3,668 matches
-
Dar Smirnov însuși a evoluat în opiniile lui *1 și, în orice caz, nu poate constitui etalonul unei shakespearologii marxiste, cel puțin atât timp cât există excelenta monografie al lui Jan Kot, cu totul ignorat, pare-se, de Wellek și Warren. Critica marxistă actuală, în ansamblul ei, a încercat și încearcă să depășească exagerările perioadei interbelice. Apoi Garraudy, Gaetano Dalia Volpe, Ernst Fischer și atâția alții necitați nu sunt oare tot critici marxiști și încă de prestigiu ? Dezbaterile aprinse din presa noastră literară
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cu totul ignorat, pare-se, de Wellek și Warren. Critica marxistă actuală, în ansamblul ei, a încercat și încearcă să depășească exagerările perioadei interbelice. Apoi Garraudy, Gaetano Dalia Volpe, Ernst Fischer și atâția alții necitați nu sunt oare tot critici marxiști și încă de prestigiu ? Dezbaterile aprinse din presa noastră literară au certificat necesitatea unei critici care să aibă în vedere în primul rând opera literară ca operă de artă. Putem fi de acord, de aceea, cu unele obiecții ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
primul rând opera literară ca operă de artă. Putem fi de acord, de aceea, cu unele obiecții ale lui Wellek și Warren, nu putem fi însă de acord, în nici un caz cu generalizarea lor, cu obiecția de principiu adusă criticii marxiste, în care recunoaștem una din limitele volumului lor. S-ar putea studia aparte problema raporturilor dintre tezele criticii structurale de tip Wellek și Warren și tezele criticii marxiste. Unitatea operei, interdependența fenomenelor de cultură, raportul complex între bază și suprastructură
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
în nici un caz cu generalizarea lor, cu obiecția de principiu adusă criticii marxiste, în care recunoaștem una din limitele volumului lor. S-ar putea studia aparte problema raporturilor dintre tezele criticii structurale de tip Wellek și Warren și tezele criticii marxiste. Unitatea operei, interdependența fenomenelor de cultură, raportul complex între bază și suprastructură, în sensul influențelor reciproce, independența relativă a faptului artistic, judecarea operei literare în contextul ei social-istoric, dar și ca valoare estetică etc., toate acestea derivă din principiile generale
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
interdependența fenomenelor de cultură, raportul complex între bază și suprastructură, în sensul influențelor reciproce, independența relativă a faptului artistic, judecarea operei literare în contextul ei social-istoric, dar și ca valoare estetică etc., toate acestea derivă din principiile generale ale dialecticii marxiste dar sunt totodată, teze la care subscrie în mare măsură și estetica lui Wellek și Warren. Structuralismul lui Wellek și Warren nu contrazice în mod fundamental critica literară marxistă, ci, dimpotrivă, se întâlnește cu ea în unele probleme estetice importante
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
valoare estetică etc., toate acestea derivă din principiile generale ale dialecticii marxiste dar sunt totodată, teze la care subscrie în mare măsură și estetica lui Wellek și Warren. Structuralismul lui Wellek și Warren nu contrazice în mod fundamental critica literară marxistă, ci, dimpotrivă, se întâlnește cu ea în unele probleme estetice importante, oferind în același timp o metodă concretă pe bază structurală. Conceptul de structură nu este străin marxismului, dar el a fost elaborat la nivelul operei literare de Wellek și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
timp o metodă concretă pe bază structurală. Conceptul de structură nu este străin marxismului, dar el a fost elaborat la nivelul operei literare de Wellek și Warren ca și de alți teoreticieni nemarxiști și prezintă interes și pentru critica literară marxistă autentică, adică acea critică marxistă deschisă, suplă dar fermă, străină de orice dogmatism, mereu la curent cu cercetarea științifică mondială. Pe de altă parte însă, critica marxistă nu poate fi redusă la o cercetare de tipul celei preconizate de Wellek
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
bază structurală. Conceptul de structură nu este străin marxismului, dar el a fost elaborat la nivelul operei literare de Wellek și Warren ca și de alți teoreticieni nemarxiști și prezintă interes și pentru critica literară marxistă autentică, adică acea critică marxistă deschisă, suplă dar fermă, străină de orice dogmatism, mereu la curent cu cercetarea științifică mondială. Pe de altă parte însă, critica marxistă nu poate fi redusă la o cercetare de tipul celei preconizate de Wellek și 18 Warren, deoarece ea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
