3,268 matches
-
artistul își schimbă cu desăvârșire stilul, decizie pe care o explică în felul următor: "Războiul a fost pentru mine un eveniment sublim. Am părăsit Parisul epocii picturii deliberate în care domnea arta astractă, pentru ca brusc să mă găsesc în mijlocul geniștilor, meseriași care lucrau în lemn și metal. Mi-ar fi trebuit și mai puțin decât atât pentru a uita de formele abstracte din anii 1912-1913". Din anul 1918, de Léger se va ocupa galeristul Léonce Rosenberg, care îi expune cu regularitate
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. O copie fidelă a coroanei se găsește și la Castelul Peleș. Coroana de oțel a fost făurită de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București. S-au făcut trei modele aproape identice. Unul dintre ele a rămas la Muzeul Arsenalului, nefiind terminat, cercul frontal diferind de acela al celorlalte două modele. Al doilea, modificat, a fost așezat pe globul purtat
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
fel și cântecele corale din timpul slujbei. Jan Hus a devenit foarte popular, fiind și preotul reginei Sophie. Hus a predicat o viață severă, morală și plină de virtuozitate, condamnând ușurința, luxul și moda. Aceste opinii au determinat nemulțumirea printre meseriașii și negustorii care trăiau de pe urma acestor excese. Influențat de tezele lui Wyclif, Jan Hus a criticat lăcomia și viața de desfrâu a clerului, proprietățile și avuțiile lumești ale bisericii. A luptat neobosit și înflăcărat pentru reformarea bisericii, a militat pentru
Jan Hus () [Corola-website/Science/303201_a_304530]
-
la Karkemish (605 î.Hr.) și la Hamat și a anexat Siria la regatul Babilonului. A cucerit Iudeea în 587 î.Hr. În 586 î.Hr., a cucerit capitala Iudeii, a distrus Templul, palatul regal și zidurile de apărare. Mulți evrei, în special meseriași și oameni de cultură, au fost deportați în Babilon. A reconstruit regatul Babilonului, devenind un mare imperiu prin cuceririle teritoriale: Asiria, Siria, Fenicia și Iudeea. a fost cel care a distrus Ierusalimul și i-a deportat pe evrei. A fost
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]
-
sat unde a apărut o gară cu numele de Ruda. O parte dintre lucrători s-au așezat aici, muncind în continuare la calea ferată, iar unii achiziționau și pământ. În jurul aniilor 1880 satul a fost întărit de un grup de meseriași (din împrejurimile localității Rzeszów) veterinari, negustori de cai și țărani. În scurt timp în sat a început să se resimtă lipsa pământului care a avut drept rezultat creșterea prețului acestuia. Investițiile în cumpărarea de pământ erau considerate cele mai bune
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
într-o atmosferă de sărbătoare. Au venit 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afluența poporului. Din
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
și 2 copii născuți în direct. "Filmările": au avut loc dimineața la 8:30 până spre orele 22:00 respectiv 23:00 seara. Producătorul este Andrei Boncea, care a mai realizat și "La Servici", "Fete cu lipici" și noul serial "Meseriașii." Se difuzează la PRO Cinema. , cel mai bun sitcom românesc, este construit în jurul a două personaje a căror existență este centrată in jurul spațiului în care locuiesc, Nelu Curcă și Costel Jurcă, taximetrist respectiv gestionar. Alături de soțiile lor, Suzi, respectiv
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
frământări interne, guvernator al Rusciucului a ajuns Ismail Tersinicli-Oglu, un fost sacagiu care nu urmărea decât propria îmbogățire. Regiunea administrată de acesta se caracteriza printr-o agricultură aflată într-o stare de decădere, cu o țărănime ruinată, cu negustori și meseriași sărăciți de birurile plătite autorităților. Deși vremurile din oraș nu erau prielnice pentru afaceri, Manuc s-a prezentat personal guvernatorului și i-a oferit o sumă mare de bani, angajându-se să-i fie vistiernic lui Tersenicli-Oglu, în cazul în
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
își deschiseseră drumul spre capitala Franței. Poporul trebuia deci să-și asigure un guvern care să apere și nu să trădeze interesele naționale ale țării. Poporul francez era hotărât să apere Franța și Parisul. Se formează batalioane compuse din muncitori, meseriași, funcționari și țărani. La 19 septembrie 1870, când Germania a trecut la asediul Parisului, populația Franței era încă în febra înarmării. Gambetta la rândul lui cerea organizarea apărării. Plecând în provincie, el organizează o nouă armată pentru acțiuni ofensive, recucerind
