12,524 matches
-
al membrului afectat. • Mișcările active controlate - au scopul de a menține și crește forța și elasticitatea diferitelor grupe musculare în faza postoperatorie precoce. • Exerciții cu rezistență - se folosesc în special pentru creșterea forței și rezistenței musculare, în faza de protecție moderată a membrului afectat. • Exercițiile pasive - se efectuează de obicei manual de kinetoterapeut cu scopul menținerii amplitudinii normale de mișcare și troficității structurilor articulare. De asemenea, exercițiile pasive se pot executa cu dispozitive automatizate CPM (continous pasiv motion). • Exercițiile izometrice - sunt
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
pacienții făceau flexie completă de 130°. 3). Hidartroza a) La examinarea clinică inițială 4 pacienți au prezentat hidartroză severă, cu bombarea fundului de sac sinovial subcvadricipital și a recesurilor laterale și șoc rotulian prezent, 2 pacienți având lichid în cantitate moderată, 1 pacient fiind cu urme de lichid. b) La sfârșitul perioadei de recuperare doar la cei cu leziuni ligamentare asociate (2 pacienți) 4) Scorul Lysholm a) La examinarea inițială, 4 pacienți au prezentat scor Lysholm între 30 - 37 puncte, 2
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
Mihai Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul de inițieri în regiuni de cunoaștere noi, aducând cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici: „Carnet”, „Caleidoscop”, „Reviste”, „Cărți”. Revista, de format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga (Septembrie), Eugen Jebeleanu, Olga Caba (debut), Mihai Beniuc, cărora li se alătură Simion Stolnicu, Emil Isac, Ștefan Baciu, Nicu Caranica ș. a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de textele lui Pavel Dan
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
a unor modele comportamentale aflate În continuitatea celor de dinainte de 1989. În această cheie interpretativă putem citi dificultatea negocierii și stabilirii unui consens Între elitele politice, fenomen ce nu caracterizează doar spațiul politic românesc, ci și, la un nivel mai moderat, primii ani ai postcomunismului, În general. Regimul comunist românesc se caracterizează prin faptul că locusul puterii este situat la nivelul persoanelor, și nu la nivelul instituțiilor, și printr-o tendință de a construi cariere fondate pe un tip de schimb
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de scrisul gazetăresc și beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră” din Timișoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape patruzeci de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală” a ziarului „România liberă”, menținând-o într-un climat moderat și scriind el însuși aici cronici despre literatura epocii. O parte dintre numeroasele sale interviuri cu scriitori, artiști plastici, actori și muzicieni au fost reunite în volumul Mărturii în amurg (1974). B. este și autorul a trei volume de memorialistică
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
mocnesc în vitalitatea acestui popor” (Nichifor Crainic, Începem, 1/1932). Rubrici: „Calendarul cultural”, „Calendarul economic și financiar”, „Calendarul cinematografic”, „Biserica și școala”, „Calendar feminin”, „Ultima oră” ș.a. Dacă, în primele luni de apariție, ziarul se situează pe pozițiile unui naționalism moderat, din 1933 orientarea anticomunistă și profascistă a publicației devine evidentă. Un articol al lui Nichifor Crainic, intitulat Veacul naționalismului, este o sinteză a principalelor idei politice ale ziarului. Alături de articole cu caracter social-politic, preponderente în paginile cotidianului și semnate de
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
o publicație la București numită Timpul și acolo s-ar afla mulți dintre ei, adică cei care nu au ajuns direct la Vadim Tudor. Mircea Mihăieș: Ei fac un fel de navetă. Vladimir Tismăneanu: Unii dintre ei sunt, poate, mai moderați. De exemplu, eu cunosc unul care nu s-a orientat În direcția aceasta, rămânându-i loial lui Ion Iliescu. Mircea Mihăieș: Părerea mea este că mulți dintre oamenii din apropierea lui Vadim sunt relativ moderați În raport cu liderul, ca dovadă că ieșirile
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu probleme ideologice și părinte spritual al politicii de glasnost și perestroika. Iakoblev este și În momentul de față președintele comisiei prezidențiale pentru reabilitarea victimelor represiunii. Putin nu l-a schimbat, deși acesta a avut În câteva rânduri reacții critice moderate. Este vorba de un om de 80 de ani, foarte respectat În zona aparatului și a fostului aparat. După părerea mea, cartea sa păcătuiește prin stridențe, vorbind mereu despre bolșevism ca despre o formă a fascismului. De ani de zile
