6,060 matches
-
moral, cu efecte benefice și întăritoare asupra urmașilor și a umanității. Specialiștii dau asigurarea că sursa cea mai de încredere în legătură cu Osiris este istoricul Plutarh (45/48 - 120-130 d. Hr.), cu lucrarea Despre Isis și Osiris, o privire generală asupra mitologiei egiptene. Autoritatea lui Plutarh este asigurată de cultura sa temeinică în domeniul mitologiei, filosofiei, istoriei; dar și ca inițiat în misterele delfiene și egiptene, îndeplinind chiar funcția de preot al lui Apolo. Pentru serviciile aduse zeului și concetățenilor, ca îndrumător
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asigurarea că sursa cea mai de încredere în legătură cu Osiris este istoricul Plutarh (45/48 - 120-130 d. Hr.), cu lucrarea Despre Isis și Osiris, o privire generală asupra mitologiei egiptene. Autoritatea lui Plutarh este asigurată de cultura sa temeinică în domeniul mitologiei, filosofiei, istoriei; dar și ca inițiat în misterele delfiene și egiptene, îndeplinind chiar funcția de preot al lui Apolo. Pentru serviciile aduse zeului și concetățenilor, ca îndrumător spiritual, s-a bucurat de onoruri în cursul vieții ca, apoi, să i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apucăturile oamenilor, rareori prin puterea armelor, căci și-i apropia pe toți prin convingere, fermecîndu-i cu vorba bună, cu muzică și cîntări”. E un personaj șablonizat, pînă aici și, probabil, „modernizat”. În această variantă, eroul culturalizator figurează în mai toate mitologiile euro-asiatice. Să reținem că aventura este plasată în zona Egiptului vechi și „de sus”, adică spre izvoarele Nilului, fluviu providențial ce-și trăgea obîrșia dintr-o sursă supramundană, asemenea Tigrului și Eufratului coborîte direct din rai. Și Dunărea era considerată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Am motive să cred că vechii greci nu-și reprezentau altfel chipul purtătorului mitic al lînii de aur. Colindul izvorăște din același mental arhaic. În această direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme favorizate de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile arhaice cu fond neolitic. Nicăieri nu au loc bătălii sîngeroase și încărcate de patetism uman ca la Troia. Se pun în scenă numai înfruntări formale, „principii”. Protagoniștii doar își anunță prezența, gălăgios și în fală. Decid simbolurile reprezentative în împrejurări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adică în strădania regizorală de a se găsi formule credibile, fie și amăgitoare, de „atenuare” a tragicului, de revalorizare, cum spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de pribeag și, totodată, la înțelegerea unei mitologii a morții în variantă mioritică. c). Participare: actorii și spectatorii se întrunesc în funcție de imperativele deschiderii/închiderii spre și în cosmicitate și pe care le numim naștere-nuntă-moarte. Nașterea, judecată după aspectele „văzute”, se mărginește la cadrul aparent familial; cu nunta se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căci apa le cuprinde pe toate și le saltă în cosmos, în chip de sărbătoare ritualică. B. Moartea ca experiment Cred că am înțeles, acum, de ce Mircea Eliade n-a finalizat proiectul, adesea invocat, de a scrie o carte despre mitologia morții. Ideea îi era prea scumpă ca să fie în cele din urmă abandonată ori redusă la cîteva articole de gazetă și însemnări de jurnal, așa cum s-a întîmplat și în alte cazuri. Se știe că intenționa să redacteze un studiu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la cîteva articole de gazetă și însemnări de jurnal, așa cum s-a întîmplat și în alte cazuri. Se știe că intenționa să redacteze un studiu amplu despre Balzac, pentru care făcea lecturi intense, altul despre mătrăgună, despre arta modernă etc. Mitologia morții l-a urmărit îndelung și constant de-a lungul întregii vieți, atît în opera științifică, savantă, cît și în ficțiunile literare, în nuvele și în romane. Încă din primii ani ai publicisticii, din perioada studenției, a colaborării la „Știu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