ca și de alți teoreticieni nemarxiști și prezintă interes și pentru critica literară marxistă autentică, adică acea critică marxistă deschisă, suplă dar fermă, străină de orice dogmatism, mereu la curent cu cercetarea științifică mondială. Pe de altă parte însă, critica marxistă nu poate fi redusă la o cercetare de tipul celei preconizate de Wellek și 18 Warren, deoarece ea oferă o perspectivă mai amplă asupra fenomenului literar, accentuând valoarea lui estetică, dar fără a considera "extrinsece" valorile subiacente sociale, morale, ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
a operei de artă, spun Wellek și Warren cu alt prilej, este fidelitatea ei față de... funcția sa specifică, cea artistică. Afirmația nu trebuie înțeleasă în sensul unui estetism intransigent. Autorii Teoriei literaturii consideră însă pe drept cuvânt, ca și critica marxistă de altfel, că valoarea artistică este valoarea centrală a unei opere, adică tocmai ceea ce "transfigurează" elementele de conținut - idei, sentimente - în artă. Un articol politic poate să fie impecabil gândit, și de o ireproșabilă justețe ideologică, și totuși să nu
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
care-l respectam și am suportat această îndoctrinare mai mult de o lună. Când n-am mai putut să suport m-am plâns părintelui profesor Orest Bucevschi. Dânsul l-a convins pe „preotul” Mihai Cazacu să renunțe la îndoctrinarea mea marxistă. în anul mutării Facultății de Teologie la Cluj, de fapt a desființării Facultății, a fost numit decan părintele profesor diacon Nicolae Nicolaescu din Bucureștri. Prea Cucernicia Sa m-a obligat să eliberez camera (antreulă în care locuiam în Internatul Teologic și astfel
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
al tuturor blestemățiilor, de când am fost îngropat și până astăzi. N-am scris despre Mișcarea Legionară fapte auzite de la alții, ci numai fapte trăite de mine. N-am caracterizat comunismul pe baza unor cărți sau a unor conferițe rostite de marxiști atei, sau a unor bârfeli, ci numai pe baza celor trăite de mine, de părinții mei, de frații mei și de familia mea. Din această cauză iau mărtirie cuvântul. Mântuitorului Hristos că judecata Mea este dreaptă pentru că nu caut voia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ce nu prea trebuie decupată în felii (în rituri, dogme, instituții...), ci percepută global, „ca o activitate culturală totală ce se exprimă în diverse limbi”. religia are ritmul ei specific, propriile legi și mecanisme funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP-urilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
căderii actualului regim politic, domnia alawiților poate lua sfârșit. Aceștia din urmă sunt de partea președintelui assad pentru că el și tatăl său le-a oferit privilegii, autoritate și putere. Astăzi, rușII Îi stigmatizează pe sunniții revoltați Împotriva regimului fundamentalist și marxist al președintelui Bashar al-assad drept „teroriști”. Dimpotrivă, alawiții șIIți sunt gratulați cu apelativele „eroi”, „luptători pentru apărarea țării” etc. SUA, având alte interese politice, economice și financiare decât Rusia, folosesc aceleași stigmate, dar în sens invers. Își construiesc un anonimat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1875 S. își continuă studiile la Chișinău, într-un pension german, apoi la „gimnaziul nobilimii”. În clasele superioare se apropie de mișcarea revoluționară, contribuind la înfiriparea „cercurilor de autoinstruire” chișinăuene, implicându-se probabil și în alte acțiuni (transport de literatură marxistă etc.). Conform declarațiilor sale, s-ar fi înscris la Universitatea din Odessa, fără a o frecventa, întrucât este arestat și închis în „castelul penitenciar” din Chișinău, de unde va fi transferat la închisoarea dintr-un port rusesc apropiat. Aici, în anchetă
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Second manifeste du surréalisme (1929) și Prolégomènes à un troisième manifeste du surréalisme ou non (1942). Suprarealiștii năzuiau, ca altădată Arthur Rimbaud, să schimbe întreaga existență și înțelegeau să o facă prin provocarea unei „crize de conștiință” generalizate. Admițând, cu marxiștii, că un asemenea obiectiv presupunea și modificarea ordinii sociale, promotorii curentului considerau „problema acțiunii sociale” doar o ipostază a unei „probleme mai generale”, aceea a „expresiei umane sub toate formele”. Lăsând militanților politici sarcina de a combate pe plan social