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ele se pot desfășura, așa cum Își imagina Thomas Jefferson, la nivelul discuțiilor comunitare. Mircea Mihăieș: În agora! Vladimir Tismăneanu: Exact, În spațiul public! Criticii liberalismului - pe care multă lume se grăbește să-i atace de la dreapta, dar și de la stânga moderată - au ceva de spus În această privință, pentru că democrația reprezentativă riscă pe undeva să sufoce sau să ignore agora. Uneori uităm că forma politică pe care azi tindem să o privilegiem, partidul politic ca expresie a intereselor colective, este o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fosta Uniune Sovietică, și NATO extins, cu un Înalt coeficient de prooccidentalism și proamericanism În rândul populației. Mircea Mihăieș: Este un element important, pentru că multe dintre țările deja acceptate În NATO, precum Slovenia și Ungaria, au manifestat un entuziasm destul de moderat În această perioadă cu privire nu atât la acțiunile NATO, cât la cele ale Statelor Unite. Or, Într-o țară În care, inclusiv la modul simbolic, cu prilejul scurtei, dar foarte importantei vizite a lui George W. Bush, s-a manifestat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
participa potențial În acțiuni militare. Vladimir Tismăneanu: După aceea, sigur că s-a dat Înapoi, În momentul În care s-a spus că guvernul a cerut acest lucru, dar Parlamentul are regrete. Mircea Mihăieș: S-a votat o variantă mai moderată, pe care au adoptat-o până la urmă și destule state europene. Vladimir Tismăneanu: Se discută mult despre unilateralismul administrației Bush. Și unele state europene au mari rezerve față de Acordul de la Kyoto, până acum Rusia și le-a manifestat cel mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
adevăruri pe care nu trebuie să le uităm”. În 1998, În timpul administrației Clinton, s-a votat cu o majoritate covârșitoare În Congresul SUA rezoluția intitulată The Iraki Liberation Act - Actul de eliberare a Irakului. Cred că trebuie să fie puțin moderată ideea care se vehiculează frecvent, În special În presa vest-europeană, că ar fi vorba de o cabală neoconservatoare, a coastei de Est și În special a intelectualilor combinație de discipoli ai lui Leo Strauss și Allan Bloom, care au un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poate spune orice despre ea, dar a avut anumite valori În care a crezut cu obstinație și pe care le-a urmat ca atare. Tony Blair este un liberal de stânga, Margaret Thatcher - conservatoare de dreapta, amândoi venind din zona moderată. Indiferent de ce spun adversarii ei ireconciliabili, nici Margaret Thatcher nu era o extremistă. Există oameni În Statele Unite care consideră că John Ashcroft, actualul ministru al Justiției din SUA, nu este cu nimic diferit de șefii Gestapoului, să spunem. I-am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se spune de către prieteni de-ai mei din zona literară că ar fi și foarte talentată, dar e irelevant. La fel Îl putem discuta pe Saramago, care Îl aplaudă pe Fidel Castro. Recent a Început să fie un pic mai moderat. Astăzi, În The New York Times este un articol despre disidenții din Cuba semnat de Vladimir Rocha, unul dintre cei mai cunoscuți disidenți, care spune că În momentele acestea până și Dario Fo și Saramago, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un nou început, așa că am încercat să mă angajez acolo. Direcția narațiunii lui David este, de fapt, dată în exclusivitate de mișcările profesionale. Ciclurile grafice merg pe modelul: ascensiune clară la începutul unei noi faze profesionale, mișcare ascendentă ceva mai moderată pentru o vreme și, apoi, către încheierea fazei, stabilitate, platforma motivând apoi începerea unui nou ciclu de mișcare ascendentă în grafic. Aspectele familiale sunt evidente în majoritatea etapelor vieții și au o importanță clară datorită circumstanțelor speciale în care apar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
relectura textelor din perspective bine definite și își rafinează, pe parcurs, înțelegerea subiectului pe care îl cercetează. Rezultate Generalități. Procesarea cantitativă a analizei mele de conținut a dus la următoarea distribuție: • continuitate mare (scor 4 din 5): 15 participanți; • continuitate moderată (scor 3): șapte participanți; • continuitate mică (scor 1 și 2): 12 participanți; • neevaluați din cauza numărului mic de informații: doi participanți. S-ar putea concluziona că, în lumina mobilității și a slabei continuități obiective dintre stilul de viață al părinților și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
