5,349 matches
-
-nțeleg. (aparte.) E amețit de drum... căruța... și clopoțeii. Dandanache: (aparte) E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie si tot nu prițepe... (În toată scena aceasta și în cea următoare, până la intrarea mulțimii, se aude marșul și uralele treptat, din ce în ce mai aproape și mai distinct.) SCENA XIII Aceiași Zoe, Tipătescu Zoe: (coborând întâi treptele, urmată de Tipătescu, veseli și fără să vază pe cei din scenă) Și astfel, cum ai văzut (văzând pe Trahanache și Dandanache, schimbă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional! Pristanda: Curat constituțional! Muzica! Muzica! (Muzica atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
26 iunie 1940, am primit ordin să Încetăm lucru’, să ne echipăm imediat și să ne Întoarcem la Chișinău, fiindcă primiserăm ultimatum din partea Rusiei să cedăm Basarabia. Ne-am Încolonat cu capul plecat, destul de triști, și ne-am pus În marș În coloană spre Chișinău. Am reușit cu greu să ajungem la Albița, În cadrul termenului de patru zile, și-am trecut În Moldova. După aceea ne-am repliat la Iași câtva timp și apoi am fost desconcentrați. În anu’ următor, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fiindcă instrucția se făcea numai duminicile, generalul Florescu vine în persoană ca să vadă progresele realizate. Se oprește în fața mea, îmi comandă: arma la mână, apoi îmi cere ca, în această poziție, să fac trei pași înainte. Duminica viitoare facem un marș militar pe stradele Capitalei, cu puștile și cu muzica în frunte. Am coborât strada Mihai-Vodă, am trecut pe Podul Mogoșoaiei, strada Carol, strada Craiovei (actuala Rahovei) și ne-am oprit pe câmpia de la Filaret. După câteva exerciții ne am înapoiat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
strada Craiovei (actuala Rahovei) și ne-am oprit pe câmpia de la Filaret. După câteva exerciții ne am înapoiat. Pe vremea aceea lume puțină în București, iar aceea câtă era nu avea obiceiul stradei precum are cea de astăzi. De aceea marșul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate. Generalul Florescu era omul pasionat pentru organizarea armatei, el lucra în această direcție nu numai cu pricepere și stăruință, dar și cu o mare și sufletească pasiune. În luna lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vidin, Rusciuk și Silistra, bine înarmate, așteptau un moment favorabil pentru a intra în luptă. În aceste condiții împăratul Alexandru al II-lea a dispus, încă de la sfârșitul lunii iulie, ca unitățile corpului de gardă imperială să primească ordinul de marș către Dunăre. 103. Orașul Giurgiu a fost bombardat în tot timpul războiului, din Rusciuk, unde s-a aflat o puternică garnizoană turcească numărând 14 300 de ostași și 250 de tunuri; fortăreața Rusciuk a fost predată trupelor rusești ale generalului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o tunică și o pereche de pantaloni dintr-un dril grosolan, cât și o căciulă de oaie. Uniforma noastră era aceea a dorobanților. După câteva săptămâni de instrucție am primit puștile model Peabody, apoi, într-o duminică, am făcut un marș militar pe străzile Capitalei cu muzica în frunte. Pe vremea aceea era lume puțină în București, iar aceea câtă era nu avea obiceiul stradei - mai ales femeile - cum îl are lumea de acum. De aceea succesul nostru de curiozitate nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Capul Midia. A fost o experiență extremă pentru cei 17 ani ai mei. Întîi pregătirile (ancorarea tunurilor și stațiilor de radiolocație pe platforme, căratul muniției etc.), apoi călătoria, noaptea, înghesuiți în vagoane de marfă („bou-vagoane”), zdruncinați, iar după sosire marșul pînă la tabără, pe jos, sub un soare torid și orbitor. Locul era dezolant. Deasupra dunelor de nisip și praf, pe care crescuseră ierburi înalte și scaieți, vibra aerul încins al amiezii. Pe drum, ne-am intersectat cu cîteva camioane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de sub temeliile barăcilor, plus benzi cu bocete evreiești (unul, cîntat de un cantor, era de-a dreptul sfîșietor prin imensa durere pe care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate din însemnările medicului de lagăr (care vorbea de „hrană bună, hotel”) sau din ale unor ofițeri ce-și afirmau „umanismul” și se lăudau că doar ei, germanii, sînt capabili să ducă la bun sfîrșit, fără vărsare de sînge
