5,177 matches
-
revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin științific, abordând mereu subiecte extrase din depozite neinvestigate sau puțin frecventate, poartă, în toate, semnul duhului generos al magistrului. Câțiva dintre colaboratori, îndrumați cu pricepere și devotament, vor fi chemați să materializeze o altă inițiativă a profesorului: publicarea în colecția „Texte de literatură veche românească”, susținută de Casa Școalelor, a unor ediții prețuite și astăzi; în 1942, I. C. Chițimia tipărește Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, iar
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
păstrează de regulă dreptul de a se comporta conform "naturii" sale: lupul este un prădător temut, vulpea un animal șiret ș.a.m.d. Moștenirea Antichității nu a fost cu totul ștearsă. Într-o a doua etapă, animalul deja se de-materializează, devine un simbol golit cu totul de o realitate concretă. Este un simplu prizonier al unui comportament care i se atribuie conform unei logici care nu mai este a lui, nu mai este a naturii, ci a moralizării creștine. Animalul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
domeniul normalului, oscilații ale potențialului de membrană între platouri de depolarizare (peste care se suprapun secvențe de potențiale de acțiune) și intervale inactive de repolarizare (22), care sunt consecința unor oscilații ale 19 concentrației intracelulare a Ca2+ și care se materializează în secreția pulsatorie a insulinei. Activitatea electrică a celulelor ß este liniar dependentă de concentrația glucozei și atunci când aceasta depășește aprox 360 mg/dl descărcarea potențialelor de acțiune devine practic continuă. La nivelul membranei celulelor ß au fost identificate cel
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
care a intuit bine că diabetul este o „boală sistemică”, diabetul apărând (afirmație, de altfel, pur alchimistă) dintr-un dezechilibru în combinațiile dintre sulf și săruri în sânge, cu efecte negative asupra rinichiului. Tendința sa spre obiectivarea tulburării s-a materializat în cântărirea cantitativă de „săruri” (n-a sesizat, însă, că este vorba de glucoză) care rămân după evaporarea urinei. Tot din această perioadă datează și primele încercări de medicină cantitativă. Santorio Santorio, zis Sanctorius (1561-1636), medic practician la Padova și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Pentru fluidizarea comunicării între adepții unor orientări concurente, a devenit indispensabilă realizarea unui instrument de lucru ateoretic. Așa a apărut în SUA Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua ediție a reușit să materializeze acest obiectiv salutar. Conform clasificărilor formulate de Ș. Ionescu (1998), desigur nu este vorba de un ateorism pur, căci irizările comportamentaliste ies în avanscenă, ca și preferința pentru simptomele de suprafață. Dincolo de toate aceste observații critice, DSM-ul, cu fiecare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestui fapt"38. Cele trei concepte operează împreună, completându-se unul pe celălalt: dacă "poezia gramaticii" denumește caracterul "poetic" înscris în arhitectura de paradigme a limbii, "funcția poetică" descrie posibilitatea limbajului de a-și ilustra structura latentă, de a o materializa ca un aspect specific al vorbirii, în vreme ce "paralelismul gramatical" angajează tradiția literară (coborând până la vechea poezie chineză sau ebraică) care face din aceste configurații lingvistice un procedeu poetic elementar. Importanța acestor idei depășește anvergura lor științifică: faptul că sunt cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași Prefață Cartea pe care o propune astăzi domnul Iulian Ghercă materializează teza dumnealui de doctorat în domeniul istoriei intitulată Presa catolică din România în prima parte a secolului al XX-lea. Susținută în urmă cu un an, lucrarea are o valoare academică indiscutabilă, apreciată de alfel de comisia întrunită în vederea acordării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt demonstrează capacitatea redusă a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau viziuni diferite privind modul de organizare și dezvoltare a presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoților cărturari de la București i-a motivat pe cei din diceza de Iași, însă izbucnirea Primului Război Mondial, urmată de plecarea din țară a arhiepiscopului Netzhammer în 1924, a făcut ca proiectul unei colaborări științifice între cele două dieceze să nu se materializeze 383. Ultimul număr al Revistei Catolice a fost realizat cu mare greutate și a apărut în anul 1916. Cele mai multe probleme le-a avut Ioan Bălan, în realizarea articolului dedicat Sfântului Scaun, deoarece din cauza războiului, seria Acta Apostolicae Sedis sosea cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică din dieceza de Iași II.3.2.1. Revistele diecezane În anul 1908, preotul Iosif Malinovschi a lansat un apel pentru înființarea și publicarea unei reviste catolice. Aceasta urma să poarte numele Foaia catolică, însă ea nu s-a materializat niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. Prima etapă în apariția presei catolice în Moldova fusese însă încheiată: lansarea provocării și enunțarea dorinței și a ideii de a înființa și susține o presă catolică în dieceza de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Malinovschi a lansat un apel pentru înființarea și publicarea unei reviste catolice care urma să poarte numele Foaia catolică;aceasta însă nu a apărut niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
