3,272 matches
-
GEAMBAȘU, Constantin (26.VIII.1948, Cobia, j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice, uneori finețe cromatică, iar o serie de exprimări alegorizante au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de a da drept de existență în artă realităților umile, dintr-un fel de (auto)compasiune, mândrie, frondă față de „lumea bună” socială sau literară. Apreciat de Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
Începutul celuide-al XIV-lea4. Surplusul de hrană a condus la o creștere dramatică a populației, care, la rândul ei, a generat o urbanizare rapidă. Cătunele rurale au fost Înlocuite cu mici așezări urbane și apoi cu orașe mari. Orașele au atras meseriași pricepuți și comercianți și au stimulat Începutul unui comerț domestic susținut, pentru prima dată de la căderea Imperiului Roman 5. Mii de mori de apă și de vânt au fost construite În toată Europa, furnizând o nouă sursă de energie neanimată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a obține banii necesari pentru materia primă. Dacă nu puteau să-și plătească la timp datoria, trebuiau să cedeze războiul de țesut negustorilor-angajatori, punând astfel mijloacele de producție direct În mâinile capitalistului - Întărind astfel și mai mult poziția sa față de meseriași 5. Furnizând materia primă și uneltele necesare pentru producție și controlând transportul materialelor și produselor finite Între mediul rural și cel urban, noii comercianți au fost capabili să controleze mult mai bine costurile de producție. Deja săraci, disperați și fără
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins niciodată rădăcini În America. Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noștri europeni. Suntem optimiști eterni - cu toate că mulți europeni, pe care Îi cunosc, spun că suntem pur și simplu naivi. Optimismul nostru este profund Îngemănat cu credința noastră În știință și tehnologie. S-a spus că americanii sunt o națiune de meseriași. În copilăria mea, inginerul se bucura de aceeași stimă ca și cowboy-ul. Era văzut ca un individ robust, pregătit să Încerce lucruri noi, Întotdeauna În căutarea unei mașini mai bune. Inginerul era admirat pentru eforturile sale de a Îmbunătăți situația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
, Coriolan (5.I.1850, Lugoj - 7.II.1909, Lugoj), autor dramatic și prozator. B., om politic, una dintre cele mai populare figuri ale Banatului, s-a născut într-o familie de meseriași din Lugoj. A învățat la Lugoj, Arad și la liceul din Beiuș. La Pozsony (Bratislava) și Budapesta a făcut studii universitare de drept. Avocat în Lugoj, a pledat în mai multe dintre procesele intentate de autoritățile maghiare publicațiilor și conducătorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
sau, cu alte cuvinte, indivizii plasați În apropierea centrelor de decizie politică din perioada comunistă (managerii și birocrații companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii sociali aflați În relație directă și strânsă cu piața (Întreprinzători, mici meseriași ș.a.m.d.). Tranziția nu poate fi interpretată și Înțeleasă, afirmă autorii, În termenii simpliști ai acestei dihotomii, urmărindu-se răspunsul la Întrebarea: „Cine va ieși Învingător - prima sau a doua categorie?”, retribuțiile și succesul celor două depinzând și de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
MESERIAȘUL ROMÂN, revistă apărută la Brașov, bilunar, între 15 februarie 1886 și 15 decembrie 1889. Editor și redactor al acestei foi „pentru învățătură și petrecere” era Bartolomeu Baiulescu. M. r. trebuia să fie un buletin profesional și totodată o publicație de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
12) În această categorie se includ persoanele care își exercită activitatea în unitatea proprie având unul sau mai mulți salariați (angajați). *13) În această categorie se includ persoanele care își exercită activitatea în unitatea proprie sau în mod independent ca meseriași, liber profesioniști, comercianți etc., fără a angaja nici un salariat, putând fi ajutate în activitate doar de membrii gospodăriei sau de rude, care nu sunt, însă, remunerate. *14) În această categorie se includ persoanele care sunt membri ai unei societăți agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
, Mircea (1.X.1939, Voinești, j. Iași), folclorist. Este fiul Ecaterinei (n. Panu) și al lui Constantin Fotea, meseriaș. După studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1958-1963), devine asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
problemelor, de a le rezolva). Politicile orașului au evoluat de la experimentare la generalizare și instituționalizare. Conceperea lor, punerea în act a dispozitivelor, a acțiunilor au cerut intervenția la diferite nivele de la ministere la cartiere a unui număr crescând de persoane (meseriași, cu diferite profesii, calificări, competențe), care au lucrat după "logica ghișeului" sau după "logica proiectului", după cum intențiile lor au fost de transversalitate, dezenclavizare, descentralizare, cooperare, asociere, parteneriat, concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vechi al acțiunii voluntare și colective de dezvoltare urbană"1. Urbanismul apare aici ca o depășire a simplei ajustări a evoluției urbane. "Până la metrou nu exista nici o altă acțiune importantă în privința orașului în afara adaptării la exigențele tehnice și la activitățile meseriașilor"2. Primele inițiative de planificare urbană nu au fost impulsionate de către stat, ci de către municipalitate. Construcția metroului parizian este, astfel, rezultatul unei inițiative lansate de către Consiliul municipal al Parisului. Raportul comisiei speciale metropolitane inaugura, în 1883, primul demers "prospectiv". Acesta
