3,297 matches
-
și parțial la interior (s-au păstrat parțial din versiunea originală foaierele), de către o echipă condusă de arhitectul Cezar Lăzărescu. Clădirea concepută de echipa lui Horia Maicu a fost remarcabilă la vremea ei, cu o expresie care se înscria în modernismul anilor '60, dar a rămas neterminată la exterior - fresca cu istoria teatrului, care trebuia să acopere trei fațade ale teatrului, nu a fost niciodată realizată, lăsând corpul teatrului în zidarie de cărămidă aparentă, sub "pălăria" de beton armat, elegantă, care
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
acea dată și până astăzi, au supraviețuit incendiului din anii '70 și pot fi admirate și acum, în foaierul sălii mari. Autori sunt: Șerban Gabrea și Florin Ciubotaru (tapiseria "Istoria Teatrului") și Ion Nicodim. "Recarosarea" lui C. Lăzărescu a înlocuit modernismul clădirii originale, realizat în materiale de calitate, cu elemente realizate în materiale sărace, pseudo-clasicizante, tipice anilor în care s-a construit și Casa Poporului sau Victoria Socialismului, iar în Europa de vest era în plin triumf postmodernismul istoricizant. Capacitatea sălilor
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
semnată cu pseudonimul Damian Silvestru și publicată la 13 mai 1943 în ziarul bucureștean "Viața", aflat sub conducerea lui Liviu Rebreanu, în nr. 743). Scrisoarea a fost considerată a fi fost „un protest împotriva ideologiei oficiale” și „o adeziune” la modernism / lovinescianism. «Prin urmare, semnificația de ansamblu a "Manifestului" constă tocmai în reacția tranșant antitradiționalistă și în afirmarea decisă a „adeziunii” la direcția inaugurată de Titu Maiorescu și consacrată de Eugen Lovinescu, adică la tradiția firească, aceea a modernității». Marele critic
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
naturalizat al Statelor Unite ale Americii, locuind în Los Angeles. Gehry este un respectat pedagog, fiind "Distinguished Professor of Architecture" la Columbia University din New York City. În trecut a predat arhitectură și la Yale University. