39,889 matches
-
mult noaptea. E multă recoltă care nu a ajuns la silozuri și depozite, le explica subofițerul, în timp ce‑și scotea centura cu diagonală de care atârna o legătură bogată de chei și tocul de piele al pistolului în care se vedea metalul rece al unui încărcător. S‑a așezat comod, plin de importanță, pe scaunul împins politicos de Gabriel. Am venit cu necazu’ băiatului ăstuia ăl mare, făcând o pauză pentru a le da un plus de greutate, în timp ce își plimba privirea
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
adună / pașii pierduți / ai vocii sale”. În același format de poem-fluviu, este și “Piatra”, având conotații filozofice: “A pluti înseamnă /a îngheța / dacă mă trezesc / între pânze / de nori iernatici / acum suntem/ înseși inimile noastre / orfane / frați de cuvânt/ două metale / ce se înmoaie / într-un destin / atât: ultragiat” Poemul “A domina teama Simbioză” - are în centru figura luminoasă a mamei: “Ne jefuiește cel care ne măsoară / ne întoarce rumoarea / poemului temerar care-am fost / și tu te oprești / la marginea
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
de urși hămesiți/ și de tunete, la timp de furtună mare/ răcesc repede dacă vine toamna brusc/ și nu supără pe nimeni de altfel ... // Te privesc din camioanele grele/ care le duc șuierând la abator/ și nu văd colțul de metal/ care le crapă capul ... Nu-l văd pentru că vine de sus,/ de undeva, din aerul curat de deasupra,/ de undeva din lumea trăsnetului,/ din lumea lui Eliade unde taurii/ se împerechează cu femei gigant/ și apele sfinte de la Varanasi sunt
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
reluate sistematic în fiecare zi: dacă în textele scrise de cei care nu au îndurat chinuri fizice, detenție și toate celelalte suferințe care derivă de aici, întâlnim apelul la imagini inspirate din realitate (rugină, forța de eroziune a apei, greutatea metalelor etc.) pentru a reda sentimentul de degradare, suferința, apăsarea etc., în schimb, autorii din această carte sunt copleșiți de real și metaforele lor sunt copleșite de duritatea realității. Realul este atât de înfiorător, încât de multe ori descrierea sa atinge
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
a reda sentimentul de degradare, suferința, apăsarea etc., în schimb, autorii din această carte sunt copleșiți de real și metaforele lor sunt copleșite de duritatea realității. Realul este atât de înfiorător, încât de multe ori descrierea sa atinge incredibilul. Răceala metalelor, a pietrei, descompunerea din poeziile lui Bacovia au fost simțite la propriu de acești autori. De aceea, „atributul” acordat de obicei poeților - ca visători - nu este deloc potrivit pentru cei care au scris în condiții de viață (sau mai bine
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cu ochi-n soare, singură cu pescărușii. au plecat în grabă mare, că dădeau năvală... rușii! unii se gândesc cu ciudă că s-au cam pârlit la soare și de scărpinat asudă, c-au golit cardul în mare. bronzu-i din metale rare, ține doar cât stai la mare și când vrei să te fălești, că ai fost la costinești, te mănâncă pe spinare, că vecinii tăi, șomeri, află c-ai sosit de ieri și vreunul se oftică, și îți râde-n
GUST DE DUNĂRE ŞI PRUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360921_a_362250]
-
Gheorghe Netotu de la Nae „Mussolini”. Îl privesc pe toate părțile, îl cercetez bine. Avea legată cu un șnur o cutie cred că de cremă pe care o purta în buzunarul de sus de la tu �nică de unde strălucea un bumb din metal galben, cutie ce ținea lo �cul unui ceas pe care o scotea mereu spunând o oră oarecare, ca și când ar pierde trenul. În celălalt buzunar avea un fluier legat cu un lănțic. La plecare scoate așa-zisul ceas și îi spune
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Poezia lui are profunzimea limpede a lacurilor montane! Și apoi: „Viața este drumul pe care mergem, cu sufletele pline de iubire, pînă ne pierdem de noi înșine! Acei ani frumoși și fermecați (...) cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal.” Adică, arderea interioară, trăirea cu intensitatea valurilor care macină malurile și îneacă cerul într-un vis visceral de zăpadă purificată! Impactul cuvintelor în crearea poeziei doar din delicate tușe picturale, fără de violența pe care viața o aruncă, impudică, în lumea
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
Au apărut noi centre miniere care trebuiau să alimenteze noua industrie socialistă. Dacă pentru exploatarea cărbunelui aveam centre tradiționale precum Valea Jiului, minele de minereuri erau reprezentate doar de cele de aur în mare parte, sau de fier. Astfel că noi metale trebuiau scoase la suprafață precum cuprul cu asociații săi mai slab reprezentați în aceste zăcăminte precum aurul și argintul. Dacă în zona Moldovei aveau să apară minele de la Leșul Ursului cu Uzina de Preparare de la Tarnița, în Banat avea să
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
Nouă. Totuși alte centre ale cuprului mai mici erau și la Altân Tepe în Dobrogea, iar în Oltenia pe lângă marile exploatări de cărbune, avea să se deschidă mina de la Baia de Aramă, cu un nume se vede predestinat, căci aici se exploatase metalul roșu chiar pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Mina trebuia deschisă și pusă pe picioare, dar asta s-a amânat din cauza marilor investiții din alte locuri din România. Aici sarcina de a deschide noua exploatare revine unui experimentat inginer care
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
de un lanț gros. Alături de împrejmuirea monumentului există o clădire măreață de formă circulară, în care bănuiesc că existau exponate referitoare la bătălia din 1815, închisă și ea. Deasemeni își mai făcea simțită prezența și un grandios muzeu modern din metal și sticlă, sub nivelul pământului, unde coborai câteva trepte spre ușa de acces. Tunelul ce exista în dreptul intrarii pe toata lungimea cladirii era plin cu fotografii panou, despre aceste locuri încărcate cu istorie. Spațiul de la intrare al muzeului și de
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
hau-hau” Ți-ai schimbat numele în John, Dar țăranii-ți spun tot Ion! Într-o nară porți belciug Ca și taurul la plug, În sprânceană-ai trei cercei Cumpărati pe dolărei De la Chivu de la colț, Sută la sută gablonț! Heavy metal, ce să zic? Ți-ai pus rings și-n buric. Macho-man Johnica-maichii Ți-ai făcut frizură spiky Semănând cu un arici Dai din bici și face plici! Piele groasă pe obraz De opt zile ești neras Ca Silvestru lu' Stalone
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
la etajul inferior, sunt absolut goale. Și de la construcțiile vechii arhitecturi s-a trecut la construcția unor săli ultramoderne. Din anul 2004 s-au costruit patru săli de concert, mai ales pentru muzica de jazz: „Sala de Sticlă”, „Sala de Metal”, „Sala de Piatră”, „Sala de Lemn”, niște săli cocepute în viziune foarte îndrăzneață și deosebit de atrăgătoare. Dintre acestea, noi am vizitat „Sala de Sticlă”, o sală dreptunghiulară. Orchestra ocupă loc pe podea iar spectatorii privesc numai din balcoanele așezate pe
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
poetului Mihai Eminescu s-a rupt, nefiind asistat nici de medici, nici de familie, la sanatoriul Caritas din București. Moartea s-a produs în somn, după o scurtă luciditate, când poetul raportase tânguitor doctorului de gardă, prin vizeta ușii de metal, că se simte năruit. Medicul l-a sfătuit să se culce, după ce i-a dat un pahar cu lapte. Pe 17 iunie 1889, într-o sâmbătă, a avut loc înmormântarea poetului. Corpul neînsuflețit al poetului a fost adus la biserica
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
care un om o va avea în această lume este o rezervă de cunoștințe, experiența și capacitatea.” - Henry Ford Cu mii de ani în urmă, în așa numită Epoca de piatră, strămoșii noștri europeni trăiau din vânat sau lucrau pământul. Metalele încă nu fuseseră descoperite, prin urmare, oamenii lucrau folosind unelte de piatră, de unde și-a luat denumirea epoca respectivă. Femeile și bărbații din acea Epocă nu aveau bancnotele și monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
respectivă. Femeile și bărbații din acea Epocă nu aveau bancnotele și monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb de bunuri de valoare între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din metal pentru a-ți plăti dările. Era
