10,807 matches
-
s-ar fi mulțumit totuși să postuleze pur și simplu asemenea principii. fără a le cerceta sursele a priori 26. Sarcina de a întreprinde această cercetare revine metafizicii științei naturii. Prin aceasta, ea constituie fundamentul științei matematice a naturii. Știința matematică a naturii nu s-ar putea lipsi de „partea ei metafizică”, afirmă Kant. Iar cercetătorilor naturii le-ar reveni îndatorirea de a uni metafizica naturii corporale cu teoria matematică a mișcării 27. Indiferent de modul cum vor fi apreciate astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturii. Prin aceasta, ea constituie fundamentul științei matematice a naturii. Știința matematică a naturii nu s-ar putea lipsi de „partea ei metafizică”, afirmă Kant. Iar cercetătorilor naturii le-ar reveni îndatorirea de a uni metafizica naturii corporale cu teoria matematică a mișcării 27. Indiferent de modul cum vor fi apreciate astăzi asemenea reflecții, se cuvine subliniat că principiile care stau la baza caracterizării date în Pmsn conceptului de materie au implicații regulative. O scurtă prezentare a considerațiilor lui Kant va
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din alte concepte 29. Explicația pe care o numește „metafizic-dinamistă” este opusă de Kant explicației „matematic-mecanice” a materiei, o explicație care poate fi desprinsă atât din scrierile lui Newton, cât și din cele ale unor reprezentanți de frunte ai științei matematice a naturii din epoca în care a trăit filosoful. În timp ce în explicația mecanică toate forțele trebuie să fie derivate din mișcări ale particulelor materiale indestructibile în spațiul gol, în explicația dinamică materia însăși și toate mișcările ei vor fi derivate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
stimulatoare” deoarece ea conduce la descoperirea forțelor care mișcă materiile precum și a legilor acestora, înlăturând totodată libertatea de a imagina spații intermediare goale și particule cu diferite configurații. .. În lumina învățămintelor pe care le-a oferit dezvoltarea ulterioară a științei matematice a naturii, argumentele aduse de Kant în favoarea superiorității explicației metafizic-dinamiste a materiei ne apar drept cel puțin îndoielnice. Mai întâi, calea pe care devine posibilă unificarea sub principii a faptelor experienței, a „diversității specifice a materiilor”, nu poate fi stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
datorat în primul rând faptului că cea dintâi se integra mai bine în sistemul său general al metafizicii experienței. Se poate observa, pe de altă parte, că pretenția lui Kant de a oferi în Pmsn o fundamentare metafizică a științei matematice a naturii, în elaborarea pe care i-a dat-o Newton, va putea fi greu susținută. Căci Newton s-a lăsat condus în cercetările sale de ideile regulative pe care le implică o filosofie mecanică și atomistă a naturii. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că principiile acestei filosofii ar fi influențat orientarea cercetării unor fizicieni ca Ritter și Oerstedt, și prin Davy elaborarea programului de cercetare a lui Faraday, admite că ele nu pot fi puse de acord cu orice dezvoltare viitoare a șțiinței matematice a naturii. Concluzia lui Buchdahl este că odată cu schimbarea sistemului conceptual al fizicii teoretice aplicarea principiilor filosofiei transcendentale științei naturii nu va mai putea avea loc în modul propus de Kant38. Ceea ce reiese însă clar din examinarea principiilor metafizice schițate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu noul spirit științific al vremii. Să ne amintim că Hegel este un critic al științei newtoniene, în timp ce filosofia teoretică a lui Kant își avea punctul de plecare în știința epocii și își propunea să explice cum este posibilă știința matematică a naturii. De aici marea rezonanță a îndemnului adversarilor idealismului absolut: „Înapoi la Kant”. Modelul filosofic german, așa cum s-a profilat el îndeosebi prin opera lui Kant, Schopenhauer și, mai târziu, prin scrierile neokantienilor, domina conștiința filosofică europeană. Situarea multor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care va fi prezentată și discutată filosofia lui Kant în lucrări ulterioare ale autorului. Punctul de plecare al raportării lui Florian la filosofia lui Kant îl constituie afirmația că sistemul de referință esențial al gândirii filosofului german a fost știința matematică a naturii, așa cum a fost ea elaborată în opera epocală a lui Newton. Întreaga construcție a lui Kant se sprijină pe presupoziția că aparțin științei numai enunțuri care au atributele universalității și necesității, ca și legile fizicii newtoniene. Kant se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
