3,463 matches
-
mediocritate și totodată de a-și păstra iluzia propriei excepționalități pe undeva, intuiește că singurul mod de a o păstra este să n-o testeze. Dar aranjamentul ăsta avantajos pentru el o lasă de izbeliște pe soție, care chiar a mizat totul pe credința revelată drept o simplă nebunie că ei doi sînt făcuți pentru lucruri excepționale. Deci merge înainte cu nebunia de una singură și această perseverență desigur, monstruoasă face din ea o eroină dramatică în cel mai deplin sens
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
trei sau patru ani. Se trezește într-o cameră spațioasă, aproape fără mobilă, puternic luminată. Adormise, dar, din cine știe ce pricină, se trezise. Trezire nefirească la acea vârstă crudă, când somnul e profund și neîntrerupt. Tocmai pe acest „somn de prunc” mizaseră ei. Și totuși copilul se trezește și vede: în mijlocul camerei, o femeie goală, culcată pe burtă, e întinsă pe masă, iar lângă ea își face de lucru un bărbat gol numai până la brâu, ținând în mâini niște ustensile, a căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atât e mai precisă, mai vie, mai abundentă și mai promptă. Atrofia memoriei ca efect al menajării ei nu e altceva decât incultură și ininteligență. Mai mult : e pierdere de identitate, deci nulitatea personalității. Vechiul învățământ, din veacurile trecute, care miza pe solicitarea maximă a memoriei, a format marile spirite ale Europei. În schimb, deceniul ministeriatelor socialiste ale ̀ nvățământului ̀ în Franța (Lionel Jospin și Jack Lang), tinzând la o educație nivelatoare, anti-selectivă, demagogic anti-elitară, a avut niște efecte catastrofale
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
conferă aura renunțărilor și dédain-ului, Mateiu îi atribuie lui Gore Pirgu propriile sale veleități : șefie de cabinet, însurătoare profitabilă, prefectură, deputăție, carieră diplomatică etc. E drept că, dacă în privința șefiei de cabinet, Pirgu, bizuindu-se pe sprijinul lui Pașadia, a mizat greșit, căci acesta a avut grijă să-l „lucreze”, în rest, prin alte „ponturi”, a izbutit cât se poate de bine după primul război mondial : „(Pașadia) a avut norocul să moară înainte de (...) a-l vedea pe Pirgu însuși de mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așa-ziși specialiști. Și iată că, în relativ scurt timp și pe merite autentice, a ajuns solist de bază la Operă. Am lucrat cu el de la începuturile alfabetizării sale, ca regizor artistic. Am fost, deseori, necruțător cu el în timpul repetițiilor, mizând mereu pe dragostea lui pentru artă, și consider astăzi că s-a maturizat repede din punct de vedere profesional. Urmărind întregul spectacol de pe scena ieșeană cu Liliacul, din seara zilei de miercuri 18 decembrie 2002, am avut însă un sentiment
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în privința proporției bărbaților). Ele admit în rândurile lor niscai bărbați, cam 10% de toți, eventual tineri. Mai mult, îi aleg și îi promovează preponderent după zâmbet, dantură, pectorali, elasticitatea pielii, și defilează cu ei ca trofeu și imagine de campanie, mizând pe frustrările și fanteziile erotice ale electoratului feminin. Probabil pare grotesc și complet imposibil de imaginat. Dar dacă ne gândim bine, în situația inversă, consacrată de ordinea lumii în care trăim, abordarea unor politicieni nu este cu nimic mai brează
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Federzoni să facă drumuri la Berlin și să pledeze apropieri teoretice, și pe fostul șef de gară Farinacci să răcnească cît îl ținea gura despre nevoia schimbării macazului spre linia nazistă. În anii aceia, 1928 1930, era departe de a miza pe cartea Hitler. Fără îndoială că fascismul era fericit că o mare țară ca Germania părea să se lase școlită de Italia și să se apropie, total sau parțial, de doctrina economică și socială a lui Mussolini. Acesta însă, în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și spirituale foarte eficiente. XIII.5. Doctrina confucianistă Există în confucianism anumite idei de bază sistematizate în raport cu scrierile întemeietorului: * Ren este „gentlemanul care excelează prin corectitudine