KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...124 125 126 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641

oprindu-se asupra principalelor constante ale acestor scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul European: un lung proces de democratizare De la crearea sa până în prezent, prerogativele Parlamentului European au cunoscut o serie de modificări substanțiale. Ca urmare a

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
baza funcționării adunărilor parlamentare. La nivelul Uniunii Europene, rolul de reprezentare aparține, potrivit textelor în vigoare, în mod clar Parlamentului: "Cetățenii sunt direct reprezentați, la nivelul Uniunii, de Parlamentul European"6. Acest rol de reprezentare a popoarelor, nu al statelor membre și nici al guvernelor, a fost înscris încă de la început în tratatul care stă la baza primei comunități europene 7, principiu care diferenția Adunarea de la Bruxelles de celelalte Adunări parlamentare din cadul altor organizații internaționale. Însă legătura dintre "reprezentat" și

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
loc comun de funcționare a instituțiilor. Stabilind trei locuri provizorii (Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg), șefii de stat și de guvern au luat o decizie în acest sens în 1992 numai în urma rezoluțiilor deputaților europeni, acte care au suscitat nemulțumirea statelor membre (Luxemburg și ulterior Franța) și care au sesizat Curtea de Justiție pentru a invalida aceste rezoluții în 1983 și în 1997. Declarațiile scrise ale PE au un aspect mai formal. În baza articolului 123 al Regulamentului de funcționare a Parlamentului

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
avea un cuvânt de spus în procesul de adoptare a diferitelor acte comunitare. 1.3.1 Puterea bugetară Primii pași în obținerea de noi prerogative sunt făcuți încă din momentul în care deputații europeni, desemnați la vremea aceea de statele membre, se reunesc la Bruxelles, Strasbourg sau Luxemburg. Însă primele victorii sunt înregistrate în anii 1970 în domeniul bugetar 21, când contribuțiile financiare ale statelor membre care alimentau bugetul comunitar sunt înlocuite de resurse proprii ale Comunităților. Finanțarea bugetului prin resurse

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Parlamentul European în arhitectura instituțională a Uniunii. Rămân însă două aspecte asupra cărora rolul său este în continuare limitat. Este vorba despre tipul de resurse care alimentează bugetul comunitar și despre cuantumul acestuia, chestiune asupra căreia se pronunță numai statele membre. Articolul 311 din Tratatul de la Lisabona (fost 269 TCE) stipulează: "Consiliul, în baza unei proceduri de luare de decizie speciale, la unanimitate și după consultarea Parlamentului European, adoptă o decizie care stabilește dispozițiile aplicabile sistemului de resurse proprii ale Uniunii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
ține cont de opinia exprimată în reformularea propunerii. Procedura de aviz conform permite PE să accepte sau să respingă o propunere fără să o poată modifica. Această procedură se aplică pentru decizii importante cum ar fi aderarea unor noi state membre, încheierea unor acorduri de asociere sau de altă natură cu state terțe. Această procedură se aplică și la adoptarea procedurii electorale uniforme, în reforma fondurilor structurale și de coeziune, în domeniul cetățeniei europene sau cu privire la misiunea Băncii Centrale Europene. Este

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
acesteia este redusă ca urmare a introducerii unei noi proceduri, numită codecizie. Cooperarea s-a aplicat în domeniul Uniunii economice și monetare și permite Parlamentului să frânzeze adoptarea unui act în formula modificată de Consiliu. În cadrul acestei proceduri, pentru ca statele membre să adopte textul în varianta Consiliului, acesta trebuia să întrunească unanimitatea. În cazul în care unanimitatea nu era atinsă, textul era respins. Prin această procedură, Parlamentul exercita un drept de veto putând să blocheze astfel procedura legislativă. Procedura a marcat

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
prin care sunt investigate și examinate anumite dosare privind aplicarea dreptului comunitar sau acuzații de implementare defectoasă 40. Astfel de comisii au fost create recent în cadul Parlamentului pentru a examina problema zborurilor CIA în spațiul aerian al unor state membre sau în contextul crizei "vacii nebune". În plus, Parlamentul are posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. Nu poate fi cerută demisia unui singur comisar, ci a întregului colegiu. Trebuie specificat că, până în prezent, nu a fost

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
fizice sau morale ce locuiesc pe teritoriul Uniunii cu privire la o eventuală gestiune defectuoasă a instituțiilor Uniunii Europene 44. Parlamentul a cerut de nenumărate ori să poată avea un cuvânt de spus în procesul de numire a judecătorilor (unul pe stat membru) la Curtea de Justiție 45. În ciuda acestor revendicări, aceste solicitări au fost respinse 46. Prin Tratatul de la Lisabona însă este prevăzut că propunerile de numire se vor face prin consultarea unui comitet de experți format din foști judecători și alte