acumulărilor. În ciuda opreliștilor, bibliotecile secolului al XVIII-lea răspund, cu atât mai mult în acest caz, nevoii de receptare. Ne-am oprit la Voltaire și Rousseau, deși concepțiile francezilor se revarsă în spațiul Europei mediane peste un Aufklärung germano-austriac mai moderat, simbolizat de gândirea lui Leibniz, Wolff, Pufendorf. E firesc ca, în asemenea condiții, mediile nobiliare transilvane să fi fost mai apropiate de iluminismul moderat berlino-vienez în care primau problemele culturii. Și totuși, „elita triumfătoare” a Occidentului, unde francezii reprezintă cele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Rousseau, deși concepțiile francezilor se revarsă în spațiul Europei mediane peste un Aufklärung germano-austriac mai moderat, simbolizat de gândirea lui Leibniz, Wolff, Pufendorf. E firesc ca, în asemenea condiții, mediile nobiliare transilvane să fi fost mai apropiate de iluminismul moderat berlino-vienez în care primau problemele culturii. Și totuși, „elita triumfătoare” a Occidentului, unde francezii reprezintă cele mai atrăgătoare exemple, are o audiență privilegiată cu mult dincolo de Alpii germanici, în Ungaria și Serbia, în Țările Române, în Grecia și Rusia. Legile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
între sine și celălalt, picioarele sunt cu adevărat membrele socializării. Ele marchează distanța și îndepărtarea sau, dimpotrivă, apropierea fizică și deci afectivă. Simbolistica piciorului se nuanțează și în funcție de diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i ajunge cuiva nici măcar până la glezne»). Prin urmare, leziunile sau durerile care îl afectează în vis sunt întotdeauna răni narcisiste; - la polul opus, genunchii sunt simbolul umilinței. Îndoindu-i, omul își mărturisește
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
așa cum s-a Întâmplat În cazul celui de-al doilea război balcanic (1912-1913) sau În timpul Republicii Ungare a Sfaturilor (1918-1919)1. Cu toate acestea, privită În ansamblu, politica de securitate românească În perioada 1878-1918 este una a unui stat revizionist moderat, care ridică unele pretenții teritoriale În raport cu cel puțin trei dintre vecinii săi - sudul Dobrogei pe care Îl controla Bulgaria, Basarabia aflată sub control rusesc și Transilvania și Bucovina care erau părți ale Austro-Ungariei. Să detaliem. Imediat după declararea independenței, România
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
români, dar și vestici se așteptau ca aportul militar românesc să poată schimba raportul de forțe pe flancul sudic al frontului de est. Așa cum am menționat deja, România a fost În toată această perioadă, Începând cu 1878, un stat revizionist moderat, Îndeosebi În ceea ce privește frontierele de vest, est și nord-est. În privința părții sudice a subsistemului, România practica mai degrabă o politică de status quo, cu precădere după cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) În urma căruia raporturile de forțe Între ea și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În plan militar ale României În perioada anilor ’90 și la Începutul secolului XXI (participările la diversele misiuni de păstrare a păcii, umanitare și În cadrul coaliției conduse de SUA Împotriva terorismului internațional) sunt, În principal, instrumentele unei politici externe asertive moderate și demonstrative, menită să convingă viitorii parteneri de disponibilitatea statului român de a-și asuma un rol major, În principal ca membru al Alianței Nord-Atlantice. Reforma establishment-ului militar În ansamblul său, sub presiuni externe, este de asemenea o măsură
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și alți membri ai emigrației, care semnau C. B-escu (probabil C. Bălcescu) și G. D. V. Alte articole, nesemnate, sunt ale lui V. Boerescu. Cele mai multe, însă, erau scrise de Bolliac, care oscila între aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre platforma politică a centrului, dar interesat, în publicistică și poezie, de soarta „clăcașilor” și susținând vederile partidei unioniste. I se alătură J. A. Vaillant, Radu Ionescu, I. Strat, arhimandritul Iosafat Snagoveanul. Din țară trimit versuri Gh.
BUCIUMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
același an, la 5 decembrie, ca urmare a unui aprig atac împotriva guvernului și a lui M. Kogălniceanu, B. este suspendat. Bolliac îl va înlocui, trei luni mai târziu, cu „Trompeta Carpaților”. Atitudinea ziarului este aceea a unui oficios liberal moderat. Militând, mai întâi, alături de rosettiști, începe apoi o violentă campanie împotriva „roșilor” (C. A. Rosetti, I. C. Brătianu), apărând reformele impuse de Al. I. Cuza; după puțină vreme va redeveni un organ al opoziției, Bolliac arătându-se nemulțumit de politica internă
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
văzută, uneori, ca dramă a creației. Tonul, imagistica trimit deseori la Lucian Blaga (invocat explicit în Poetul) sau la Tudor Arghezi (îndeosebi în erotică), modelele tutelare ale vârstei mature a poetului, care a evoluat de la „tradiționalism” către un „modernism figurativ” moderat (Petru Poantă). Proza lui B., adunată în volumele Dincolo de uitare (1984) și Când cocoșii uitară să mai cânte (1998), este una rememorativă, nutrită dintr-un climat afectiv și existențial similar aceluia al poeziei sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]