formală în toate Împrejurările vieții, de la cele mai banale la cele mai neașteptate”. * Se mizează mult pe ritual. Prin el, lucrurile își păstrează specificul (li). Acesta asigură continuitatea situațiilor sociale și poziția individului în ansamblul societății. * confucianismul oferă o morală burgheză (i.P. Culianu) ce a stat la baza imperiului chinez până în 1911. consolida privilegiile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta mizează pe efectele sonore, incantatorii ale limbajului, pe variația registrului (popular, arhaic, regional). „Ierugile” ei sunt mai ales poeme de dragoste, care reiau cu grație „specii” populare precum ruga, descântecul, incantația, colindul: „Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun de
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
2001), unde pot fi urmărite concomitent o intrigă polițistă, o radiografie istorică, o frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele narative fără a miza pe ,,farmecul” literar, ci pe alte mijloace. Obsesia de a corecta lumea imorală din care face parte structurează viața protagonistului, Daniel Pruncuș, aflat într-o continuă confruntare cu „leii” mincinoși și atotputernici. Numele de familie e ales pentru a sugera
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
una de tip arghezian, de proporții cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri și o latură baudelairiană, în sensul apropierii de estetica urâtului: „Vreau inimii văpaia de sânge în nămol...” (Surdină). Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
român plăsmuiește aici figuri memorabile (Toader și Costache Zippa, Marghiolița, „neobositulu Kostakelu” ș.a.) și o atmosferă inconfundabilă de patriarhalitate medievală, cu infiltrații levantine și de jovialitate sudică. Compuse din secvențe izolate grafic de autor și păstrând o relativă autonomie, narațiunile mizează pe cooperarea cititorului, luat complice în mecanismul producerii textului, care e demistificat parodic prin notele de subsol, unde autorul dialoghează cu naratorul și/sau cu cititorul, și prin titlurile capitolelor (de exemplu, „Cap. II în care povestea e scurtată fără
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Landul”, „crinii somniei”, „cerul iadnic”, „timpul nimbat” ș.a. sunt combinații lexicale proprii autorului care, mereu cu o poză teatrală, ridică osanale, compune litanii, epitalamuri - versuri de adorație etc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga vede la T. o „confesiune târzielnică”, în dulcele stil clasic, mizând pe un eros mai mult eteric decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe aceleași tehnici, tema rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
o parte acum deosebirile de „credință”) în ceea ce scrie. În fine, ideile lui au o dată controlabilă. Nu mă amuză însă deloc cînd îl aud vorbind despre scriitori în limbaj de hipodrom: „merge” sau „nu merge” pe cutare „cal”. Parior entuziast, mizează în momentul de față pe Eugen Barbu, despre care are păreri excelente. Spune că în București „se citesc cu delicii” paginile acestuia din Războiul undelor (1974), în care, sub figura unui agent de contrainformații, e înfățișat Preda, rivalul său la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Trecutul cu trecutul, de prezent e nemulțumit, căci - îmi precizează - pretutindeni, sfidînd normativele și regulamentele, se răsfață arbitrariul. Din această cauză, crede că nu va reuși deplin, dacă nu va găsi pe cineva sus-pus care să-l susțină, cineva care, mizînd pe calitățile sale, să spună: da, ăsta-i omul ce ne trebuie! Ce înseamnă să ai un suflet robust! După un accident de muncă, un tipograf a fost diagnosticat de mai mulți medici ca avînd cancer. Bărbatul nu s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obligatorie. Toată lumea știe de asta, dar cei mai mulți (mă refer la părinți) tac ca sub consemn. Doparea naște iluzia de supradotare. *Dintre defectele personale, cel pe care îl simt ca mai neplăcut e lipsa de răbdare în inițiere, în toate domeniile. Mizînd pe intuiție, sigur de numărul și varietatea cunoștințelor, am ocolit drumurile aride ale muncii de