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după cum v-am promis - cu destulă Întârziere - această fotografie luată În grădina publică din Tg. Neamț În dimineața zilei de 15 iunie 1915 a corpului ofițeresc a(l) fostului regiment de infanterie Nr. 16 Suceava - din Fălticeni, după executarea unui marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de a purta ceva în mâini sau pe umeri, de cele mai multe ori chiar portretele asupritorilor, numele lor, cuvinte calde ce le erau adresate. Revin la perioada premergătoare: o inundație fonică a sufocat cartiere întregi ale Capitalei. Comenzi urlate la microfoane, marșuri trăsnitoare amplificate sălbatec de difuzoare nemiloase, străzi întregi cu circulația blocată săptămâni de-a rândul. La intrarea pe stadion: percheziție corporală. Copiii aduși înainte de amiază aveau să stea în picioare sau pe caldarâm până după ora 10 seara. La fel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din indemnizația de străinătate. Asta au făcut o directorul și șeful contabil de la direcția Giurgiu, dar fără niciun decret dat de tov. Ceaușescu, ci din proprie inițiativă. Au folosit articolul 135, dar acest articol prevede programarea convoaielor și orele de marș. Reducerea indemnizației cred că este ceva pe care tov. Ceaușescu nu o știe și de aceea vă scriem la Europa Liberă, să audă și dânsul. A doua problemă la noi în țară este cea alimentară, se știe. Cu alimentația stăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ca o șenilă, cu care am deschis aceste fugare note: „Înaintez oarbă surdă mută ca o femeie Îndrăgostită/ traversez anotimpuri pășesc prin ape cu sânge/ trec lanuri cu maci trec orașe cu oameni/ da Îmi trec viața”. Un soi de marș perpetuu, fără răgaz sau refugiu și fără iluzii, dacă nu și unul pe loc, Înșelător refren, moderat melancolic, o invocare exorcizantă, de fapt: „Nici măcar nu știu dacă tu mă aștepți”. Versul repetă, oracular, incertitudinea, Înainte de a se limpezi tragic: „Nici măcar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gândurile est-europeanului și printre frazele americane livrate tinerilor americani. Lectura se terminase. Nu se auzea nici măcar o muscă, darmite greier. Sala amuțită. Nimeni nu părea grăbit să comenteze. Îmi aminteam școala de demult, din țara de demult și de dincolo. „Marș la loc, loază!”... tuna spre clasa amuțită Rinocerul Dascăl, urletul de fier și vorbele de fiere și fier mă micșorau, În bancă, rușinat de rușinea colegului de la tablă și Îngrozit de spaima să nu mi se Întâmple, cumva, curând, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vreodată să influențeze pe nimeni, Kertész relatează momentul când, aflându-se pe culoarul unei clădiri administrative din Budapesta, a auzit, brusc, rezonanța unor pași pe culoarul perpendicular, pașii unui necunoscut care deveniseră, dintr-o dată, ai unei mulțimi, o coloană În marș. A Înțeles, atunci, beția abandonării de sine, plăcerea vertiginoasă de a te pierde În mase, ceea ce Nietzsche numise „extazul dionisiac”. Se lipise de zid, rezistând cu toate forțele atracției pe care „orice artist o Încearcă uneori” și optând definitiv pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
naționalismului românesc. De pe acest soclu a devenit cioclul Mișcării Legionare și al neamului românesc, lovind acolo unde indicau sugestiile dușmanului nostru de moarte și spre care îl îndemna vanitatea și ambiția lui nemăsurată. Din această întâlnire a ieșit hotărârea unui marș pe care Căpitanul avea să-l facă cu legionarii din Bucovina. Locurile unde sunt încă vii amintirile istoriei Moldovei era cel mai nimerit cadru, pentru a fortifica pe tinerii din noua organizație în spiritul nou. în vara aceea s-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Căpitanul avea să-l facă cu legionarii din Bucovina. Locurile unde sunt încă vii amintirile istoriei Moldovei era cel mai nimerit cadru, pentru a fortifica pe tinerii din noua organizație în spiritul nou. în vara aceea s-a făcut acest marș descris de Căpitan în cartea lui. Eu n-am participat la el. Căminul unde locuiam în București a acordat ajutoare pentru studenții, care voiau să audieze cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Împins de curiozitate m-am dus acolo
