5,446 matches
-
eroul de la Smârdan, opera sculptorului italian G. Vignali Firenze. Monumentul a fost ridicat în 1914 din inițiativa prietenilor și locuitorilor orașului Huși. Pe soclu se află un basorelief de bronz cu o scenă de luptă reprezentând pe dorobanții, sub comanda maiorului Gheorghe Teleman, la asaltul redutei Smârdan. În spatele soclului sunt imortalizate următoarele cuvinte: „Marelui cetățean, general Gheorghe Teleman. Acest monument ridicat în anul 1914, în orașul Huși, prin subscripție publică, din inițiativa prietenilor politici din județul Fălciu. General de divizie Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instrucția pe țurțudan" îmi aduce aminte mai degrabă de Moș Teacă al lui Bacalbașa și alte figuri aidoma lui. Fiind "liber cugetător" am făcut și "arest", fiind prins într-o seara cu o "beletristică" în mână, de către comandantul companiei, tovarășul maior "Caltaboș", în cazarmă fiind acceptată doar lectura regulamentelor militare, nu și a tipăriturilor "țivile"! Treaba nu m-a afectat prea mult gândind la tradiția românească de formare a bărbatului, conform căreia fără armata făcută și aș adăuga eu și fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aprilie 1961 pe foștii lor patroni! Ce a urmat după "Playa Giron"? La 2 noiembrie 1961 se avansează spre aprobarea președintelui Kennedy un nou plan anti Cuba și anti Castro, cunoscut ca "Planul Mangusta", șef al operațiilor fiind numit generalul maior aero Edward G. Lansdale. Documente declasificate în 1998 menționează printre cele 37 obiective ale respectivului plan: sabotarea tuturor instalațiilor cheie, debilitarea organizațiilor politice, sabotarea economiei rafinării, mine, porturi, fabrici -, atacuri împotriva trenurilor... Se aveau în vedere și incidente care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a mai călca în casa de sus. După puțin timp, prima serie de germani plecă, luând cu ei șase lăzi mari, nu se știa cu ce le încărcaseră. După ei s-ar fi stabilit acolo un nepot al lui Mackensen, maiorul Stockmann. Tremuram pentru bibliotecă, de care Gheor ghiu nu ne pomenea în scrisoarea lui. Internarea noastră nu depindea atât de poliția din București, cât de poliția secretă din Berlin, al cărei reprezentant la noi era graful Addelmann, găzduit la d-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bine pentru noi, că ei, organizând solid valorificarea bogățiilor acestei țări și ră mâ nând de veci cu o influență precumpănitoare aici, vor face fericirea României. Bineînțeles, primea și vedea pe mulți din ger manii de seamă, dintre care unul, maiorul Prajma, șeful aprovizio nării, ami cul tatălui său, principele Hangiarli, locuia la dânsa. Lucrul i se pă rea natural și voia, în prietenia ei, să ne vină în ajutor: ne-a pro pus de mai multe ori carne, pește, untură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și ne înjura ungurește. Cele franceze, din contra, indignate: Hervé în La Victoire și Clemenceau în L’Homme libre ne asigurau că fac cauză comună cu noi și promit revizuirea tratatului la pacea generală. Ofensiva germană în Franța nu reușea, maiorul Aurel Dumitrescu de la biroul din Strada Umbrei a confirmat știrea că la Ypres Aliații au rupt frontul. Mackensen era trimis pe frontul de vest în locul lui Ruprecht al Bavariei. Tocmai atunci am aflat de scandalul lui Clemenceau cu Sixte de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că voia să rămână în armată; Coleta Plagino, foarte francofilă, decorată cu „La Croix de guerre“, mi-a spus că zilnic și-a scris impresiile; Nicolae Dimancea tot verde, deși a ajuns la 83 de ani. Astfel aflarăm de moartea maiorului N. Capșa și a tânărului Alex. Grămăticescu, de măritișul Grazielei cu Nic. P. Missir, de a doua boală gravă a Adinei, de frigurile tifoide ale lui Ion Niculescu Dorobanțu la Adjud. La București, însurătoarea lui Victor Beldiman cu Madelena Rosetti
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
frumoasele moravuri și care părea inexpugnabilă, sosi de la mij locul lui iulie prințul de Reuss și, după ce a vizitat-o, a dat ordin ca să o evacueze de urgență căpitanul Kadenbach et Co ca să se instaleze prințul de Hessa și un maior cu familia. D-na Crivăț trebuia să reguleze îndată casa așa cum era sub Ionel. Prințul de Hessa nu a venit, dar maiorul cu nevasta și fiica lui sosiră însoțiți de la gară de Reuss, care trecuse mai înainte să aducă flori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ordin ca să o evacueze de urgență căpitanul Kadenbach et Co ca să se instaleze prințul de Hessa și un maior cu familia. D-na Crivăț trebuia să reguleze îndată casa așa cum era sub Ionel. Prințul de Hessa nu a venit, dar maiorul cu nevasta și fiica lui sosiră însoțiți de la gară de Reuss, care trecuse mai înainte să aducă flori pentru toate camerele. Casa era bine regulată. Ei o admirară, și doamna chiar ceru d-nei Crivăț să ridice oarecare lucruri mici, ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
