4,743 matches
-
sunt murdare și dezgustătoare” (Călăuza rătăciților, 3, 48). 470. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 [De Zalmoxis à Gengis-Khan, Payot, Paris, 1970]. 471. Sandu Mureșan, „Populația maghiară din Transilvania crede că românii sunt leneși, mincinoși, lași și murdari”, Național, nr. 201, 11 februarie 1998, p. 1. 472. Israel Jacob Yuval, „Jews and Christians in the Middle Ages : Shared Myths, Common Language”, În 540, pp. 88-107. 473. Doctorul Iuliu Barasch este autorul unui Curs de higienă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are corespondenți care, prin continuitatea rapoartelor lor mincinoase, se pare că ar fi izbutit să-1 rătăcească și aceasta cu atât mai multă ușurință cu cât intrigile rusești îl înconjoară din toate părțile. Acest domnitor are de pe acum o corespondență ascunsă cu Italinski, Fonton și chiar cu Ipsilanti; de pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în școlile superioare rusești din timpul lui Neculai I ! Teama de opoziția puterilor apusene făcu ca Rusia să renunțe la această lovitură: ... (Consulul Kotzebue) ar voi astfel să facă ca opinia publică să apuce pe altă cale, taxând de indiscreție mincinoasă pe boierii care se știu că au sugrumat la Petersburg aceste propuneri de absorbire a clerului moldovenesc în Biserica rusească, scopuri ce se dezmint astăzi, deși există certitudine că acest plan se va realiza, dacă marile puteri apusene nu vor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
posibilitatea indivizilor de a alege liber să urmeze cursurile unei instituții universitare. Destinul omenirii, o lucrare de notorietate scrisă de bine cunoscutul filosof P.P. Negulescu, considera șomajul intelectual o falsă problemă. Statul nu atrăsese indivizii În amfiteatrele universităților cu promisiunea mincinoasă de a le oferi slujbe bine plătite și sigure În diferite instituții guvernamentale. Explicația sa era că, o dată cu deschiderea sferei publice pentru participarea maselor, „Înmulțirea așezămintelor de cultură a răspuns astfel, pur și simplu, cererilor, din ce În ce mai mari și mai insistente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dar Joe nu fusese atins. Ochii-i erau tineri și strălucitori. Avea o gentilețe comună multor trăgători veterani. Îl zăreai de departe. În mulțimea anonimă din oraș se distingea acut și clar, ca și cum l-ai fi privit cu binoclul. Era mincinos și, asemenea celor mai mulți mincinoși, Își modifica mereu poveștile, schimbînd timpul și personajele de la o istorie la alta. O dată-ți spunea o poveste cu un prieten, data viitoare o-ntorcea și-și dădea lui rolul principal. Stătea În cafenea la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
viciile... Habar nu am ce să mai cred... Mă limitez doar la gânduri și dorințe, la teorii ale chibritului, totul doar la trecerea timpului. Necruțătorul timp! Încerc supraviețuirea, precum Universul cu gândurile, în schimbul privirilor pironite în tavanul de un alb mincinos. De sus se prăvale peste mine gânduri...idei obscure, imagini ale unui viitor sumbru. Acel suport de bec precum un spânzurat inert ( mortul de care vorbeam ), bălăngănind aiurea. Am intrat în salonul 7, bucuros după pozitiva discuție cu Vera. Am
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
altele. Nu crezi? Ba da, dar nu-mi dau seama care mituri le numești ,,cele mai importante”. Sunt acele mituri - am spus eu - pe care Hesiod și Homer ni le-au istorisit, ca și alți poeți. Căci aceștia, alcătuind mituri mincinoase, le-au spus și le tot spun oamenilor. La care dintre ele te referi și ce anume din ele nu-ți este pe plac? La ceea ce - am răspuns - mai înainte de orice și în măsura cea mai mare trebuie reproșat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
direct tot Rousseau care, după fraza citată mai sus, exclamă: „Omule, din orice loc ai fi, oricare ți-ar fi părerile, ascultă: iată istoria ta așa cum mi s-a părut că o citesc, nu în cărțile semenilor tăi care sunt mincinoase, ci în natură, care nu minte niciodată!”