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am plecat din București vreo 60-70 băieți. Au fost unii care au venit din curiozitate, n-au fost legionari și câțiva dintre ei n-au devenit niciodată legionari. Pentru mine era o mare bucurie. În vară nu luasem parte la marșul făcut de Căpitan cu legionarii în Bucovina și-mi părea rău. Acum aveam să-mi repar ce am greșit. Aveam totodată ocazia să văd Moldova cunoscută din istorie și geografie și devenită dragă prin literatură. Mai presus de toate mă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era evreu. Când a văzut Căpitanul pe evreu s-a înfuriat, a strigat indignat. Evreului i-a spus pe un ton necăjit că e liber să plece, dar prietenul român să nu mai dea ochi cu el. în coloană de marș am mers la Mitropolie, am ascultat serviciul divin și apoi ne-am întors iar la cămin. După amiază s-a ținut ședință festivă. A luat parte și profesorul Găvănescul. S-au cântat cântecele noastre cunoscute până atunci și au vorbit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca un harap și nici prea mare frumusețe nu stricase Dumnezeu cu el, așa încât când își exercita mimica în serile de divertisment tineresc de la cămin, speriai copiii cu el. El făcea tot felul de drăcii dar nu râdea niciodată. În timpul marșului făcut de Căpitan în Bucovina în vara anului 1929, izbucniseră puternice răscoale arabe în Palestina. Toată lumea dușmană evreilor privea cu simpatie lupta arabă. Valeriu Ștefănescu, luase parte și suportase cu eroism toate probele acestui marș, prin figura lui neagră era
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar nu râdea niciodată. În timpul marșului făcut de Căpitan în Bucovina în vara anului 1929, izbucniseră puternice răscoale arabe în Palestina. Toată lumea dușmană evreilor privea cu simpatie lupta arabă. Valeriu Ștefănescu, luase parte și suportase cu eroism toate probele acestui marș, prin figura lui neagră era numit de camarazi în glumă reprezentantul mișcării arabe în Legiune. Povestea el cu multă satisfacție cum ajungând într-un sat bucovinean unde au poposit, el a fost prezentat ca arab. Două fete de școală ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în mișcare, al doilea s-ar putea să continue întâmplările din primul caiet în ordine cronologică sau să conțină altceva. Poate se va descoperi și acesta cândva. La ședințele de pregătire ale grupului de acțiune s-a simțit nevoia unui marș nou, care să exprime dorința de luptă și de sacrificiu a participanților. Ilie Smultea care nu era poet, cum nu eram nici noi, într-o seară singur la bojdeucă a compus câteva strofe, care se cântau pe melodia marșului german
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unui marș nou, care să exprime dorința de luptă și de sacrificiu a participanților. Ilie Smultea care nu era poet, cum nu eram nici noi, într-o seară singur la bojdeucă a compus câteva strofe, care se cântau pe melodia marșului german Gegen Engeland și care trebuia să devină cântecul nostru de luptă. Astăzi am plecat din nou la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi viteji, venim la voi. Cu dușmani mișei, care v-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Brașov, Făgăraș, Sibiu și alte centre legionare, veniți la chemarea Comandantului. Pe mulți nu-i mai văzusem din ianuarie 1939, înainte de începutul prigoanei cetei mari. Cu toții erau veseli și parcă nu-i mai ținea locul de bucurie. în coloană de marș, am pornit în sus pe strada Porții spre centrul orașului. În frunte mergea bătrânul inginer Ion Ionică, tatăl lui Eugen Ionică, cunoscutul martir legionar, ucis în pădurea de la Râșnov, în noaptea de 21-22 septembrie 1939. în Brașovul unde pentru întâia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sus pe strada Porții spre centrul orașului. În frunte mergea bătrânul inginer Ion Ionică, tatăl lui Eugen Ionică, cunoscutul martir legionar, ucis în pădurea de la Râșnov, în noaptea de 21-22 septembrie 1939. în Brașovul unde pentru întâia dată a răsunat marșul „Deșteaptă-te române", tot aici ne-a fost dat, ca după doi ani și mai bine de prigoană să auzim „Ștefan Vodă", cântat de legionarii biruitori. în primii pași, parcă șovăiau oamenii în cadență și cântec. Era emoția primelor clipe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]