S-a zis că era sora lui Mackensen, adusă aici ca să trăiască mai bine decât în Germania. A doua zi după sosirea lor, d. Tzigara veni la Societatea Cultura și ceru d-nei Crivăț să scoată argintăria lui Ionel pentru domnul maior și familia. D-na Crivăț nici habar nu avea unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe, jumătate serioase că va fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la noi, unde trebuiau să ne protejeze d-nii Marghiloman și Lupu Costache.“ Apoi o povățuii să se adreseze direct la germani, arătându-i inventarul și lista lucrurilor pierite din casă și neputința de a mai furniza ceva. Prima vorbă a maiorului a fost că d. Tzigara l-a povățuit să ceară din familie. Caracteristic... Aș fi voit să pot privi în inima prefectului de poliție și a stăpânului său, Marghiloman, nici ei doi nu-și mai puteau face iluzii asupra victoriei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Muzica militară germană care cânta pentru Mackensen a fost gonită, Marseillesa și imnul regal intonate. Francezii însă nu se arătau, dar pe un balcon ieși un german, care repede pieri în huiduielile și fluierăturile publicului. Altul apăru jos la ușă; maiorul Dumitrescu, de la biroul păcii, înaintă și-i strânse mâna, apoi, întorcându se la lume, dete cuvântul lui de onoare că nu au venit francezi în Athénée Palace; fluierăturile se înmulțeau, [ca] și apostrofele injurioase. Pia Danielo polu, pierzându-și timiditatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai fi pus pe noi? Toate acestea le-am aflat de la bunul general, care râdea de se prăpădea, reamin tindu-și cât de bine izbutise iscusita lui tactică. Era la un dejun la generalul Coandă, unde se aflau și gl Ansêlme246, maiorul Crussot, familia Coandă și noi. Nu mai înșir toate primirile, dejunurile și manifestările de bucurie, căci se asemănau, precum și preocuparea noastră de a relua viața normală. Casa mamei se refăcea, dar avea nevoie de reparații așa de mari, încât abia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe plată bună, numea miniștrii în țară și străinătate și împărțea dregătoriile. Împrejurul ei, Urdăreanu, Moruzov, Rusescu, Ilasievici, Sidorovici jucau sume ridicole la cărți în fiecare noapte, din bani primiți ca șperțuri. Ultimul, un ofițer incapabil să treacă examenul de maior și silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în județul Botoșani, a știut să instruiască elevii la marșuri și cântece. Regele, admirându-i opera, l-a adus în București, l-a pus la Straja țării ca ministru inamovibil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau generalul Argeșanu, generalul Gavrilă Marinescu, Bengliu, încă alți ge nerali; Radu Pascu, membru la Curtea de Casație (procurorul care instruise, la porunca regelui Carol II, pe toți legionarii și cei suspecți), Victor Iamandi, Păcuraru [...](Cuvânt indescifrabil.), Moruzov, M. Ștefănescu, maior Popescu, Ralet etc., procurori, plutonieri, jan darmi. Alți legionari, șefi de cuib, dezgropau osemintele lui Codreanu și ale celor 13 omorâți în Jilava în primăvara 1939 sub Armand Călinescu. De acolo au trecut la pușcărie și, împreună cu păzitorii, intrară în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1941. Miercuri, 22 ianuarie, patru profesori universitari, domnii Tașcă 395, P. P. Negulescu, Al. Oteteleșanu și Ștefănescu, terminându-și cursurile cu regele, erau seara, la ora 9, în salon cu Păiș, Tomescu, aghiotanți regali, și ofițerii de gardă la Palat. Maiorului Tomescu i se anunță că domnii Băncilă și Ersenie, șefi legionari, au sosit [la Sinaia] de la București și doresc să-l vadă. După o oră revine și povestește că d. Băncilă, cu șiroaie de lacrimi, descrie măcelurile din București și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au fost deșteptați și rugați să pornească și ei din Sinaia, dar nu în cortegiul regal, compus din 4 automobile în care, pe lângă Casa Regală, intrau Băncilă, Ersenie și ofițerii de gardă în Sinaia. Cele două automobile cu profesorii și maiorul Tomescu au urmat la mare distanță. La Câmpina, mare agitație pe stradă. Un ofițer din garnizoană îi oprește. Maiorul Tomescu par lamen tează și explică rostul profesorilor și pe al lui. Li se spune de șeful garnizoanei că regele nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
