4,210 matches
-
oameni care știau și literatură, artă, limbi străine, care știau să converseze. Mi-au rămas în minte seratele și petrecerile de Crăciun și Revelion pe care le organizau părinții mei și prietenii lor, cu infinite dificultăți pentru a întocmi un meniu decent (mai ales după 1980), dar care erau pline de viață, cu dans și jocuri de societate, conversații fine și spirituale. A.B.A fost lung drumul de la debut și până în prezent? Am debutat în presă cu poezie, în august
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un sandviș. Seara e masa de căpetenie și se ia de obicei devreme, la ora 7, după care mulți se duc În vizite, la cinema sau la teatru. Seara de obicei se mănâncă fripturi, multe vegetale și fructe. Restaurantele servesc meniuri variate iar cofetăriile prezintă mâncăruri populare bine gătite. Cercul nostru de prieteni e destul de variat. Încep cu Coffey, veniți tocmai din Texas cu trei fetițe. Coffey a venit pentru specializare, În concediu de studii pe mai mulți ani. La curs
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
familia Olson. Sunt prezenți mai mulți profesori În frunte cu decanul. Casa Olson e din cărămidă, cu patru camere, fără etaj. E mobilată cu gust dar fără lux. Sufrageria e spațioasă, fiind living room. Masa e frumos aranjată cu tot meniul. Abundă pahare cu ceai, suc de roșii și apă cu gheață. Nu lipsește la urmă delicioasa lor Înghețată. Chiar și iarna nu lipsește. Ei susțin că Înghețata ferește de amigdalită. În cele mai mici și Îndepărtate localități găsim calupuri de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de vin ajutat și de aceea minunată pâine franceză, lungă și subțire, căreia ei Îi spun flute (flaut). Vinul Îl face pe francez expansiv, iar În privința mâncărurilor nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun amestec de meniuri, occidentale și orientale. De la Rouen, pe alocuri ne apropiem de malul Senei, cu malurile frumos pavoazate de o floră variată, cu vapoare și șlepuri și cu pescari cu multe mici restaurante-bistrouri (cum le spun francezii). Prin Neuilly am intrat În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apă ce au venit imediat din partea casei. Am fost poftiți într-un mic separeu și ni s-a prezentat lista de bucate. Curioși să gustăm și altceva înafara mâncării indiene cu care ne familiarizasem în ashram, noi am ales un meniu chinezesc, doar ricșarul rămânând fidel bucătăriei naționale. Curios ne-a părut faptul că, de îndată ce am făcut comanda, ne-au fost schimbate paharele metalice cu altele din sticlă. Să fi devenit, dintr-o dată, clienți serioși? Mâncarea a fost delicioasă și... foarte
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
1976”, în C. Tacou (éd.), Cahier de L’Herne Mircea Eliade, Paris, 1978, pp. 274-275. 2. „Am celebrat cei douăzeci și cinci de ani la restaurantul românesc La flûte de Pan în l’Ile Saint Louis. Sibylle și cu Siegfried au aranjat meniul și au decorat sălile. Am invitat toți prietenii români și francezi. Dintre cei care au fost acum douăzeci și cinci de ani erau de față Madeleine și Georges Dumézil, Stig Wikander, Cioran, Jacqueline. La un moment dat, au apărut lăutarii. Și, evident
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de flori, care făcea aerul mai ușor de respirat. Parchetul era șters bine și lustruit înainte și după fiecare concert. Însă nu doar eleganța care învăluise localul peste noapte îți lua acum ochii, ci găseai feluri de mâncare noi în meniu, tot soiul de delicatese care n-ar fi fost trecute vreodată pe lista unei crâșme așa îndepărtate de centru, dacă n-ar fi fost vocea minunată a lui Cristi. Erau acum și aperitive franțuzești sau italienești, zile în care îți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
