3,291 matches
-
care sunt tendințele actuale în regia de teatru? Dorința de a nu truca, de a fi cât mai aproape de esența pieselor, de a inventa imagini ce semnifică, și nu imagini ce produc șocuri gratuite. Cred că este vorba de un modernism profund, pe care regia și-l asumă peste tot în lume tocmai de teama de a nu eșua într-o sterilitate fără ieșire, în care inovația n-ar face altceva decât să încerce să mascheze neputința de a dialoga real
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Autorul la care ne referim aderă la punctul de vedere că legistica formală este o ramură distinctă de drept, căreia îi corespunde o știință juridică de sine stătătoare, dacă avem în vedere specificul elaborării dreptului în perioada de trecere de la modernism, la postmodernism. Ca obiectiv esențial al legisticii formale, este evidențiată asigurarea validității, cunoașterii și a aplicabilității normei juridice. În sfârșit, una dintre concluziile specialistului în legistică formală amintit, pe care o reținem cu satisfacție teoretică, este aceea că, pentru elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tind să fie incluse teorii cunoscute sub denumiri precum: primordialism, perenialism, sociobiologism și autori precum: Shils, van den Berghe, Geertz, Isaac, Grosby, Connor ș.a. 11 Aici tind să fie incluse de exemplu teorii cunoscute sub denumiri precum: instrumentalism, situaționalism, cognitivism, modernism, invenționism și chiar postmodernism și autori precum: Barth, Mitchell, Brass, Horowitz, Calhoun, Anderson, Jenkins ș.a. 12 Eleații (Xenofan din Colofon, Parmenide, Zenon din Eleea) susțineau unicitatea și imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
află, într-adevăr, o lucrare impunătoare, de aproximativ doi metri pe unu jumătate, semnată Ressu și reprezentîndu-l pe Mihail Kogălniceanu. N-am, la o primă constatare, dubii în privința autenticității semnăturii, sintetismul, vagul cubism, practicate de pictor în buna tradiție a modernismului românesc interbelic arătîndu-mi-se în mare parte credibile. Surpriza, într-adevăr neplăcută, constă în gradul avansat de degradare a pînzei, în felul cum umezeala (sau uscăciunea) au putut ataca, uniform, întreaga suprafață pictată, creînd impresia unui nefericit mozaic. Cînd și cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nebănuite parfumuri. E o zi, nu mai știu care anume, cînd Luvrul își deschide gratuit porțile și ușile drumeților lumii. M-am simțit pentru prima dată, în anii optzeci, bine la o coadă: nu se "dădea" nimic. 26 ianuarie Deși modernismul european ar putea debuta chiar cu robustul Corot, la început de secol 19, Matisse e cel care-i determină decisiv traiectoria. Și asta, cu exact un secol mai tîrziu. Deci pe durata a o sută de ani, imaginea, care pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însumi pot atesta acel pasaj sinistru al vieții și al vieții plastice, în care, din fericire, nu trebuia să mi se interzică peisajul sau nudul pentru simplul motiv că nu le practicam programatic. Refugiindu-mă în soluțiile oarecum abstracte ale modernismului european. Ciumat pentru noi, dar ajungînd, minune!, prin nu știam ce conexiuni poștale, în atelierul din Armeană, sub forma unor fastuoase albume Skira (ieșirile "în exterior", la marile muzee, fiind rarități). Dacă scena scării tramvaiului s-ar fi repetat cîțiva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Alexandru George: S-a dat drumul la nud! ș.a.m.d. Nu chiar de pe scara tramvaiului, dar, oricum, în aceeași vreme schizofrenă, în plin congres al mînuitorilor pensonului și dălții, un veteran maestru al plasticii bahluiene asigura asistența de la tribună: Modernismul n-a ajuns la Iași. Reacția mută a miticilor dîmbovițeni: Aha, e pe la Bîrnova... Dispariția boemei? În comunism, împătimiții saltimbanci ai artei reușeau să prelungească, oarecum clandestin și oricum în date sumare, boema interbelică. Cea care mersese mînă în mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grotescul. De Chirico își amintește, în Memorii, cum provocării sale șocante cu ocazia propriului vernisaj, ceilalți confrați suprarealiști i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul "mic burghez", țintă predilectă a nebuniilor avangardiste. Calul lor de bătaie. Cel care trebuia, o dată pentru totdeauna, anulat prin agresivitate și deriziune. Altele deveniseră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întoarcere, sînt convins, voi intra în Hală și voi clama, interbelic, din ușă: "Bonjour, doamnelor și domnilor!" Reacția mi-o asum de pe-acum (chiar cu riscul Socolei...). De la Paris la Tours, oprire inevitabilă la Barbizon. Templul natural al oficierii modernismului prim. Abundența sălbatică a vegetalului, la doi pași de colosala autostradă! Cu stîncile bizare, lăfăindu-se ca burțile unor elefanți adormiți în imperiul bălăriilor (pictate, burțile, obligatoriu, de toți barbizonienii), cu leneșele cărări, aceleași, bătute cîndva de patriarhii impresionismului. Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jos de la Hobița este una, chiar dacă enigmatică, oricum fascinantă. Așadar: 1. Singura șansă în materie de artă de spus ritos abreviat este individualitatea. Doar ea dispune de acea unică energie în stare a produce detașarea de ceilalți, singularizarea. Nici măcar grupările modernismului european de început de secol XX avînd nevoie de suportul gregar, pentru a putea provoca eficient dinamitarea artelor tradiționale nu au rezistat timpului, individualitățile (puține) despărțindu-se la un moment dat de comilitoni și realizîndu-se plenar doar pe speze proprii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
perspective și puncte de vedere, sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria umană și un mod corect de a trăi În lume. Pe de altă parte, europenii au fost mai dornici să critice supozițiile de bază ale modernismului și să Îmbrățișeze orientarea postmodernă. Această dispoziție se datorează În mare parte distrugerii provocate de cele două războaie mondiale și spectrului unui continent aproape ruinat În 1945, ca rezultat al aderării oarbe la viziuni și ideologii utopice. Intelectualii europeni, e
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dan, fost profesor de greacă și latină la Blaj, și lui Radu Brateș, prieten apropiat al lui Pavel Dan. În domeniul teoriei, istoriei și criticii literare se publică opinii, controverse și dispute relative la fenomenul literar contemporan. Se discută, astfel, modernismul arghezian, cu un răspuns tăios dat lui N. Iorga, adversar recunoscut al noilor tendințe în poezia românească. Partea de cultură se concentrează asupra tradițiilor progresiste, datorate activității unor personalități și asociații culturale. Un domeniu bine reprezentat în revistă este acela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute, nu foarte politically correct, dar totuși moderne? În final, bineînțeles, această ipoteză „centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul întrebării, mai mult sau mai puțin implicit, ideea conform căreia modernitatea are o configurație unică. Există doar un singur fel de modernitate sau sunt și modalități alternative de a gândi și trăi modernitatea?; unele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
societății și a istoriei la începutul secolului al XX-lea, nu trebuie însă să ne ascundă multiplele influențe, suprapuneri, traduceri mai mult sau mai puțin fidele, amestecuri între diferite tipuri de pozitivism și romantism ce dau naștere noului limbaj al modernismului reacționar. Interesant este că, de obicei, în cazurile studiate cu precădere până acum - este vorba mai ales de cel german -, aceste persoane, membre ale curentului conservator-revoluționar, suprapun două roluri aparent foarte diferite: cel al membrilor, uneori chiar străluciți, ai mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clară doar în spațiul german - și acolo doar parțial. Ea merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei weimariene a Germaniei interbelice. În cazul românesc, după cum vom vedea mai jos, această nouă temă a unei „limbi politice” (Pocock, 1987) a modernismului reacționar nu este atât de importantă și centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997, 73) În ceea ce privește sociologia, pare să existe un soi de afinitate între modernismul reacționar, conservatorismul radical și tradiția sociologiei clasice, cel puțin așa cum o înțeleg istorici ai sociologiei precum Robert Nisbet (1967, 1986) sau Raymond Aron (1967). Există totuși o perspectivă oarecum diferită în argumentele oferite de sociologia clasică și în soluțiile date
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science History, vol. 28, nr. 4, iarna. Herf, J. (1986) [1984]. Reactionary modernism: Technology, culture, and politics in Weimar and the Third Reich. Londra: Cambridge University Press. Herseni, T. (1936). Geografie și sociologie. Anuarul Societății Studenților în Geografie „Soveja”, anul VIII. Kristof, L. (1994). The image and the vision of fatherland. În David
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and transformed at the periphery and how the Romanian culture finds itself synchronized with the dilemmas, themes and tensions of the European culture. This synchronicity occurs - it is one of the theses of this paper - under the sign of „reactionary modernism”. This perspective has the ability to question the uniqueness of the process of modernization. Is modernity a package deal or are there other ways of spelling modernity? This appropriation of the „reactionary modernism” discourse for the analysis of Romanian anthropogeography
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]