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
inițiativă al Comisiei Europene, cu excepția cazurilor în care Tratatul prevede altfel. În cazuri specifice prevăzute de Tratat, actele legislative pot fi adoptate la inițiativa Parlamentului European, a Băncii Centrale Europene, a Curții de Justiție sau a 1/4 din statele membre. Articolul 255 prevede de asemenea că Parlamentul poate cere Comisie să facă o propunere într-un anumit domeniu. De exemplu, Parlamentul European poate face o propunere privind procedura electorală uniformă pentru alegerile europene. Banca Centrală Europeană poate face recomandări Comisiei

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
poate face recomandări Comisiei în materie de la politică monetară. Curtea de Justiție poate propune crearea de noi curți specializate. În materie de cooperare polițienească și judiciară penală, propunerea poate să fie formulată de Comisie sau de 1/4 din statele membre (în timp ce înaintea intrării în vigoare a noului Tratat, propunerea unui singur stat era suficientă). Procedura legislativă ordinară presupune că actele de drept comunitar (regulament, directive sau decizii) sunt adoptate de Parlament și de Consiliu, pe baza unei propuneri formulate de

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
șase luni pentru a adopta poziția comună la care au ajuns reprezentanții celor două instituții în cadrul comitetului de conciliere. Tratatul de la Lisabona aduce schimbări și în privința procedurii de revizuire a tratatelor, proces din ce în ce mai complex ca urmare a creșterii numărului statelor membre și a obligației de a fi ratifica cu unanimitate. Așadar, revizuirea tratatelor a fost în trecut atribuția statelor membre în principal, reunite în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale. Tratatul de la Lisabona introduce trei moduri de revizuire a tratatelor, Parlamentul European fiind implicat

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
de modificare poate fi introdusă de un stat membru, Comisie sau Parlament. Dacă Consiliul European, după consultarea Parlamentului și a Comisiei, adoptă o decizie favorabilă în acest sens (cu majoritate simplă), atunci este convocată Convenția, formată din reprezentanți ai statelor membre, ai parlamentelor naționale, ai Parlamentului European și ai Comisiei. Însă Consiliul European poate decide (tot cu majoritate simplă) să nu convoace Convenția și să considere propunerea de modificare a Tratatului în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale, ca și în trecut, formată din

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Comisie sau Parlament. Diferența constă în faptul că decizia este adoptată printr-un vot cu unanimitate de către Consiliu, după consultarea Parlamentului. Ca și în procedura ordinară, actul nu intră în vigoare decât după de a fost ratificat de toate statele membre, conform procedurilor constituționale. Această procedură nu poate fi aplicată pentru a extinde competențele Uniunii. Prin "clauza pasarelă", cea de a treia procedură de revizuire, Consiliul European poate decide ca o un domeniu în care decizia este adoptată prin procedură specială

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
inițiativă în acest sens trebuie supusă atenției parlamentelor naționale, care dispun de o perioadă de șase săptămâni pentru a se pronunța 52. Așadar, în domeniile de politică publică în care Uniunea Europeană deține competențe împreună cu statele membre sau sprijină acțiunea statelor membre, Parlamentul joacă un rol cheie, fiind colegislator alături de Consiliu. În materie de politică externă și de securitate comună, Înaltul Reprezentant pentru Afacerile Externe și politica de securitate consultă, potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul cu privire la principalele aspecte și alegeri fundamentale. Înaltul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
instituții, altele de natură practică, privind statutul personalului care va funcționa în cadrul acesteia. Parlamentul European a fost extrem de reticent la ideea că bugetul acestui serviciu va "scăpa" de sub controlul parlamentar ca și la ideea unei structuri interguvernamentale, sub tutela statelor membre. După luni de negociere, un acord a fost găsit care elimină îngrijorările inițiale ale deputaților: Serviciul European de Acțiune Externă nu va fi de natură interguvernamentală, ci comunitară, iar puterile legislative și bugetare ale Parlamentului sunt prezervate. În sesiunea plenară

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
sunt decise prin procedura legislativă ordinară (codecizie)53. Crearea acestui serviciu arată încă o dată mizele și permanentele negocieri dintre instituțiile europene, și diferitele interse pe care le apără. Deși natura comunitară a serviciului face obiectul unui acord deja adoptat, statele membre exprimă în continuare rezerve, nu mereu binevenite din punctul de vedere al deputaților. În timp ce Primul Ministru francez, François Fillon, a declarat că acest serviciu nu poate trece dincolo de "niște limite", David Campbell Banneman, deputat european din Grupul Europa Libertății și