. Trecutul originar îi apare, așadar, filozofului revoluționar, ca și adepților săi ca fiind real și autentic, nu neapărat în sensul unei exactități faptice sau documentare, ci în sensul general, al tendințelor de ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se abțină de la dorințe dăunătoare. Din nou avem de-a face cu posibilitatea ratată de a lupta împotriva unei părți rele din suflet. Astfel, „cetățuia sufletului tânărului”, golită de învățături și ocupații frumoase, va fi câștigată de cuvinte și opinii mincinoase, el va suferi o inversare de valori decisivă, va numi sfiala - neghiobie, cumpătarea - lașitate, iar sfruntarea - bună educație, lipsa de stăpânire - libertate, desfrânarea - mărinimie, nerușinarea - bărbăție. În mod evident, el va prețui toate plăcerile ca fiind egale între ele și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Ulise într-o încercare de comparare a lor după un criteriu care oscilează între domeniul etic și cel epistemic: dacă Ahile este „sincer și dintr-o bucată (a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j)”, Ulise este „versatil și mincinos (polu/tropoj te kaˆ yeudh/j)”. Dacă reținem, pe de o parte, faptul că dialogul Hippias minor este unul dedicat posibilității rostirii falsului și că, pe de altă parte, dialogul Republica conține un model politic în care ni se vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre atributele zeului, remarcată în debutul acestor rânduri, cade sub incidența primei întrebări. Zeul este, spune Platon, a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j. Atributele sale fuseseră propuse în contextul în care miturile proferate de către poeți despre zeii geloși, mincinoși și dezmățați corup sufletul cetățenilor, făcându-i să se îndoiască de practicarea virtuții și, implicit, de legitimatea conducătorului lor în peisajul cetății proiectate. Prin urmare, pentru ca suveranul cetății să poată fi filosoful care să asume reflexivitatea tuturor celorlalți, toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
piese grupate sub titlul Conversații provinciale, trei sub „efigia” Acasă, vieți destrămate, articole, cronici, eseuri pe teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou), drama morală a unui tată, conflictul dintre generații și opțiuni politice (Conversație în oglindă), satira socială (Comedie provincială), feminitatea social-exemplară (Drumul spre Everest) sunt câteva dintre subiectele tratate (nu vor lipsi cele din mediul rural, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
efectele lor „colaterale”: se dădea liber de la serviciu și se găseau, brusc, crenvurști și bere. În rest, isteria colectivistă, retorica propagandistică, scenografia triumfalistă nu făceau decât să intensifice marasmul general. În comunism, bucuriile comunitare erau abominabile, pentru că erau impuse și mincinoase. Prin contrast, viața interioară, valorile individuale, convivialitatea micului grup de prieteni căpătau o importanță specială. Universul privat era singurul capabil să asigure supraviețuirea sufletească și intelectuală. Bucuria se cupla, așadar, mai curând cu concentrarea decât cu expansiunea, ceea ce nu corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu cratița unsă”, e „și cu rușii, și cu turcii”, vrea să împace „și capra, și varza”, e „imparțial, ca tot românul”. Când e duplicitar, e calp, „deștept” (ironic, dezaprobator), fals, fățarnic, fățărit, fariseic, iezuit(ic) (fig.), machiavel(ist)ic, mincinos, nesincer, perfid, pestriț, prefăcut, proclet, șiret, șmecher, tartuf, telpiz, trombonist, viclean, zugrăvit, „se dă după cum bate vântul”, „o scaldă”, „o întoarce ca la Ploiești”. Când nu e nici dual, nici duplicitar, își disimulează gândurile, intențiile prin fapte („face de ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ianuarie 1923, Pamfil Șeicaru răspundea celor care acuzau revista de lipsa unui program: „Program? Revista Hiena rezumă spiritul unei generații. Cei care sau întors din război, generația sacrificată, nu au program, căci ar trebui să mai creadă într-una din mincinoasele miragii ale idealurilor. Stăm la o răspântie; pe nici unul din drumurile ce se desfășoară în fața noastră noi nu putem păși cu acea pasionată încredere; singură creatoare, căci pe rând am încercat amarul dezamăgirilor. Am crezut în revoluție și am văzut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
străinii erau mereu aroganți, agresivi, spoliatori ("oameni ai jafului"), uneori vicleni. Oricum, întotdeauna sfârșeau prin a fi înfrânți. În mod excepțional, printre strămoși s-au strecurat unii cu purtări neconforme idealului. Așa aflăm că au fost cândva boieri nedrepți și mincinoși, negustori necinstiți sau chiar tâlhari în toată legea, care l-au preocupat mai ales Vlad Țepeș. Înfățișat cu simpatie, ca un perfecționist al eradicării răului, voievodul risca să provoace un entuziasm excesiv copiilor, neavertizați asupra a ceea ce însemna pe atunci