Războiul franco-german () [Corola-website/Science/302632_a_303961]
-
in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 - un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
fost inaugurat Muzeul de etnografie universală "Franz Binder", primul și unicul muzeu de etnografie extra-europeană din România. Clădirea în care funcționează muzeul este o clădire monument istoric, construită în stil neogotic în perioada 1865-1867, ințial ca sediu al Asociației Micilor Meseriași și având de-a lungul timpului diverse întrebuințări . Muzeul găzduiește expoziția permanentă: "Din cultura și arta popoarelor lumii", precum și expoziții temporare cu titlul: "Din creația artizanală a popoarelor lumii". La ora actuală, muzeul are 3000 de exponate din nordul Africii
Franz Binder () [Corola-website/Science/303346_a_304675]
-
ocupații cu caracter lucrativ, puteau să se îmbogățească sau să ocupe unele funcții publice. Casta Sudra (casta servitorilor) din care, la început, au făcut parte dravidienii autohtoni cuceriți de arieni, apoi în această cartă intrau cei săraci sub aspect economic, meseriașii și mulțimea agricultorilor (iobagi pe pământurile nobililor). De regulă, nu aveau acces la temple, purtau veșminte uzate și mâncau resturile de la masa stăpânilor. Permanent constrânși să efectueze cele mai umile munci, dacă un sudra îndrăznea să recite un imn din
Castă () [Corola-website/Science/302418_a_303747]
-
ziarist, folclorist și muzician român, angajat activ în lupta pentru eliberarea teritoriilor românești aflate sub ocupația sovietică. s-a născut la 18 august 1941 la Crasna Putnei, pe Valea Siretului, în județul Storojineț, într-o familie de reprezentativi gospodari și meseriași români, din părinții Ion și Ana Motrescu. Școala primară o face mai întâi la Ciudei (8 ani), iar clasele 9-10 le absolvă la școala medie nr. 4 din Crasna. În același an (1959), împreună cu un grup de absolvenți din Crasna
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
nu se clasau în starea repudiaților făceau toate eforturile pentru a se distinge, și astfel au fost stratificați în 3 categorii de bază: proprietari de pământuri și fermieri independenți (ryoke); cei care luau sau dau pământ în arendă (gesakunin); artizani (meseriași) și muncitori (zomin, nuhi, genin). Acești oameni de rând erau într-o continuă luptă cu cei care nu munceau pământul. De exemplu, după anul 1200, 95% din japonezi produceau orezul necesar elitelor, care totalizau un procent de 5%, fapt care
Burakumin () [Corola-website/Science/302870_a_304199]
-
cu zootehnia, pentru că vitele și caii care constituiau obiectul exportului lor să aibă o calitate corespunzătoare cerințelor externe. Meșteșugarii armeni erau organizați în bresle, frății împărțite pe meserii, dar și frății ale femeilor, tinerilor, enoriașilor de o credință. Negustorii și meseriașii aveau, de asemenea, „Companii ale armenilor“, organisme civile de reglementare a relațiilor cu administrația de stat și de coordonare a activității comunitare. Din nou Ion N. Angelescu scria: ""Ei formau în România o populație capabilă să stabilească raporturi comerciale între
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
colonii armenești din Transilvania aveau bresle de meșteșugari, numite frății, dintre care în sec. XVIII au apărut primele manufacturi de tip capitalist, cele mai importante fiind cea de pielărie din Gherla și cea de lumînări din Dumbrăveni. Și la Gheorghieni meseriașii armeni au deținut un rol de căpetenie, mai ales berarii, rachierii, blănarii. Frățiile armenești, de natură laică, au conservat tradițiile naționale și au îndeplinit, de asemenea, un rol social, îngrijindu-se de cei săraci și de instrucția școlară a copiilor
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din țară, după cea din București. Pe fostul teritoriu românesc al Dobrogei (Cadrilater), armenii au avut colonii puternice la Silistra și Bazargic. În toate cele trei provincii românești, au ființat Companiile Armenilor, organe civile de reglementare a problemelor comercianților și meseriașilor armeni, precum și a relațiilor dintre coloniile armenești și administrația românească. Pe lîngă breselele și frățiile meșteșugarilor, au fost înființate organizații obștești și culturale la Iași, Suceava, Bacău, Roman etc. În 1868, la Iași a fost creată Societatea „Azkasiraț“ („Patrioților“), cu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
