4,066 matches
-
erau convinși că prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou. În anul 1983, matematicianul german Gerd Faltings a demonstrat că există cel mult o mulțime finită de contra-exemple la marea teoremă a lui Fermat. În septembrie 1994, matematicianul englez Andrew Wiles a dat demonstrația completă a teoremei, după ce, în 1993, propusese o altă demonstrație, care se dovedise a fi greșită.
Marea teoremă a lui Fermat () [Corola-website/Science/299616_a_300945]
-
fost clasată între primele trei universități din România din punctul de vedere al calității programelor sale, dar ocupă un loc semnificativ și în topul universităților europene. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai. În 2011, a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație. Istoria universității clujene începe în secolul al XVI-lea, cu înființarea colegiului iezuiților. La 12 mai 1581, principele Transilvaniei
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
A fost înființat pe data de 11 februarie 1916, din inițiativa unui grup de studenți și profesori din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și tenis. Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul matematician Traian Lalescu. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost Octav Luchide, secretar general al Federației de Fotbal din România (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal. Pe perioada
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
adică limita divizibilității spectrale și, prin aceasta, limita extremă a oricărei divizibilități. Prin analogie există o „lungime ultimă” numită și „Lungimea lui Planck”, precum și „Timpul lui Planck”, care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Există fizicieni și matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicații asupra momentului zero al exploziei inițiale - Big Bang. Astfel: Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranelor” sau Teoria M și au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități. Trăind într-o lume materială, omului i-a fost foarte greu să înțeleagă noțiunea de zero ca un concept. Totuși, matematicienii și filozofii marilor civilizații ale omenirii au conceptualizat că ne-existența unei cantități reale trebuie să aibă o identitate clară, de sine stătătoare. Nici grecii antici, dar nici romanii nu recunoașteau zero ca fiind o cifră. Probabil că în India
0 (cifră) () [Corola-website/Science/299109_a_300438]
-
cifră în limba română, Ziffer în limba germană, chiffre în limba franceză, cyfra în limba poloneză, etc. Cuvântul cel mai des utilizat pentru 0 este astăzi "zero". La fel ca si cuvântul "nil", acesta are originea în Italia; origine datorită matematicianului Leonardo Fibonacci, care a luat cuvantul arab "sifr" (adica gol) și l-a italienizat, rezultatul fiind cuvântul "Zefiro", care a fost ulterior abreviat "zero". Zero este și un număr, notat cu cifra 0. O definiție conceptuală a termenului „număr” este
0 (cifră) () [Corola-website/Science/299109_a_300438]
-
începea să fie percepută în relație cu devenirea și lupta creatoare. Lupta contrariilor și unitatea lor fundamentală explicau natura fiecărui lucru (dielectrica). Pitagora, la rândul lui, fundamenta o adevărată filosofie a naturii și matematismului sistematic. „Totul este număr”, considera acest matematician, fizician, filosof și „zeu”, omul în jurul căruia s-a creat în secolul VI î.Hr. o mișcare (eterie) politico-militară, cu numeroase caracteristici de sectă ascetică și purificatoare (în sudul Italiei și Sicilia). Democrit din Abdera susținea o cosmogonie mecanicistă cu rezonante
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
solare în centrul Căii Lactee. Noțiunea de corp suficient de masiv încât să nu permită nici măcar luminii să scape a fost pentru prima oară menționată în 1783 de geologul John Mitchell în lucrarea sa adresată Societății Regale din Anglia: În 1796 Matematicianul Pierre-Simon Laplace susține ideea lui Mitchell în primele două ediții din cartea "Expoziția Sistemului Lumii", dar ideea era neverosimilă în secolul al XIX-lea, când încă nu se știa că lumina este influențată de forța gravitațională (lumina era considerată o
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
(n. 15 decembrie 1802, Cluj, Comitatul Cluj - d. 27 ianuarie 1860, Târgu Mureș, Scaunul Mureșului) a fost un matematician maghiar din Transilvania, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrări fundamentale în geometria neeuclidiană. Încă din copilărie a manifestat interes și posibilități deosebite pentru gândirea matematică, în care a fost inițiat de către tatăl său, ale cărui lucrări le-a studiat