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
114 recuperați de la Garsou, cu cât îl împrumutase pe Vasile Butză (sau cu cât îl înșelase fostul ofițer, nu știm care era adevărul!), datornic, cu o parte din cărțile din care trebuia să studieze amanetate sau numai... pur și simplu mincinos, nu avem nicicum vreo certitudine, novicele Victor Eminescu cerea încă odată sprijinul Ministrului României la Bruxelles pe 24 ianuarie 1904 (se pare că mai profitase de generozitatea acestuia, dar și de cea a altor persoane de la Legație): "24 Ian. 904
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ducă cu capul gol la biserică, căci e păcat. Dacă moare cineva (vreo rudă, mai ales), bărbații umblă cu capul descoperit, iar femeile, cu pă rul despletit. Se zice că dacă gîrla* cefei la cineva este adîncă, acela este mare mincinos. După ce te-ai spălat pe cap, varsă îndată zoile, căci, tremurîndu-se pămîntul, îți va tremura capul cît vei trăi. Se crede că nu este bine ca un om sănătos să-și puie capul sub Evanghelie, c-apoi desigur s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap. Dacă opărește ceva prin casă, face bube. (Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu zamă, adică moi, știe să mință. Minte Să nu coși haina cînd ești îmbrăcat cu ea, căci ți se încurcă mintea cum ți se încurcă ața; sau de nu, să ții ceva în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică fusul jos la începutul torsului, atunci se zice că este mincinos și zice că nu s-a umplea. De împrumuți spata* cuiva, cînd ți-o dă înapoi trebuie să o lege cu urioc*; aceea-i plata spetei, altfel, pe lumea cealaltă umbli să-i dai plata și nu ți-o primește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ultimul deceniu al regimului Ceaușescu. Pentru mine, această propagandă deșănțată a avut valoarea unei revelații. Dintr-o dată am Început să văd altfel, Într-o lumină nouă, adevărurile care până atunci mi se păruseră clare, dar care se dovedeau obscure și mincinoase. Mai exact, am intuit foarte limpede că atacurile antimaghiare din discursurile lui Ceaușescu, pe vremea când totul se prăbușea În jurul lui, nu erau decât o manipulare și o diversiune. În Ungaria lui Kádár oamenii o duceau mult mai bine, exista
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologii și iluzii, pe ale căror temelii s-au edificat, de-a lungul istoriei, contururile civilizației și ale umanității? Cu siguranță, nu voi sfătui niciodată pe nimeni să depună armele În fața convențiilor și suficienței, să se Închine la picioarele idolilor mincinoși. Pentru că, În calitate de servitori credincioși ai științei, ne-am asumat un angajament de care nu ne putem dezice decât cu prețul rușinos al trădării: ne-am legat să nu renunțăm nicicând la căutarea obstinată a unor răspunsuri oneste - oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un fel de credință, vagă de preferință, de cult sau de adorație laică spontană" (cum se petrec lucrurile în cazul vedetelor, al progresului, al vitezei sau al sportului). În fine, mai există mitul ca "istorioară, poveste sentimentală, relatare neverosimilă sau mincinoasă" (cum ar fi "bârfa" conform căreia Verlaine scria la beție). Pe scurt, Moirier operează cu mitul ca "o concepție colectivă bazată pe admirațiile și repulsiile unei societăți date".250 Miticul nu este neapărat mitologicul. Această afirmație le aparține lui Philippe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fine, o capcană metodologică ar fi încercarea de evaluare morală sau etică a mitului, forțarea sa în cadrele unei anumite paradigme sau a unei anumite perioade. Să reținem opinia lui Jean Charles Pichon, conform căruia, dacă "nu este o "poveste mincinoasă", și nu este, dacă nu este o vocabulă sub care "unii plasează ceea ce nu s-a văzut niciodată (un licorn), ceea ce li se pare imposibil (învierea lui Christos)", sau "iluziile (aparițiile) Fatimei și imposturile (dansurile ploii)", mitul nu pare a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
of Myth in Modern Life. Studies in Jungian Psychology, pp. 17-23. 26 Andrew von Hendy, The Modern Construction of Myth, pp. xi-xiii. 27 Ibidem, p. xvi. Hendy formulează și un corolar: criticându-i pe poeți și pe rapsozi ca fiind mincinoși și inculți, mitologul este la rândul său un mare creator de narațiuni comparabile cu cele pe care le studiază, însă dirijate în propriile sale scopuri. Ibid., p. 2. 28 Barry Powell, A Short Introduction to Classical Myth, p. 2. 29
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]