coexistenței lor nedezmințite. Totuși, nostalgia „dulcelui stil” nu l-a părăsit niciodată; nici autorul nu s-a lăsat dominat de ea. Există și altă modalitate de a răspunde la neîmplinirea proiectului amintit: se poate bănui că, scriind o carte despre mitologia morții, deci circumscrisă unei sfere „delimitate”, Mircea Eliade ar fi intrat într-oarecare contradicție cu propria-i definiție a mitului: „Mitul povestește o istorie sacră”. Am semnalat caracterul prea restrictiv al acestei definiții, în cartea mea, Camera Sambô. Autorul o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rămas un mister. Cel mult, se poate face apel la informațiile sporadice, de natură tehnică, așa cum se găsesc la practicienii yogini ori la șamani, dar care nu prezintă totdeauna credibilitate absolută. În această situație, numai subiectul trăitor (implicat direct în mitologia „vie”) luînd act de existența lumii de „dincolo”, în stare de extază ori în zbor simbolic, obține răspunsuri care, de asemenea, urmează a fi crezute. În momentul cînd yoginul împărtășește și altuia, din aceeași colectivitate și beneficiar al aceluiași mental
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
indefinibilă pentru că îl vizează pe individ ca practicant singular și victimizat. Dacă insul se raportează cu necesitate la un anume grup, nimeni nu aduce asigurări că fiecare în parte parcurge aceeași suită de evenimente inițiatice. De aceea există mai multe mitologii sau cărți ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de experiență își pierde concretețea. Această secvență imaginativă are la bază credințe, superstiții, mistere și constituie unicul suport al mitologiei morții. Societatea „de dincoace” îl proiectează pe individ în alta, simetrică și paralelă, situată în „apropiere”. 6. Mircea Eliade a extras mai multe lozuri norocoase de-a lungul carierei sale științifice. Este suficient să cităm Sacrul și Profanul, Nașteri mistice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
personalități europene și nu numai. A mizat mult pe cartea vieții sale, Istoria credințelor și ideilor religioase, căreia i-a dăruit toate puterile de-a lungul întregii existențe. Dar cred că, dacă ar fi avut răgazul și răbdarea să redacteze mitologia morții, le-ar fi depășit pe toate ca interes științific. După cum se vede din diverse capitole consacrate problemei și inserate în diverse lucrări, ca și din numeroase însemnări de jurnal, autorul își pusese la punct o concepție complexă și completă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plantelor au constituit, cum spuneam, teme permanente la Mircea Eliade, atît în cercetarea savantă, cît și în ficțiunile literare. Și tot acestea l-au îndreptat pe autor, vrînd-nevrînd, spre „complexul mitologic al morții”. A trebuit să fie așa, pentru că orice mitologie are în vizor, permanent, moartea. Dintre cele trei experiențe fundamentale ale existentului uman, nașterea, nunta, moartea, ultima a solicitat cel mai intens și dramatic facultățile spiritului. Dacă n-ar fi fost moartea angoasantă și întrebătoare, nu s-ar fi născut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avut în atenție un întreg set de teme funerare, pe care nu le-a fixat, însă, într-un scenariu de sine stătător, cum era de dorit, ci le-a găsit loc, totdeauna în mod justificat și credibil, în lucrările de mitologie generală, de pildă în Făurari și alchimiști, Nașteri mistice, Tratatul de istorie a religiilor. Este o pagubă, un cîștig? Greu de spus în ce direcție înclină balanța. Pe de o parte, o carte nu s-a scris. Ea poate fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
carte nu s-a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară și făcînd-o să penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere, trasînd liniile unui comportament de elevată semnificație socio-cosmică. Cine citește cărțile morții, traduse la noi în ultimele decenii, nu-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca grafie, scrierii chineze. Ele înfățișează repere după care se orientează decedatul pornit spre lumea „de dincolo”. Situarea semnelor în text nu respectă, după cîte se pare, vreun tip de sintaxă, nici gestual, nici narativ, pentru identificarea vreunui mit, rit, mitologie a morții. Calitatea neîndoielnică o constituie originalitatea rezultată din caracterul cifrat al limbajului. Mircea Eliade nu le-a cunoscut, în anii „Criterionului”, decît pe primele două. Cu siguranță că la vremea respectivă nu avea conturate, nici măcar în linii generale, coordonatele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