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
interpretarea realității în lumina concepției științifice despre lume a clasei muncitoare” și produce, în spiritul timpului de altminteri, o imensă confuzie de valori. Mai suplu gândite, următoarele studii dezbat problemele abordate în concordanță cu evoluția pe plan internațional a esteticii marxiste. În lucrarea E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului (1959), subliniind, din perspectiva marxistă, limitele concepției sociologice și estetice a teoreticianului, T. îi atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
produce, în spiritul timpului de altminteri, o imensă confuzie de valori. Mai suplu gândite, următoarele studii dezbat problemele abordate în concordanță cu evoluția pe plan internațional a esteticii marxiste. În lucrarea E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului (1959), subliniind, din perspectiva marxistă, limitele concepției sociologice și estetice a teoreticianului, T. îi atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
de alți ideologi de dreapta. Și cenzura transcendentă e interpretată nu ca instalare în agnosticism, ci ca „tentativă de a salva prin toate mijloacele demnitatea ființei umane”. Aceeași flexibilitate a judecăților, pe fondul intransigenței principiale, aceeași perspicacitate analitică în spirit marxist, exercitată într-un cuprinzător orizont teoretic, caracterizează Perspective contemporane (1981), volum de factură compozită, reunind comunicări, prefețe, recenzii, alături de studii mai ample, de tip prelegere. Indiferent de obiectul lor - opere și idei ale unor gânditori (Tudor Vianu, Camil Petrescu, D.
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
de factură compozită, reunind comunicări, prefețe, recenzii, alături de studii mai ample, de tip prelegere. Indiferent de obiectul lor - opere și idei ale unor gânditori (Tudor Vianu, Camil Petrescu, D. D. Roșca, Mihai Ralea, Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
materialismul dialectic și istoric cultivat de autorul lucrării Istoria și conștiința de clasă, nu însă fără a constata o seamă de puncte comune. Semnalează teze ale principalului teoretician al autonomiei artei a căror validitate poate fi dovedită în temeiul esteticii marxiste, și aceasta grație mai cu seamă rezultatelor la care s-a ajuns prin Georg Lukács. În continuă polemică, directă sau indirectă, cu esteticianul italian, filosoful maghiar a denunțat, în toate studiile din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene, dar nu le anulează esența pozitivă, ci, dimpotrivă, o recuperează în alt angrenaj teoretic. Ce separă tranșant poziția materialistă de cea idealistă e radicala diferență de concepție în ce privește natura artei. Ca „marxist ortodox”, Lukács nu se putea situa decât la antipodul concepțiilor autonomiste. T. urmărește minuțios curba evoluției filosofului, îi delimitează cu acuratețe etapele, dând o radiogramă edificatoare a avatarurilor parcurse de gândirea sa de prin 1910, când îi apărea scânteietorul volum
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
eticul este un implicat definitoriu al esteticului. Firește însă că Lukács va dezvolta mult mai amplu ideea conexiunii artei cu celelalte valori. Ceea ce corifeul intuiționismului nu putea accepta în nici un caz și ceea ce opune obiectiv estetica sa aceleia a gânditorului marxist e conceptul de mimesis, fundamental în sistemul lui Lukács. După opinia lui T., acest concept ar fi, în ultimă instanță, sinonim cu cel crocean de „idealitate” a artei. E o opinie discutabilă, de vreme ce ele pof fi corelative, dar nu identice
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
expresia”, dar condiționarea valorii exemplare a oricărei opere de „reflectare”, raportarea la o realitate preexistentă îl despart nu doar de Croce și în genere de idealiști, ci - cum menționează T. - chiar de o seamă de artiști revoluționari și de teoreticieni marxiști. SCRIERI: Probleme ale literaturii de evocare istorică, București, 1954; E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului, București, 1959; Eseuri, București, 1968; Critică, estetică, filosofie, București, 1972; Experiență, artă, gândire, București, 1977; Georges Lukács. Étapes de sa pensée esthétique, tr. Fernand Bloch, Paris
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general. În afara celor două mari linii de gândire realistă și idealistă , marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]