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
văzut, acest control se exercită și prin întrebările orale adresate Comisiei și/sau Consiliului în cadrul sesiunilor plenare ce se țin o dată pe lună. În acest context, deputații au chestionat Comisia cu privire la posibilitatea de a controla cifrele statistice transmise de statele membre prin Eurostat, serviciul însărcinat cu elaborarea de statistici socio-economice pe baza datelor care îi sunt transmise de statele membre. La fel de animate au fost și dezbaterile cu privire la soluțiile pentru a salva Grecia din criza economică și cele cu privire la respectarea regulilor Pactului

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
țin o dată pe lună. În acest context, deputații au chestionat Comisia cu privire la posibilitatea de a controla cifrele statistice transmise de statele membre prin Eurostat, serviciul însărcinat cu elaborarea de statistici socio-economice pe baza datelor care îi sunt transmise de statele membre. La fel de animate au fost și dezbaterile cu privire la soluțiile pentru a salva Grecia din criza economică și cele cu privire la respectarea regulilor Pactului de stabilitate și creștere, care cuprinde regulile de disciplină bugetară pentru statele din zona euro. În cursul sesiunii plenare

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
săi erau delegați ai adunărilor legislativelor naționale ce exersau un mandat dublu, interesul pentru acestă funcție era mai degrabă redus 4. Din 1979, membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct cu ocazia unor scrutine organizate simultan în ansamblul statelor membre. Această evoluție a dat o anvergură nouă instituției 5. Spre exemplu, numărul de membri s-a mărit semnificativ de-a lungul timpului (conform tabloului 1). Astfel, dacă în hemiciclu se găseau 142 de deputați în 1958, cu ocazia alegerilor pe

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
regulilor fixate la Nisa. Dar, o dată cu intrarea în vigoare la 1 decembrie 2009 a Tratatului semnat în capitala Portugaliei, Parlamentul European trebuie să fie format din 754 de membri 6, cu 18 mai mult decât au fost aleși. Doisprezece state membre (Spania, Franța, Suedia, Austria, Marea Britanie, Polonia, Olanda, Bulgaria, Letonia, Slovenia și Malta) și-au văzut numărul de reprezentanți crescând o dată cu aplicarea acestui nou tratat. Însă acești 18 noi deputați nu pot fi recunoscuți ca membri deplini căci această mărire temporară

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Malta) și-au văzut numărul de reprezentanți crescând o dată cu aplicarea acestui nou tratat. Însă acești 18 noi deputați nu pot fi recunoscuți ca membri deplini căci această mărire temporară a numărului de aleși trebuie să fie ratificată de către toate Statele Membre. Aceștia au primit, deci, statutul de "observatori" pe care îl vor păstra pentru o perioadă încă nedeterminată. Tabelul 1: Numărul de deputați europeni din 1958 pană în 2009 (numărul total și repartiția pe stat membru) 1958 1973 1979 1984 1987

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
fie ratificată de către toate Statele Membre. Aceștia au primit, deci, statutul de "observatori" pe care îl vor păstra pentru o perioadă încă nedeterminată. Tabelul 1: Numărul de deputați europeni din 1958 pană în 2009 (numărul total și repartiția pe stat membru) 1958 1973 1979 1984 1987 1994 1995 2004 2007 2009 2009 Austria 21 18 18 17 19 Belgia 14 14 24 24 24 25 25 24 24 22 22 Bulgaria 18 17 18 Cipru 6 6 6 6 Danemarca 10

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Olivier Costa și Florent Saint Martin, op. cit., p. 21. Acest exemplu ridică problema mai generală a repartiției locurilor în Parlamentul European, care nefiind calculată pe baza unei formule date, este unul dintre subiectele de intense negocieri și tranzacții între statele membre. Obiectivul este de a asigura o proporționalitate degresivă ce permite garantarea unui echilibru între reprezentarea cetățenilor în funcție de talia demografică a statului membru căruia îi aparțin și reprezentarea minimală a Statelor mai puțin populate 7. Această metodologie originală de repartiție a

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie organizate în aceeași perioadă în toate statele membre și trebuie să respecte principalele democratice aplicabile dreptului de vot și de eligibilitate (sufragiu liber, principiul egalității voturilor etc.)10. Dar, situațiile naționale rămân extrem de diferite 11 atât în ceea ce privește pragul electoral, cât și mărimea și numărul circumscripțiilor electorale ori tipul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]