János Bolyai () [Corola-website/Science/299145_a_300474]
-
(n. 15 decembrie 1802, Cluj, Comitatul Cluj - d. 27 ianuarie 1860, Târgu Mureș, Scaunul Mureșului) a fost un matematician maghiar din Transilvania, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrări fundamentale în geometria neeuclidiană. Încă din copilărie a manifestat interes și posibilități deosebite pentru gândirea matematică, în care a fost inițiat de către tatăl său, ale cărui lucrări le-a studiat. În 1817, după absolvirea liceului
János Bolyai () [Corola-website/Science/299145_a_300474]
-
(31 martie 1596 - 11 februarie 1650), cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozof și matematician francez. S-a născut în localitatea La Haye en Touraine în 1596, fiind al treilea copil al cuplului Joachim și Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, Franța. La numai un an de la nașterea lui René, mama
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
armatele "la modă" de pe atunci, cea a prințului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viața militară. Încartiruit în Olanda, la Breda, Descartes se va întâlni pe 10 noiembrie 1618 cu un om care-i va marca destinul: Isaac Beeckman, matematician și fizician care-i stimulează lui Descartes gustul invenției șiințifice. Tot în 1618, Descartes scrie un mic tratat de muzică ("Compendium Musicae"), dedicat lui Beeckman, și se ocupă intens de matematică. În aprilie 1619 pleacă din Olanda spre Danemarca și
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
matematicii universale, a reformat algebra, a fondat o nouă geometrie, numită "geometrie analitică". În 1630 începe descrierea meteoriților după obervațiile făcute la Roma cu un an înainte. A descoperit ovalele care îi poartă numele (ovalele lui Descartes). Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor, ceea ce a condus la apariția geometriei analitice. A găsit aplicația numerelor complexe în geometria analitică. A introdus utilizarea numerelor negative. În ceea ce privește teoria numerelor, a studiat numerele perfecte și
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
Vianu publică, în „Viața Românească“, un articol în care denunță abuzurile psihiatrice din România. Câteva luni mai târziu se va solidariza cu Paul Goma, iar peste un an va fi silit să se exileze. 1977 - Începe disidenta lui Mihai Botez, matematician, manifestată prin scrisori publicate în presa străină, citite la „Europa Liberă“, adresate direct conducerii de partid și de stat din RSR. După ce este dat afară din serviciu, apoi mutat disciplinar la Tulcea, se stabilește în SUA că refugiat politic. Că
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat "Carolo Friderico Gauss"; ) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele. Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință germani. La vârsta de 7 ani a început școala primară și
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
reîntors în oraș. În acest timp a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, și anume: construcția unui poligon cu 17 laturi folosind numai rigla și compasul. Acesta era considerat cel mai mare avans în acest domeniu, de la matematicienii Greciei antice. Ducele de Braunschweig a fost de acord ca Gauss să își continue munca, dar a pus condiția ca acesta să susțină o lucrare de doctorat la Universitatea din Helmstedt, unde în 1799 obține doctoratul în matematică. Îndrumătorul lui
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
wirkenden Anziehungs- und Abstossungskräfte" (1840). În 1837 Weber a fost forțat să părăsească Göttingen, dar până atunci cei doi au reușit numeroase descoperiri printre care : legile lui Kirchhoff, un telegraf primitiv, ș.a. Unul dintre studenții săi valoroși a fost viitorul matematician August Ferdinand Möbius. Din 1850, munca lui Gauss a fost aproape în întregime de natură iar ultimul său schimb de idei cunoscut a fost cu Gerling. A fost de asemenea în stare să ia parte la deschiderea liniei ferate care
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