el aprecia drept lecția esențială a științei moderne. Unei formule ca „fără Hume nici Kant”, ar trebui, prin urmare, să-i fie opusă formula „fără Newton nici Kant”. Problema lui Kant a fost de a da o întemeiere metafizică științei matematice a naturii și, cu deosebire, de a construi o metafizică în acord cu acel fapt care este existența acestei științe 46. Caracterizănd poziția lui Kant, Florian susține că el a fost un gânditor raționalist. Opunându-se raționaliștilor dinaintea sa prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în lucrarea lui Negulescu și aprioritatea timpului precum și a categoriilor intelectului. 36. N. Balca, Op. cit., p.13. 37. Ibidem, p. 14. 38. Ibidem, p. 18. 39. Ibidem, p. 33. 40. Vezi Op. cit., p. 57. 41. „Prin ce armonie prestabilită raporturile matematice ideale se potrivesc cu raporturile reale sensibile? De ce calculul pur mintal, ordinea matematică, este totodată o ordine reală, o legalitate a naturii?” (M. Florian, „Kant și cugetarea modernă”, citat după textul reprodus în Revista de Filosofie, nr. 3-4, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Balca, Op. cit., p.13. 37. Ibidem, p. 14. 38. Ibidem, p. 18. 39. Ibidem, p. 33. 40. Vezi Op. cit., p. 57. 41. „Prin ce armonie prestabilită raporturile matematice ideale se potrivesc cu raporturile reale sensibile? De ce calculul pur mintal, ordinea matematică, este totodată o ordine reală, o legalitate a naturii?” (M. Florian, „Kant și cugetarea modernă”, citat după textul reprodus în Revista de Filosofie, nr. 3-4, 2004, p. 364.) 42. Ibidem, p. 370. 43. Ibidem, p. 372. 44. Această interpretare, larg
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Wittgenstein numea „A! Acum pot continua!”. Meltzer relatează o scenă în care sunt implicați un profesor de matematică și un elev, primul încercând să-l învețe pe al doilea principiul seriei numerice. Profesorul scrie pe tablă o serie de numere matematice, iar elevul, care spune de mai multe ori „Nu înțeleg”, pare într-adevăr să nu înțeleagă unde vrea să ajungă acesta atunci când scrie primele trei numere, apoi al patrulea număr din serie. Deodată însă, elevul exclamă: „A! Acum pot continua
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Medicină, Litere, științe și Farmacie din Capitală va crește de la 1.143, cât era în 1921, la 4.744 în 19273. În acest an cele mai multe licențiate erau la Filozofie și Litere și numai câteva la facultățile cu profil tehnic sau matematic. Peste numai un deceniu, Anuarul Universității din București va înregistra însă și la acestea din urmă 100 de fete licențiate dintr-un total de 3164. Multe dintre femeile cu diplomă universitară și-au continuat studiile, susținând doctorate și obținând titluri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
funcțiile și sunt: indicația, recomandarea, decizia, hotărârea, sancțiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, aprecierea, planul, programul, analiza, autorizațiile, verificările, reconcilierile, revizuirea, siguranța activelor, segregarea sarcinilor, raportul, bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, bilanțul contabil, darea de seamă, instrumentele matematice, tehnicile informatice, tehnica PERT, cercetarea operațională, simularea, graficele, programarea liniară, drumul critic ș.a. Activitățile de control prezentate pot fi grupate, spre exemplu, în: activități de control poprii entității pentru evitarea riscurilor generale; activități de control poprii fiecărei funcții, foarte numeroase
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de text anterior să concluzionăm anumite procente sau tendințe. Prezentarea celor două dosare profesionale are o dublă utilitate: pe de o parte, aceea de a confirma și Întări ipotezele inițiale În două povești biografice lipsite de discontinuitățile inerente unei analize matematice de tip sociologic (SPSS). Pe de altă parte, cele două cazuri Întăresc ideea că regimul comunist, cel puțin din perspectiva sistemului său penitenciar, a permis anumite derapaje de la o normalitate pe care, Îndeobște, o conturăm În termenii liberalismului democratic al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
genera informație numai dacă există un receptor care să considere acest rezultat inteligibil și folositor. Dacă data este receptată de un utilizator capabil de înțelegere, persoana poate spune că a primit o informație. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuație matematică. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, această ecuație sau dată, când este primită, receptată și prelucrată, comunică o informație semnificativă. Cineva însă, neobișnuit cu limbajul matematic, cu toate încercările pe care le-ar face, nu reușește să obțină un plus