(*1869, Lugoj - †29 august 1893, Lugoj) a fost un nuvelist român și promotor al limbii literare bănățene. S-a născut într-o familie de meseriași, fiu al unui maistru-opincar. A urmat liceul maghiar la Lugoj, liceul român la Brașov apoi institutul de pedagogic și teologic la Caransebeș. Înainte de a termina studiile, intră în conflict cu conducerea institutului și pleacă în 1892 la București pentru a
Ion Popovici-Bănățeanu () [Corola-website/Science/303553_a_304882]
-
începutul sec. XIV să devină oraș. Această evoluție a fost determinată de sporirea numărului de locuitori, de creșterea continuă și intensă a producției meșteșugărești și a schimbului de mărfuri. În primele decenii ale sec. XIII s-au stabilit la Câmpulung meseriași și negustori sași. Comunitatea săsească care se formase aici era condusă de un greav (comeș). Ultimul dintre aceștia a fost Laurencius de Longo Campo. Piatra sa funerară se află astăzi în Biserica Bărăției și constituie cel mai vechi document epigrafic
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
primesc un "-j-" de legătură: "hobi" - "hobija" „al/a/ai/ale hobiului”. Cuvintele turcești terminate în "-i", "-ü", "-ı" sau "-u" se termină în sârbă în "-ija", fie masculine sau feminine, și intră în declinarea a II-a: "zanatlija" (masculin) „meseriaș”, "ćuprija" (feminin) „pod (peste o apă)”. La cuvintele de origine latină în "-tio" în această limbă, aceasta terminație devine "-cija", fie ca sursă directă este sau o altă limbă : "ambicija", "degradacija". Numai substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
artiști, care folosesc vopsele pe bază de ulei, continuă să folosească culoarea alb de carbonat de plumb, motivând proprietățile acesteia în comparație cu alternativele. Cele mai multe utilizări au fost abandonate din cauza pericolului de intoxicare. Începând cu 2010, în Statele Unite a devenit obligatoriu ca meseriașii care efectuează renovări, reparații sau zugrăveli care necesită distrugerea unui strat de zugrăveală mai mare de aprox. 1 mp în case, clădiri unde stau copiii și școli construite înainte de 1978, să fie certificați și instruiți pentru a urma anumite practici
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
caracter tribal - gen ordaliile - cât și pentru mecanismul de soluționare bazat pe decizia judecătorului-creator-de-lege și cu valoare de precedent (unii dintre membrii a două grupuri cetățenești au cerut reformarea sistemului în sensul unei raționalizări și codificări a lui, anume Levellers - meseriași și soldați - și "Diggers" - protocomuniști protestanți apăruți și ei în timpul Războiului civil englez; principala critică a unui sistem în majoritate necodificat și ale cărei noi soluții se bazează pe judecătorul-legislator, se reducea oarecum la imprevizibilitatea sistemului, însă toate cererile reformatorilor
Drept jurisprudențial (comun) () [Corola-website/Science/312506_a_313835]
-
s-a întors ca preot în localitatea sa natală. În 1928 s-a pensionat. După pensionare, ultimii doi ani ai vieții, i-a dedicat creației poetice. Poeziile sale oglindesc dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi sârbi și a țiganilor. În cea mai cunoscută poezie a sa, "„Perjamosch“" descrie strămutarea locuitorilor
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
propria persoană modificând textul pentru a-și impune propriile idei de viață etc. Unii critici l-au considerat „mediocru și vetust”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a considerat filmul ca o operă a unui "„meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă când tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch”". El a comentat cu aciditate acest film astfel: "„Sursa inspirației a fost un roman ros de molii
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
temă vizuală a Orient-Expressului) și întrebarea vicleană care, inevitabil, se insinuează în cele mai neașteptate momente ale zilei punând trecutul neîncetat sub semnul întrebării: «Am făcut bine? Rău am făcut?»... E tot ce merită consemnat din acest produs al unui meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă la care tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch. Doar pentru cei care urmăresc aventura biografiei cinematografice a lui S. Nicolaescu poate fi mai mult
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]