plin de bodegi, de cârciumi și birturi ieftine, unde găseai mâncare caldă, de la ciorbe la tot soiul de tochituri, băuturi și dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care mai sofisticate și cu muzică bună, oferită de cei mai în vogă instrumentiști și dizeuri. Pe Sărindar era Modernul, pe Brătianu Café Wilson. Mercur pe Câmpineanu, Zissu pe Batiștei, care-l avea ca protagonist pe tânărul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o sticlă de Ketel One. Nici dacă trecuse un minut până m-am întors la Range Rover. Tranzacția se consumase în regim de urgență. La Elsinore: Jayne anunțase că va mai întârzia o oră, Marta se sfătuia cu Rosa în legătură cu meniul de la cină, Robby a întins-o la el în cameră, pretextând că trebuie să se pregătească pentru un test, Sarah s-a instalat în camera media ca să joace Binobee, un joc-video despre o albină fermecătoare dar incapabilă să zboare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și de plini de prejudecăți suntem - dar și cu un pronunțat efect reconfortant; ar fi trebuit să ne ducă înapoi în universul reconfortant al copilăriei și bănuiesc că pentru unii funcționa ca un balsam, cum de altfel a funcționat și meniul care îl perfecționa pe cel al meselor gătite de mamele noastre: pui à la Kiev (dar cu o tentă jamaicană - nu-mi puteam imagina ce gust ar putea avea) și cartofi gratinați (însă cu brânză manchego) și acea robustă sangria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
compuse din numele unor copii de nouă ani programați pentru ședințele de acupunctură ale doctorului Wolper. Am aflat că un copil din clasa lui Robby băuse o sticluță de Clorox. Apoi mai erau alte subiecte ca: eliminarea pastelor făinoase din meniul de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține carbohidrați?“ S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în asta. Inadvertența mă atrase spre computer. Luna pulsa pe monitor. Din nou: ezitare. Apoi: nevoia ca lucrurile să se precipite. Teoria anxioasă a Nadinei Allen pogorî în cameră. Cuvântul neverland îl împinse pe scriitor să pună mâna pe mouse. Meniul monitorului apăru docil. Știam că nu mai era nimeni la etaj, dar m-am uitat peste umăr. După ce am făcut clic pe „My Documents“, m-am dus și am închis ușa. Când m-am întors la birou, pe lista Gateway
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu jițuri alb-albastre, unde se găsea singurul client: un om în vârstă într-o haină de ploaie, citind un ziar local. M-am lăsat moale pe scaunul separeului care părea a fi cel mai îndepărtat și am comandat cafea, ignorând meniul obosit pe care ospătărița mi l-a pus în față. Purtam ochelari de soare și o șapcă de baseball pe care o cumpărasem în magazinul de suveniruri din holul hotelului, pantaloni de trening și un tricou pătat sub haina de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
hazul. Nu știe nici un cuvânt în engleză, dar nu se grăbește să cheme pe vreuna dintre colegele sale să o ajute. Are convingerea că vom înțelege și în spaniolă, de aceea ne explică rar, răbdătoare, cu o veselie abia reținută, meniul afișat. Și chiar înțelegem... Observ călătorii - foarte gălăgioși - care așteaptă zborul spre Lisabona. În rumoarea sălii amplificată pe măsură ce ne apropiem de momentul îmbarcării, printr-un joc al asociațiilor auditive, ți se pare că răsună vorbe românești. Sunt portughezi, în majoritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
partea istorică și pitorească a Lille-ului, un cartier cu străzi înguste, cotite, răspunzând „standardului nostru de vechime”, cu multe localuri de petrecere la parter, unul mai cochet decât celălalt, afișând la intrare tot soiul de mascote glumețe și liste cu meniuri pictate voit-neglijent. Bătând străzile pe acolo, discutăm o idee îndrăzneață: să construim la Chișinău un centru istorico-literar-turistic după modelul „clasic” al arhitecturii medievale din Occident, cu imitații gotice și baroc, chiar dacă pentru asta ar însemna să contrazicem propria noastră tradiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ce au de mâncare, dar pronunția lor ne lasă în ceață. Îi rog să vorbească mai rar și în mai puține cuvinte. Tea or coffee?. Asta era, trebuia să alegem ce bem - cafea sau ceai. Restul se servește după un meniu standard. Mâncăm acompaniați de ritmuri chineze care răzbat de la bucătărie. Bruxelles-ul - o lume adunată cu furca, fără prea multă grijă să se potrivească. VITALIE CIOBANU: Gara Bruxelles. Ne regăsim „casa noastră pe roți de fier”, o garnitură pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Anita Konkka din Finlanda, cu care stau la aceeași masă, e impacientată bine - așteaptă de aproape zece minute. Când își manifestă nemulțumirea, nemțoaica îi răspunde că a înțeles că nu se grăbește și că preferă să consulte mai în detaliu meniul. Urmează o tiradă furibundă a scriitoarei finlandeze, care își astupă cu dosul palmelor un râs ușor isteric. Continuă să vorbească și după ce nemțoaica „a alergat” să-i aducă mâncarea. Și când mănâncă, Anita continuă să comenteze „nesimțirea” nemțoaicei. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai optimistă și încearcă să citească peisajul din Kaliningrad printr-o grilă a absurdului. Relatează cu multă ironie o scenă de la restaurantul hotelului, când a vrut să bea cafea în loc de ceai și nu s-a putut face nici o schimbare în meniul fixat de gazde. N-a reușit să trimită un fax, pentru că e duminică și nu stă nimeni la unicul fax care există în acest hotel imens. Îi spun că aceasta a fost/este realitatea sovietică pe care am trăit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aseară. Nu se atinge nimeni de ele, nici în dimineața aceasta. Colegii noștri georgieni le iau la întrebări pe chelnerițe, cu o încruntare tipică de munteni ce nu admit compromisul, iar fetele nu au decât un răspuns standard: acesta este meniul, nu ele răspund de calitate, reclamați la recepție. Hotelul Rossia nu este privatizat și arată destul de ponosit pe fundalul celorlalte hoteluri noi, moderne - al nostru e o hardughie brejnevistă, monstruos de deșirată (seamănă izbitor cu Octyabriskaia, în care am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
inițiatic definitoriu în consacrarea tinerilor și, implicit, în revigorarea universului: „Sacrificiul interpune, între om și divin, o realitate intermediară (victima), cu scopul de a asigura un contact între cele două lumi”. Ospățul nupțial, la care peștele, bourul sau cerbul devin meniul ritual, folosește comensualitatea pentru resuscitarea puterii magice aflate în animalul totemic. La cules magic de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
biserică. Este ora cinei și în sala de mese a hanului toți mănâncă, se veselesc cu un pahar cu vin, povestindu-și cele petrecute peste zi, sau schimbând simple informații, de unde sunt, profesii, ce-i aduce pe camino, etc. între meniurile obișnuite ale pelerinului intră o supă bună de linte, sau altă supă locală, o porție de pește sau din carne de porc, apă și vin, și totul pentru o sumă de aprox. 10 euro. Dacă adaugi prețul cazării, între 5
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
între două localități să nu ai de mâncare sau de băut decât foarte puțin, eventual fructe uscate și o jumătate de litru de apă sau suc de fructe. Ce este peste această greutate înseamnă o povară inutilă pentru umerii tăi. Meniul pelerinului întâlnit peste tot pe camino - Printre pelerini, în curtea hanului de lângă biserică o întâlnesc din nou pe doamna din Olanda. îmi spune că traversând Franța, a găsit toate bisericile deschise, iar aici, pe un drum de pelerinaj atât de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
frumuseți uit să mă mai opresc la vreun bar, ies din sat și mă îndrept spre următorul, Santa Catalina de Somoza, unde mă opresc pentru a servi o tortilla și o cană de lapte cu cafea. Alți pelerini doresc același meniu, fiind mai consistent. Și acesta este un sat frumos, cu obișnuitele case din piatră, curate, cu străzi îngrijite și multe, multe flori la ferestre, ce- ți încântă ochiul și-ți înveselesc inima. Și relieful este frumos. De la câmpiile nesfârșite din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
consumului. Am făcut comparație cu Helsinki și Geneva, orașe în care locuisem și fusesem la restaurante sau bistrouri, diferențele erau notabile. În capitala Finlandei, o masă la cel mai neînsemnat local costa aproape diurna noastră pe o zi pentru un meniu redus la doar o friptură, față de cina copioasă servită la Madrid la un preț acceptabil chiar și pentru buzunarele noastre sărăcăcioase. Plecam din Madrid cu un zbor peruan mai ieftin și cu dorința de a revedea această minunată metropolă. Paul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
un exemplu negativ pentru alte servicii “de spate”, preferam să merg În urma căruțelor, alături de ostașii aferenți serviciului veterinar. Cu această ocazie am gustat pentru prima dată mămăliguța cu brânză și smântână de vacă, pe care ulterior am introdus-o În meniul casei și am asistat la zdrobirea strugurilor pentru vin, Într-o dimineață, la puțin timp după crăparea zorilor, de către un copil gol-goluț. Câtă diferență față de aceeași operație practicată pe dealurile Târnavelor!!! Ne-am Înapoiat În P. Neamț. Trecuse termenul de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]