morții. Calitatea neîndoielnică o constituie originalitatea rezultată din caracterul cifrat al limbajului. Mircea Eliade nu le-a cunoscut, în anii „Criterionului”, decît pe primele două. Cu siguranță că la vremea respectivă nu avea conturate, nici măcar în linii generale, coordonatele unei mitologii, nicidecum ale „complexului mitologic”, în sensul de știință a morții ori artă de a muri. Dar se afla, pe urmele a două principii mitice călăuzitoare: coincidentia oppositorum, însușit din scrierile teologului Nicolae Cusanus și principiul corelativ dintre viața plantei-viața omului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu mai constituie motiv de neliniște, de angoasă și tinde să se asemene cu Eros. Contemplarea acestor simboluri mitice, Eros și Thanatos, îndelung și în spirit carpato-tantric, duce sigur la întărirea morală a ființei. De altfel, să se observe că mitologiile de mare tradiție au pus accent mai curînd pe lecția lui Thanatos decît pe cea a lui Eros. Ar trebui să rezulte de aici că omenirea a dorit, de fapt a fost nevoită, să învețe arta de a muri. Asta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o întîmplare nefericită. Tragicul se află împlicat, decurge din firea lucrurilor. În baladă, în colinda rostită la fereastră, într-un timp ales, alegoria apare desprinsă de context, autonomă; cu alte cuvinte, întîmplarea se obiectivează, capătă libertate deplină. Tocmai de aceea mitologia a experimentat moartea în cîteva variante memorabile, ca aventuri exemplare puse pe seama unor divinități prestigioase. Cu atît mai mult, evocarea la fereastră, în ajun de sărbătoare consacrată, îndeamnă la meditație, cu reculegere și răspundere pentru ființa conștientă de sine. Să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nesemnificativ, pe cale comparativă. Se confirmă legea „mutației ontologice” despre care vorbește Eliade. Autorul susține cu argumente plauzibile că totdeauna cînd are loc o revoluție în cultura tradițională (spre exemplu, apariția agriculturii, cunoașterea prelucrării metalelor, descoperirea virtuților terapeutice ale plantelor) noua mitologie se pune de acord cu cea veche, resemantizîndu-și tehnicile și limbajele. Astfel, elementele de cultură, indiferent de aspectele particulare: mitologic, etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mult mai bogat în secvențe individualizate și în forme de meditație decăt „cărțile” devenite deja celebre în domeniu: Cartea egipteană a morților, Cartea tibetană a morților, Cartea maiașă a morților. Valoarea unei replici românești s-ar fi remarcat în planul mitologiei morții în general, atît ca literatură distribuită în diverse serii formale, ca structuri ritualice și simboluri consacrate, ca reglementări comportamentale, dar, mai ales, în privința ideologiei, a calității meditației angajate în problematica funerară și a existenței. Anonimul a preferat discursul în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
termeni de Ștefania Mincu, într-o lucrare comentată de mine tot la această rubrică. Am impresia că Ion Filipciuc are tendința de a depăși faza comparatismului strict folcloric, tip Caraman, în favoarea comparatismului mitologic. Prevăd că se va întîlni cu marile mitologii ale morții, din cele mai vechi timpuri și atunci se va putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă poemă păstorească din lume”. 2. Traduceri Românilor li se alătură multe personalități străine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care atacă pe nesimțite, luându-ne tot ce avem, încât o să ajungem să ne cumpărăm cana de apă și câțiva litri de oxigen pentru a putea respira. Dar uite că m-am luat cu vorba și o iau razna. Ce, mitologie îmi trebuie mie? Ce mă interesează pe mine zeii de azi, care o să ne aducă în curând la sapă de lemn, dacă nu vă interesează pe voi, oameni? E bine că, deocamdată, avem ce băga sub nas, pâine este, căldură
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]