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și cizmele de cauciuc se distribuie numai celor care execută munci de spălare și curățare a veselei și a legumelor. NOTĂ: 1. Prezenta normă se aplică numai categoriilor de persoane private de libertate, menționate în cuprinsul acesteia. Celorlalte categorii de meseriași nespecificați în prezentele norme li se asigură și li se distribuie echipamentul de protecție prevăzut de normativele în vigoare în stat. 2. Persoanelor din blocul alimentar sau celor care, prin natura atribuțiilor, vin direct în contact cu hrana sau cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]
-
B.[enjamin] (pseudonim al lui Benjamin Wechsler sau Wexler; 14.XI.1898, Iași - 2.X.1944, Auschwitz), poet și eseist. S-a afirmat în literatura franceză sub numele Benjamin Fondane. Tatăl său, Isaac Wechsler, era meseriaș și agent de asigurări, iar mama sa, Adela, era sora scriitorului și folcloristului Moses Schwarzfeld, colaborator al revistei „Contemporanul”. Frumoasa bibliotecă a bunicului după mamă îi va reveni lui F., trezind în el „nevoia unei lumi mai frumos trăite”. „Am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi și cu birul pe țăranii liberi (răzeși- moșneni) și meseriași (clasă de mijloc). Cu toate acestea poporul și-a păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în acest secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Până la revoluția din 1789, Europa se umple de școli, biblioteci, edituri, publicații și savanți. Cunoașterea se diversifică și amplifică în toate domeniile. Secolul debutează cu realizări în domeniile medical, filosofic, și fizico-chimic. La 1700 apare De morbis artificium (Despre bolile meseriașilor), tratatul italianului Bernardino da Carpi Ramazzini și, după câțiva ani doar, apare Teoria medica vera (Adevărata teorie medicală) a lui Georg Ernest Stahl; apare, în traducere latină Căutarea adevărului a raționalistului René Descartes, Eseu asupra intelectului omenesc al filosofului empirist
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dar și studia foarte mult încercând să-și desăvârșească cunoștințele lingvistice. Pe lângă acestea mai lua parte activă la viața publică, îndeplinind numeroase funcții pe linie de stat și în cadrul comunității. Din același an, 1728, a înființat o asociație pentru calificarea meseriașilor și comercianților și a înființat curând prima bibliotecă publică din America de Nord. În anul 1734 a întemeiat Societatea filosofică americană și apoi Academia pentru tineret. Tot lui îi revine meritul de a fi organizat serviciul poștal regulat. Pe lângă toate acestea se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
arta amorului, surprindeau prin rafinament erotic. Unii clienți erau îndrăgostiți de fetele-flori și le-au îmortalizat în poezie, proză, pictură. Curtezanele erau respectate în societatea chineză, dovadă este rangul șapte pe care-l ocupau în societate, înaintea lor era breasla meseriașilor iar după ele erau cărturarii. Prestațiile lor erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o ținea în frîu pe Didina cu puterea și cu banii lui făcuți din furturi și jafuri. La ea râvnea și Paraschiv, tânăr tâlhar în care clocotea sângele și care o urmărea cu lăcomie cum cânta și juca. La balul meseriașilor, Didina a pus ochii pe președintele Federației Meseriașilor, Petrică Cârcu, căruia i-a surâs evadarea într-o aventură. Prin tertipuri a scos-o pe Didina regina balului care apoi și-a primit plata în bătăi și jigniri de la staroste. În timpul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cu banii lui făcuți din furturi și jafuri. La ea râvnea și Paraschiv, tânăr tâlhar în care clocotea sângele și care o urmărea cu lăcomie cum cânta și juca. La balul meseriașilor, Didina a pus ochii pe președintele Federației Meseriașilor, Petrică Cârcu, căruia i-a surâs evadarea într-o aventură. Prin tertipuri a scos-o pe Didina regina balului care apoi și-a primit plata în bătăi și jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sayuri, învață să deschidă și să închidă ușa, să meargă elegant, să salute, să zâmbească, să converseze, să-și poarte hainele, să-și aleagă chimonoul, obiul și sandalele, să se îngrijească, să se fardeze, să-și mențină coafura realizară de meseriași. A luat lecții de muzică, de dans, de ikebana, de arta preparării și servirii ceaiului. Devenise conștientă că nu era important să devină gheișă, ci să fie gheișă. Trebuia să-și construiască un mod de a fi, un mod de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
situații noi de scos la iveală! Iar condițiile nu au între ele însele aceleași contraste ca și caracterele? Iar poetul nu le-ar putea pune față în față? Noi personaje invadează scena, pe care apare un întreg cortegiu de mici meseriași. Mercier îl pune în scenă în Nevoiașul (L'Indigent) pe un biet țesător, iar în Dezertorul (Le Déserteur, 1770) pe un tânăr soldat, condamnat la moarte pe nedrept pentru dezertare. Piesa este de o strălucită actualitate, căci dezertarea este unul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
școlară ridicat sau mediu. Semnalăm că din rândul celor cu nivel de pregătire scăzut se recrutează cele mai multe persoane fără ocupație (Tabelul 7). Ocupația Pregătire școlară Total Fără sau primară Generală, profesională, ucenici Liceu Postliceală, maiștri Superioare, post universitare Agricultor, muncitor, meseriaș 39 136 86 13 7 281 Tehnician, maistru, funcționar 5 21 180 102 26 334 Ocupații cu studii superioare 0 1 3 1 383 388 Patron 0 1 32 13 38 84 Pensionară 16 71 53 49 67 256 Casnică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și comunitatea lor locală, limitați de necunoașterea altor limbi și a posibilităților Îndepărtate, adesea mult mai ostili „Europei” decât concetățenii lor cosmopoliți. Această nouă diferență de clasă internațională, care Începea să eclipseze vechile contraste naționale, prezenta două excepții notabile. Pentru meseriașii și muncitorii din Europa de Est, oportunitățile de lucru În Londra, Hamburg sau Barcelona erau continuarea firească a unei tradiții mai vechi: munca nomadă și slujbele sezoniere În străinătate. Dintotdeauna existaseră oameni (bărbați, În cea mai mare parte) care călătoreau În țări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]