Trigonometria (din limba greacă τρίγωνος "trígonos" = "triunghiular" și μέτρον "métron" = măsură) e o ramură a matematicii care studiază unghiuri, triunghiuri și funcții trigonometrice precum sinusul, cosinusul , tangenta si cotangenta. Unii matematicieni consideră trigonometria o subdiviziune a geometriei iar alții o știință matematică distinctă. Originea trigonometriei se consideră a fi în cultura antică din Egipt, Babilon și Valea Indului, acum mai mult de 3000 de ani. Matematicienii indieni au fost pionerii calculului
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
cosinusul , tangenta si cotangenta. Unii matematicieni consideră trigonometria o subdiviziune a geometriei iar alții o știință matematică distinctă. Originea trigonometriei se consideră a fi în cultura antică din Egipt, Babilon și Valea Indului, acum mai mult de 3000 de ani. Matematicienii indieni au fost pionerii calculului algebric, cu aplicații în astronomie și în trigonometrie. Lagadha e unicul matematician cunoscut care a utilizat geometria și trigonometria pentru astronomie în cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate că multe din lucrările sale au fost distruse de către
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
distinctă. Originea trigonometriei se consideră a fi în cultura antică din Egipt, Babilon și Valea Indului, acum mai mult de 3000 de ani. Matematicienii indieni au fost pionerii calculului algebric, cu aplicații în astronomie și în trigonometrie. Lagadha e unicul matematician cunoscut care a utilizat geometria și trigonometria pentru astronomie în cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate că multe din lucrările sale au fost distruse de către invadatorii Indiei. Matematicianul grec Hipparchus a compilat un tabel trigonometric pentru triunghiuri in jurul anului 150 î.Hr.
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
fost pionerii calculului algebric, cu aplicații în astronomie și în trigonometrie. Lagadha e unicul matematician cunoscut care a utilizat geometria și trigonometria pentru astronomie în cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate că multe din lucrările sale au fost distruse de către invadatorii Indiei. Matematicianul grec Hipparchus a compilat un tabel trigonometric pentru triunghiuri in jurul anului 150 î.Hr.. Un alt matematician grec, Ptolemeu (circa 100 î.Hr.) a continuat să dezvolte calculul trigonometric. Savantul Shia Musulman Nasir al-Din Tusi a fost probabil primul care a
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
a utilizat geometria și trigonometria pentru astronomie în cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate că multe din lucrările sale au fost distruse de către invadatorii Indiei. Matematicianul grec Hipparchus a compilat un tabel trigonometric pentru triunghiuri in jurul anului 150 î.Hr.. Un alt matematician grec, Ptolemeu (circa 100 î.Hr.) a continuat să dezvolte calculul trigonometric. Savantul Shia Musulman Nasir al-Din Tusi a fost probabil primul care a considerat trigonometria ca o disciplină matematică distinctă și a fost primul care a descris șase cazuri ale
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
continuat să dezvolte calculul trigonometric. Savantul Shia Musulman Nasir al-Din Tusi a fost probabil primul care a considerat trigonometria ca o disciplină matematică distinctă și a fost primul care a descris șase cazuri ale unui triunghi dreptunghic în trigonometria sferică. Matematicianul de origină silesă Bartholemaeus Pitiscus a publicat o lucrare importantă în trigonometrie în anul 1595 și a introdus cuvântul în limbile franceză și engleză. Există un număr enorm de aplicații pentru trigonometrie. O importanță specială deține tehnica de triangulație care
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
- (născut Nicolae Georgescu, pseudonimul "Roegen" reprezintă "Ne Geor" inversat, utilizat ca un retronim) - (n. 4 februarie 1906 - d. 30 octombrie 1994) a fost un matematician, statistician, pedagog și economist american de origine română, părintele teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă un mod revoluționar de a vedea economia. Nicolae Georgescu-Roegen este fondatorul teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă un mod revoluționar și integrator de a vedea
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
(n. 24 decembrie 1868; d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de șah și matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca și ca un filozof și umanist de excepție, luptând pentru educația, stabilitatea și securitatea omenirii. A fost campion mondial la șah (1894-1921). În
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]