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
poate spune că a primit o informație. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuație matematică. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, această ecuație sau dată, când este primită, receptată și prelucrată, comunică o informație semnificativă. Cineva însă, neobișnuit cu limbajul matematic, cu toate încercările pe care le-ar face, nu reușește să obțină un plus de informații prin citirea acestei date. În informatică, prin dată se înțelege un „model de reprezentare a informației, accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrală, program
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
numește cheie relativă; accesarea articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece permite atât accesul secvențial, cât și accesul direct. Suporturile utilizate trebuie să fie adresabile. Fișierele indexate sunt ansambluri de articole logice, așezate unul după altul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care operează cu mulțimi de date structurate arborescent; baze de date tip rețea (modelul rețea), care operează cu mulțimi de date structurate în rețea; baze de date relaționale (modelul relațional), care operează cu mulțimi de date structurate pe baza teoriei matematice a relațiilor dintre ansambluri; baze de date obiectuale, în proiectarea cărora sunt avute în vedere conceptele abordării obiectuale, care ține seama de aspectele statice și dinamice ale obiectelor. Abordarea datelor, în contextul bazelor de date, se face pe următoarele niveluri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1953) și apoi pe lângă Secția de istorie literară și folclor a Academiei, Filiala Cluj. Elaborează pentru aceasta lucrările Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea și Experimentul și spiritul matematic, amândouă tipărite postum, în 1966 și, respectiv, în 1969. După culegerea de aforisme Discobolul (1945) nu mai poate publica, deși scrie foarte mult, decât traduceri: Goethe, Faust (1955), Din lirica universală (1957) și Lessing, Opere (I-II, 1958). Este propus
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Poezii, îngr. G. Ivașcu, București, 1967; Zări și etape, îngr. Dorli Blaga, pref. D. Ghișe, București, 1968; Poezii, I-II, îngr. G. Ivașcu, pref. Mircea Tomuș, București, 1968; Experimentul și spiritul matematic, pref. Călina Mare, București, 1969; Teatru, îngr. și pref. Eugen Todoran, București, 1970; Scrieri despre artă, îngr. și introd. Emil Manu, pref. D. Micu, București, 1970; Nouăzeci de poezii - Novanta liriche, ed. bilingvă, tr. Mariano Baffi, pref. Edgar Papu, București
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
România are din ce În ce mai mulți oameni bogați, deficitul balanței comerciale era de aproape un miliard de dolari În 2003 și, colac peste pupăză, Uniunea Europeană declară că nu suntem o economie de piață funcțională! E o țară foarte paradoxală. Cu toate că aceste lucruri matematic exacte sunt cunoscute de toată lumea, primim dreptul de a călători fără viză În Elveția, țară altfel destul de conservatoare din acest punct de vedere. Există o multitudine de probleme care dinamitează mersul Înainte al României. S-a vorbit foarte mult de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
epocii sale), personalitatea acestuia fiind strălucită. Pisc între două evuri, el este „despărțitor al apelor”, un modern care intră în lumea modernă. Ce anume ne face să credem acest lucru? Galileo era convins că Dumnezeu a scris universul în caractere matematice: „Nici o cercetare umană nu se poate numi știință adevărată dacă nu trece prin demonstrațiile matematice”, gândea umanistul italian. Mobilul și planul orizontal pe care-l concepe cu mintea sa sunt figuri strict matematice. Dacă ne interesează științele propriu-zise pe care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un modern care intră în lumea modernă. Ce anume ne face să credem acest lucru? Galileo era convins că Dumnezeu a scris universul în caractere matematice: „Nici o cercetare umană nu se poate numi știință adevărată dacă nu trece prin demonstrațiile matematice”, gândea umanistul italian. Mobilul și planul orizontal pe care-l concepe cu mintea sa sunt figuri strict matematice. Dacă ne interesează științele propriu-zise pe care le cultiva savantul, mecanica și mișcările locale (care nu sunt altceva decât fizica modernă), e
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]