rutină. Am ajuns, așa, destul de repede, un fel de meșter, fără să fi zăbovit cît trebuie în stagiul de ucenic. Consecința e o imaturitate prelungită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o ședință cu „generalul”. * Pe marginea unei fraze de Cârneci: „și acum voi citi un scurt sonet de dragoste”. E drept, pînă atunci citise altfel de poeme, cam multe, și încerca să mențină atenția auditoriului. În „clenciul” folosit, el a mizat pe efectul cuvintelor scurt și dragoste. S-a expus însă luării în răspăr. Cineva l-ar fi putut întreba (mai ales că e un maestru al sonetului) dacă există „sonete scurte”; duble - da! și-apoi, despre dragoste publicul vrea să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau la întoarcere (nu-mi amintesc bine), trecînd prin Zănești, unde sătenii obișnuiesc să pună de-a latul șoselei un strat de lumînări, a trecut peste el, „căci una e credința voastră și alta șoseaua pentru care plătesc impozit”. A mizat pe teama ce-o inspiră numărul mic al mașinii sale: „alții n-au avut curajul s-o facă!” în tot ce spune e un amestec de falsă forță, de aplomb incontrolabil, de sictireală rămasă la nivelul intențiilor, de exploatare a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și m-a lovit ca un bici peste față. Mi-am zis: Iată ce a realizat regimul comunist! Ăsta este omul nou cu care se laudă Nicolae Ceaușescu. Ăsta este omul cu care vrea să înfrunte Occidentul și pe care mizează că-i va apăra tronul și dinastia sa. Un tânăr care se simte umilit de a fi român. Dar nu numai el, ci și alții s-au simțit umiliți de a fi români. După câteva zile, chiar și eu. Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
colegilor mei de generație, a celor născuți odată cu Republica, oameni cu care am copilărit sau am mers la școală, am ajuns la surprinzătoarea concluzie că majoritatea dintre ei se află în Occident. De o parte deci o generație care a mizat greșit, iar de cealaltă parte, o generație de la 1948 crescută și educată în spiritul acestei mize pe care însă n a acceptat-o până la urmă. Fiecare într-un fel sau altul a căutat și a găsit modalitatea de a ieși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Întoarcere. Scrisoarea care preceda și explica Dosarul „Țiganiadei” am găsit-o nu doar În plic, ci și ca mesaj-fax În telefonul de acasă. „Dragă Norman, mă ajuți? Te implor! Știu că n-ai timp să iei acest munte În mână. Mizând pe respectul și reputația de care te bucuri, vreau să transmiți, Însă, documentele privind problema internațional-refulată a țiganilor.” Dosarul conținea un eseu al profesorului emerit Ernest Tugendthat de la Freie Universität Berlin, corespondența lui Paul cu Fundația Soros și cu Institutul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe atunci, o temă care agita întrucâtva spiritele, autorul găsind de cuviință să combată expansiunea credinței papistașe prin tirade artificioase, articulate sonor, în numele legii strămoșești. De altfel, în piesă se vorbește cam mult, ceea ce diluează efectele dramatice, pe care se mizează în exces (lamentări cu turnură livrescă, plâns în hohote ș.a.). Personajele, lipsite de consistență, au oarecare viabilitate și ceea ce înviorează textul este simțul replicii, cu o notă de umor. Chiar cronicarii care i-au negat lui F. nervul dramatic și
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
în scrierile similare din anii următori: Povești cu haz și cu tâlc (1929), O zi din viața unui copil (1931), Copiii curajoși (1939), Oameni mari când au fost mici (1945). Între timp, G. încearcă să se exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns de omogene, notațiile de
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o pot avea. Meșterii de clopote (1999), roman inițiatic, poetic și alegoric, merge pe aceeași conjuncție dintre tema religioasă (cristică) și tema poetului, mizând pe amestecul de lirism, poezie, „poveste” și parodie, (auto)ironie, umor savuros, livresc. Romanul încheie o anumită etapă, legată de obsedanta temă a morții (ca viață), a dublului și a interiorului (un complex, asumat, al lui Iona). Cele trei volume
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]