automobile în care, pe lângă Casa Regală, intrau Băncilă, Ersenie și ofițerii de gardă în Sinaia. Cele două automobile cu profesorii și maiorul Tomescu au urmat la mare distanță. La Câmpina, mare agitație pe stradă. Un ofițer din garnizoană îi oprește. Maiorul Tomescu par lamen tează și explică rostul profesorilor și pe al lui. Li se spune de șeful garnizoanei că regele nu a trecut la București, ci s-a înapoiat la Sinaia cu escorta lui, rugat telefonic de generalul Antonescu să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe al lui. Li se spune de șeful garnizoanei că regele nu a trecut la București, ci s-a înapoiat la Sinaia cu escorta lui, rugat telefonic de generalul Antonescu să nu continue drumul. Cei doi șefi legionari, profesorii și maiorul Tomescu și-au urmat călătoria. Acesta din urmă s-a dus direct la Președinția Consiliului ca să pună în curent pe generalul Anto nescu de cele petrecute. Scopul învederat al acestui rapt nu putea fi decât de a face pe rege
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Păianu casătorit cu Maria Giurgea Elena căs. cu Păianu † Toma magistrat căs. cu Maria Solacolu Alexandrina Pleșoianu † Sultana soția paharn. Costache Tigveanu † Marele clucer Constantin deputat în Obșteasca Adunare, ispravnic de Argeș, căs. cu Ana Tigveanu; mort în 1844 † Teodor maior, de două ori prefect 1844-1865, de două ori deputat, căs. de două ori - cu Lința Drăgoescu și cu † Maria Lerescu † Gheorghe deputat mort la Geneva † Dan deputat † Lia † Stroe † Dumitru Elena Maria căs. cu V. Popovici-Hatzeg Constantin, doctor, deputat, căs
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să fie trimis la Golia, "loc hărăzit din vechime pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853, sfatul administrativ a hotărât să se primească la Golia 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
brevet. În acest răstimp, până în 1918, am făcut serviciu pe lângă tabăra de prizonieri din Bârlad, pe lângă Atelierul central de confecții, pe lângă Garnizoana Bârlad, precum și pe la alte spitale de răniți și bolnavi. Am fost demobilizat cu gradul de medic subșef, asimilat maior.” 1920, 6 ianuarie - Numit medic la Administrația Domeniilor Coroanei. Despre activitatea lui literară și culturală, citim: 1916 - Debutul în volum, la vârsta de 32 de ani: Poezii, Editura Poporul, 96 pp., tiraj 600 exemplare, majoritatea dispărând în timpul ocupației germane din
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
infra dictum tempus non solverit, mitiganda sibi pena propter beneficium confessionis et pacis cum quarto minus reservato sibi benefitio solutionis librarum decem cum effectu dicto camarlingo sine aliqua diminutione, quod ex tunc intelligatur et sit liber et absolutus a dictă maiori quantitate vel summa omni meliori modo, via, iure, causa et formă quibus magis et melius possumus et debemus, în his scriptis sententialiter condennamus. Pro quo quidem Silvestro inquisito predicto, cui precibus et mandatis etc., Antonius Benedicti, populi Sancti Blasii a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
între răsturnătorii lui Cuza. Asemenea s-a constituit fără nici o greutate ministerul compus din: Ioan Ghica președ., și Ministru de Exter. Dimitrie Ghica " Interne P. Mavrogheny " Finanțe I. Cantacuzin " Justiție Dimitrie A. Sturdza " Lucr. Publice C. A. Rosetti " Instr. Publice Maior Dimitrie Leca " Război Totodată, pentru a nu se lăsa joc liber intrigilor dinlăuntru și a se opune puterilor, un fapt împlinit asupra căruia e totdeauna mai greu de a se reveni, ambele corpuri legiuitoare, Cameră și Senat, au proclamat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cel mai bun sprijin posibil, a numit în regență oameni capabili. În fruntea ei se afla contele Joseph von Armansperg, un administrator cu multă experiență. Ceilalți membri ai acesteia erau Ludwig von Maurer, jurist și profesor de drept, și generalul maior Karl von Heideck, un filoelen care slujise în Grecia în timpul revoluției și era deci familiarizat cu situația locală. Secretar a devenit Karl von Abel. A fost de asemenea instituit un consiliu ministerial, alcătuit din greci. Cu toate acestea, adevărata putere
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]