14,595 matches
-
pe care au trebuit să le depășească În creșterea lor istorică (schimbările de la o generație la alta, raporturile dintre cei veniți din țara «veche» și cei născuți În SUA, conflictul dintre vechii imigranți și cei «nou»-veniți, efectul pierderii limbii materne sau schimbarea ei În limbă secundară etc.) sînt În esență identice cu cele petrecute În trecutul altor grupuri etnice așezate În Lumea Nouă. Fiind un grup reprezentativ, dar În același timp nu excesiv de mare, concluziile ce se desprind din studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre sexe. În plus, femeile erau tratate În aceeași manieră cu bărbații și demonstrau În mod frecvent aceeași rezistență fizică. Pe de altă parte, bărbații se lăsau deseori pradă emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern cînd asigurau hrana colegilor de cameră. Într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul Întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decît le-a reafirmat. În general, fluiditatea identității atît feminine, cît și masculine Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1952, București), poet și dramaturg. Nepot al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină din capitală, întrerupte de participarea ca medic la războiul
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
oltenească a mamei include o serie de rude dintre care Măldăreștii au dat în 1877 un erou la Rahova. M. urmează gimnaziul la Sibiu. În perioada 1952-1954 ambii părinți sunt arestați, motiv pentru care copilul se află în întreținerea bunicilor materni, începându-și liceul la Râmnicu Vâlcea. În 1953 adoptă numele de familie al bunicului matern. După absolvirea liceului la Sibiu, urmează din 1956 Facultatea de Filologie a Universității din București, cu o întrerupere în 1958 și 1959, când este exmatriculat
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
un erou la Rahova. M. urmează gimnaziul la Sibiu. În perioada 1952-1954 ambii părinți sunt arestați, motiv pentru care copilul se află în întreținerea bunicilor materni, începându-și liceul la Râmnicu Vâlcea. În 1953 adoptă numele de familie al bunicului matern. După absolvirea liceului la Sibiu, urmează din 1956 Facultatea de Filologie a Universității din București, cu o întrerupere în 1958 și 1959, când este exmatriculat din cauza dosarului. În vara lui 1959 dă examen la Școala Tehnică de Cinematografie din București
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
pot fi comparate cu gramatica formală, mētis-ul corespunzând limbii efectiv vorbite. El nu se bazează mai mult pe regulile empirice decât limba vorbită pe gramatica formală. Competența lingvistică se dezvoltă Încă din leagăn, prin imitație, uz, Încercări succesive. Învățarea limbii materne este un proces stocastic, adică unul alcătuit din aproximări succesive și auto-corectare repetată. Nu Începem prin a Învăța alfabetul, cuvinte separate, părți de vorbire și reguli de gramatică, pentru a Încerca apoi să le folosim În așa fel Încât să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Eugene Weber, Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, Stanford University Press, Stanford, 1976, cap. 6. Weber arată că, În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, o jumătate din francezii de 18 ani aveau o altă limbă maternă decât franceza. Vezi remarcabila carte scrisă de Peter Sahlin: Boundaries, The Making of France and Spain in the Pyrenees, University of California Press, Berkeley, 1989, unde autorul tratează tema politicilor de impunere a limbii franceze la periferie. Deși istoria limbilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și la stingerea sentimentului. Privirea, ca oglindă a interiorității, devine aproape un laitmotiv, ilustrând gama largă a sentimentului, de la suferință la plenitudine și din nou la pustietate. La pierderea iubirii, durerea este resimțită fizic, iar singura alinare rămâne protecția dragostei materne: „Mamă, sub pleoapa primordială a pântecului/ ascunde-mă/ acum când orice lucru atins/ se schimbă-n durere.” Versul piere și el odată cu pierderea sentimentului: „Despre iubire n-am să vorbesc./ De-atâta liniște au început să-mi crească/ solzi peste
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
Este fiica Elisabetei (n. Bălan) și a lui Mihail Isanos, medici. Transilvănean din părțile Sibiului, bunicul pe linie paternă, Iosif Santa, căsătorindu-se cu o grecoaică - descendentă din negustori veniți din insula Samos -, își va spune Isanos. Bunicul pe linie maternă, Vasile Bălan, fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând la spitalul de psihiatrie din Costiugeni, lângă Chișinău, și-au dat fiica la Liceul Eparhial din acest oraș. I. a debutat în revista școlară „Licurici” (1932) cu poeziile Aș
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
a textelor aflate de la informatori, cărora li se specifică numele și anul nașterii (mai toți oameni în vârstă). Importanța revistei rezidă tocmai în colecționarea acestor texte, deoarece, ca urmare a „gradului înaintat al maghiarizării”, „atunci când românii treptat își pierd limba maternă, tradițiile, obiceiurile, ar fi foarte important să se culeagă și să apară editat ceea ce a mai rămas, ceea ce se mai poate culege încă”. M.Ș.
IZVORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
gradul de penetrare a societății - în perioada medievală au fost cuprinse grupuri restrânse, iar în cea modernă - mase de oameni; națiunea nu s-a redus la nobilime, în evul mediu s-a murit pentru patrie, a existat dragoste de limbă maternă și conștiință de neam. Studiul lui J. Szűcs a fost întâmpinat cu rezerve de către unii medieviști din Occident 10. Nu este mai puțin adevărat că un curent important din istorio în elaborarea identităților etnice medievale, în Identități și solidarități medievale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este vag reprezentat în perioada studiată 33, tălmăcirile unor autori greci sunt destul de • Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 70. • Uneori caietele de literatură conțin creații în greacă, română, franceză. Dinicu Golescu este un exemplu de cărturar român care-și considera limba maternă ca prea săracă pentru a putea vehicula toate gândurile și sentimentele sale. Vezi Dinicu Golescu, Scrieri, ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii, bibliografie, glosar și indice de Mircea Anghelescu, București, Editura Minerva, 1990, mai ales p. I-LXVIII. • Florea Ioncioaia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anii 1880-1910, efectuate după criteriul limbii de conversație, nu au reușit să oglindească obiectiv situația etnică din Bucovina și mai ales raportul dintre cele două etnii principale ale provinciei. Mulți români din localitățile cu populație mixtă, care cunoșteau deopotrivă limba maternă și limba ucraineană, au fost înregistrați drept vorbitori de limbă ucraineană. Informațiile statistice austriece despre numărul elevilor școlarizați, listele alegătorilor, întocmite pe criterii etnice și rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Bucovina ne demonstrează că, spre sfârșitul stăpânirii austriece, românii erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o evoluție și diversificare rapidă. O creștere semnificativă s-a produs în viața culturală și politică a Bucovinei. Principalele etnii din Bucovina s-au organizat și au activat în diferite societăți culturale, studențești, profesionale, s-a dezvoltat presa în limba maternă. După anul 1869 s-a amplificat într-un ritm ascendent sistemul de învățământ, iar copiii de diferite etnii au avut dreptul și posibilitatea de a fi instruiți în limba maternă. După realizarea autonomiei provinciale, românii bucovineni, împreună cu celelalte etnii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
societăți culturale, studențești, profesionale, s-a dezvoltat presa în limba maternă. După anul 1869 s-a amplificat într-un ritm ascendent sistemul de învățământ, iar copiii de diferite etnii au avut dreptul și posibilitatea de a fi instruiți în limba maternă. După realizarea autonomiei provinciale, românii bucovineni, împreună cu celelalte etnii și confesiuni conlocuitoare, s-au bucurat de largi drepturi culturale, politice și cetățenești, iar Bucovina s-a evidențiat prin toleranța și buna înțelegere care a existat în această provincie multietnică. Consecința
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lor, pe când el nu are grijă de luminarea chiar a poporului său propriu?“64. La cele trei rele cardinale ale vieții rusești: arbitrarul administrativ, „nepermiterea (cu rare excepții) a cercurilor sociale și a societăților naționale și interzicerea învățământului în limba maternă“65, se mai adaugă „frica nemărginită de luminarea poporului, în general“66. Într-un alt articol din aceeași serie, se prezentau aspecte ale organizării administrative a Basarabiei, în legătură și cu vizita efectuată la Iași și în alte localități din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a tipărit la Paris La Langue roumaine (1974), tratat despre specificul fonetic și gramatical al limbii, cu o prefață densă, în care afirmă: „Româna, parte a familiei neolatine și rudă apropiată, deci, a francezei, italienei, spaniolei și portughezei, este limba maternă a douăzeci de milioane de oameni și e una din marile limbi ale continentului nostru. [...] Fără această limbă nu ne-am putea face o idee cât de puțin completă despre ce a devenit în zilele noastre latina, fără ea nu
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