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
nu aveau bancnotele și monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb de bunuri de valoare între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din metal pentru a-ți plăti dările. Era o posibilitate de schimb, de măsură a
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din metal pentru a-ți plăti dările. Era o posibilitate de schimb, de măsură a valorii. Primele monede, convenabile prin faptul că puteau fi repede manevrate - numărare în loc de cântărire -, au apărut în Asia Mică
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din metal pentru a-ți plăti dările. Era o posibilitate de schimb, de măsură a valorii. Primele monede, convenabile prin faptul că puteau fi repede manevrate - numărare în loc de cântărire -, au apărut în Asia Mică, în sec. VII î. H., dintr-un aliaj
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
cântărire -, au apărut în Asia Mică, în sec. VII î. H., dintr-un aliaj de aur și argint, iar Grecii antici au preluat rapid conceptul și au început să fabrice monede de argint și de bronz, mai târziu numai din metale prețioase argint și aur, ele prezentând încredere și devenind un „mijloc de schimb” eficient. Se foloseau totuși și metale neprețioase, cuprul și aliajele sale (cuprul cu staniu denumit bronz și cupru cu zincul denumit alamă), care aveau o valoare mai
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
Grecii antici au preluat rapid conceptul și au început să fabrice monede de argint și de bronz, mai târziu numai din metale prețioase argint și aur, ele prezentând încredere și devenind un „mijloc de schimb” eficient. Se foloseau totuși și metale neprețioase, cuprul și aliajele sale (cuprul cu staniu denumit bronz și cupru cu zincul denumit alamă), care aveau o valoare mai mică, necesară tranzacțiilor comerciale zilnice. Banii, deci au apărut ca o necesitate a practicării comerțului, ei reprezentând valoarea muncii
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
a început să se destrame și au apărut națiunile în Europa, fiecare țară a preluat și menținut controlul asupra propriului sistem monetar. Până nu demult banii existau exclusiv sub forma monedelor - bani metalici -, o monedă conținând o cantitate exactă de metal, precum aur sau argint, cu valoare cunoscută. Pe măsură ce comerțul s-a intensificat și era nevoie de tot mai mulți bani ca mediu de schimb, băncile și guvernele au început să emită bancnote - bani de hârtie - cu valoare nominală mai mare
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
putut continua, am rupt cu ea iar acum trăiesc cu o femeie mai mare ca mine tot în concubinaj, nu cred că avem viitor împreună, nu știu cum se va termina. Lucrez cât pot cu ziua în rest caut cupru și alte metale cu bicicleta nu fur pentruca nu vreau să am probleme cu poliția.” După ce și-a terminat istoria vieții sale noi încercăm să-l consolam pe cat puteam, era o armonie perfectă între noi pentruca în tot cei spuneam din Biblie sau
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
lui fără răgaz, cât prin acea sforțare necomună de a îmbrățișa umanitatea integral, secând stiluri de idei, într-o modificare continuă, de esență genezică. Nimic stabil la prima ochire, deși totul e spiritualicește sistematic. Îndărătul teribilei erupții lirice, ca de metal rar, necunoscut, temele de înșiruire într-o omogenitate adâncă pe care o detectează numai expertiza în amănunt. E cu desăvârșire greșit a vedea aici o emanație poetică directă și, ca atare, produsul unei inspirații instinctive. Sub raport tematic, Poeziile de
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
cărămida stacojie, trecută prin negura vremurilor, rămășițe de ziduri. Distruse... ca după vreun cataclism sau vreun atac armat! Par imagini din Beirut, din timpul războiului! Printre ele și câteva construcții noi: coloși de sticlă, de un albastru intens, pur și metal argintiu, ce adăpostesc vreo două bănci și sediul unei corporații! Apare chiar scheletul înfiorător al unei noi construcții. Dar senzația este similară cu vederea unui schelet uman. Și din loc în loc, terenuri năpădite de buruieni înalte, filiforme... iar printre ele
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]