899. Directorul "Presei Bune" l-a informat pe Cisar cu privire la noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit să-l materializeze monseniorul Gabor a fost cel referitor la organizarea unor dezbateri cu caracter național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din România (așa cum a fost Albina, care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta însă nu s-a materializat suficient (decât pentru o perioadă foarte scurtă), făcând ca presa catolică internațională să preia uneori unele știri inexacte sau părtinitoare oferite de publicațiile maghiare, care aveau o bună reprezentare la Vatican și care desfășurau o campanie (inclusiv de presă) defăimătoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a crea în capitala țării (locul considerat cel mai potivit) o publicație care să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
clasice ale vremii și fostul ziar Albina; însă la această nouă publicație nu au fost cooptați și uniții, neavând astfel reprezentativitate pentru toți catolicii români. Proiectele și inițiativele propuse de uniți sau în colaborare cu aceștia nu s-au mai materializat, acest fapt dovedit în mare măsură eșecul realizării unității catolicismului românesc prin presă. Revenind la Albina, echipa de redacție era formată în mare parte din laici, care erau plătiți special pentru această muncă și care se ocupau doar de editarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
informații din sfera culturală și socială, însă aproape deloc din cea politică). Nu a existat o tradiție a presei catolice românești în Vechiul Regat. În Transilvania, lupta pentru unitatea națională, împletită cu cea a libertății confesionale a uniților, s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi trebuit să apară în capitala țării și care să-i reprezinte pe toți catolicii din România, dar ele nu s-au materializat; nici crearea unor instituții media la nivel național n-a avut mai mult succes). Înființarea unor organisme precum Institutul "Presa Bună" din Iași (și altele) au reprezentat victorii sporadice și efemere în dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă imediat în dispozitiv de persecuție. Viața în comun este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram în picioare în balconul camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat 520. Loc al unei posibile evadări, ea nu poate fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
16 Există analiști care împărtășesc ideea că între conceptele de politică externă și diplomație se creează de cele mai multe ori o confuzie; astfel, în timp ce, în general. politică externă vizează substanță, relațiile efective a două state 17 care conduc către acțiuni concrete (materializate în acorduri, tratate), rolul diplomației îl reprezintă procesul efectiv prin care se ajunge la acea finalitate; altfel spus, diplomația este mecanismul prin intermediul căruia statele interacționează în afara frontierelor, este mijlocul prin care se realizează obiectivele politicii externe.18 Harold Nicolson delimitează
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Thomas Jefferson, insă primul care a aplicat tehnicile de relații publice a fost cunoscutul publicist de la începutul secolului al XX-lea Ivy Ledbetter Lee. Grunig și Hunt oferă o schemă istorică ajutătoare pentru evoluția relațiilor publice în SUA care se materializează în cinci etape distincte: − Înșelarea publicului; − Ignorarea publicului; − Informarea publicului; − Propagandă și încercarea de convingere; − Înțelegerea publicului; Etapa finală în istoria relațiilor publice este cea din practică curentă: dezvoltarea și menținerea înțelegerii reciproce dintre o organizație și clienții ei. Bernays
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Thomas Jefferson, insă primul care a aplicat tehnicile de relații publice a fost cunoscutul publicist de la începutul secolului al XX-lea Ivy Ledbetter Lee. Grunig și Hunt oferă o schemă istorică ajutătoare pentru evoluția relațiilor publice în SUA care se materializează în cinci etape distincte: − Înșelarea publicului; − Ignorarea publicului; − Informarea publicului; − Propagandă și încercarea de convingere; − Înțelegerea publicului; Etapa finală în istoria relațiilor publice este cea din practică curentă: dezvoltarea și menținerea înțelegerii reciproce dintre o organizație și clienții ei. Bernays
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
formării, în condiții de concurență, a prețurilor bunurilor și valorilor tranzacționate; 2. funcția de releu între surplusul și nevoia de mărfuri și fonduri, care constă în legăturile ce se stabilesc prin intermediul bursei între diferite piețe ale produselor fizice și financiare, materializându-se într-o varietate de tipuri de tranzacții. Rolul acestei funcții a crescut odată cu progresele înregistrate în domeniul comunicării; 3. funcția de motor al vieții economice, care completează funcția de releu întrucât bunurile și valorile ajung de la cei care dispun
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
menite a garanta profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere sunt detaliate prin Regulamentul bursei. În acest sens, sunt precizate condițiile pentru admitere la bursă în funcție de obiectul de activitate, regulile privind cotarea la bursă, respectiv condițiile pentru cotare și taxele pentru cotare, materializate în prospectul pentru cotare și în informații de natură permanentă pe care firmele cotate la bursă trebuie să le furnizeze instituția bursei. Regulamentul bursei prevede detalii privind următoarele aspecte : � sistemele de tranzacții acceptate; � tipurile de operațiuni care se realizează la
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]