se strînge mai tare În jurul meu. — E cea mai mare aventură În care am pornit. — E incredibil cum acționează natura. Îmi mușc buza, pentru a-mi stăpîni emoțiile ce-mi dau ghes. — Dintr-odată, mi s-au trezit toate instinctele materne. Pur și simplu simt... că vreau să-i ofer copilașului nostru absolut totul! — Bambino! zice taximetristul, oprind lîngă bordură. Ridic privirea de la ecografii și văd cea mai fenomenală și nou-nouță fațadă de magazin. E zugrăvită În culoarea untului, copertina are
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care ți s-au spus, nu le cunoști și nu le vrei; fii fără teamă și cu răbdare, strania paranteză În care te găsești acum se va sfârși peste exact 102 litere, iar de cealaltă parte o să te Întâmpine iarăși, maternă, logica, soră geamănă, În gândire, a ceasornicelor lumii.ț Două aspecte ale viziunii humboldtiene asupra alterității Îmi par a fi revoluționare, și trebuie menționate aici: 1) pe de o parte, socialitatea, dialogul, reprezintă pentru Humboldt ingrediente indispensabile pentru activitatea spirituală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
detașează net de personalitățile minore și, în esență, fără valoare, cum este prolificul Ennodius care, cum vom vedea, va activa fără nici un folos în aceeași perioadă. Născut la Roma în jurul anului 475 într-o familie foarte nobilă, atât pe linie maternă cât și pe linie paternă, el s-a bucurat, grație senatorului Quintus Aurelius Memmius Symmachus, de o educație aleasă pe care și-a desăvârșit-o la Alexandria, în Egipt, la școala neoplatonicului Ammonius. Erau anii în care Italia, cucerită deja
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
separat de Fiul lui Dumnezeu; Chiril vorbește însă de o uniune kath’hypostasin, conform căreia „nu a existat întâi un om obișnuit născut din Sfânta Fecioară și apoi Logosul a coborât să sălășluiască în el, ci, unit încă din pântecele matern, acesta a fost supus unei nașteri carnale, făcând din nașterea cărnii sale propria naștere” (Epist. 4, 4). Totodată, Chiril i-a trimis împăratului un tratat Despre adevărata credință și, în același timp, alte două au ajuns în mâinile surorilor mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoria a două femei, Livia și fiica sa, Raluca, pe fundalul existenței cotidiene citadine din epocă, zugrăvită însă în tonuri idilice. Se reține povestea dramatică a Liviei care, născând un copil ilegitim, nerecunoscut de tată, își refuză apoi, din devotament matern, împlinirea socială și profesională: lucruri pe care cititorul le află dintr-un jurnal găsit de fiică după moartea prematură a Liviei. Finalul, expediat și dulceag, o arată pe fiică descoperindu-și tatăl. De un relativ interes este aici sondarea psihologiei
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
adopta o atitudine politică limpede, din cauza asprimii cenzurii austro-ungare. Totuși, se poate desprinde o linie politică implicită, și anume protestul împotriva încercărilor repetate ale autorităților de a înăbuși orice element de cultură națională, de a împiedica dezvoltarea învățământului în limba maternă. Periodicul se adresa, în primul rând, țăranilor și intelectualilor maramureșeni, dar, prin literatura publicată, prin calitatea traducerilor și prin problemele discutate de colaboratori, interesa întreaga populație românească din Transilvania. O atenție deosebită se acordă folclorului. Aici a colaborat un grup
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de autenticitate. Căsnicii ratate, pierderea agoniselii de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în patetic, tușele moralizatoare, repetițiile, dar în general nota de firesc rămâne
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
și a unei literaturi adecvate momentului și locului. H. publică aici numeroase versuri și articole în care critică stările existente, îndeamnă la acțiune și se pronunță răspicat pentru dreptul românilor de peste Prut de a avea școli, biserici, teatre în limba maternă, subliniind și necesitatea păstrării tradițiilor proprii. După evenimentele din 1917 devine unul dintre liderii politici ai românilor basarabeni. Ales vicepreședinte al Sfatului Țării de la Chișinău, contribuie decisiv la Unirea cu România, ca act concret, juridic și istoric. Întemeietor al Partidului
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]