pentru maghiari. Natalitatea scăzută și mai ales plecarea, ușoară pentru ei, În Ungaria, au dus la declinul minorității maghiare, În ansamblul României, de la 7,1% În 1992 la 6,6% În 2002, iar În Transilvania de la 21% la 19,6% (În timp ce, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rămas doar 60000, 0,3% din populația țării (față de 0,5% În 1992), aproape Încheindu-se astfel istoria elementului german din Transilvania (de la 11,9% În 1900 la 0,7% În 2002). La Cluj, românii au ajuns la 80%, iar maghiarii au scăzut la 19% (un declin cu urmări neplăcute, dat fiind că legea prevede folosirea În anume situații a limbilor minoritare, acolo unde minoritatea respectivă reprezintă 20% din populație; fostul primar naționalist al Clujului care a refuzat să aplice legea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
populație; fostul primar naționalist al Clujului care a refuzat să aplice legea, pe motiv că datele din 1992 nu mai corespundeau situației efective, a putut avea motive de satisfacție). Dintre minoritari, a crescut numărul țiganilor, exact cu procentele pierdute de maghiari și germani (de la 410000 și 1,8% În 1992, la 535000 și 2,5% În 2002); sporul este atât efectiv, cât și „simbolic“, fiind tot mai mulți țigani care nu se mai declară români, Îndrăznind să-și afirme propria identitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
socotit profitabil, nu a ezitat să mizeze pe reflexe de acest gen (antimaghiare sau antioccidentale). Am văzut cum această atitudine s-a schimbat radical după 2000. Pentru P.U.N.R., justificarea Însăși a existenței sale a fost rezistența față de pretențiile maghiarilor din Transilvania. Dar acest partid practic a dispărut, Înregistrând un scor cu totul neînsemnat la alegerile din noiembrie 2000. Naționalismul extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să-și proclame deschis resentimentele față de evrei, țigani sau maghiari, ca și față de Occident. Această atitudine a adus P.R.M. destule voturi, dar și oprobriul Europei și izolarea pe scena politică. În ultimii ani, constatând impasul În care a intrat, Vadim s-a proclamat mai Întâi partizan al integrării europene (rămâne
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cercul restrâns al liderilor și al comuniștilor de Încredere s-a românizat mai Încet. Și sovieticilor le-a convenit inițial o asemenea conducere „cosmopolită“, interesul lor fiind acela de a lovi În tradiția națională românească; nu numai evrei, dar și maghiari și persoane de alte naționalități ocupau posturi sensibile În aparatul politic, de propagandă și de represiune. Dar chiar faptul mai general că după 1944 foarte mulți evrei au Îmbrățișat comunismul este cât se poate de explicabil. Pentru ei, ocuparea României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]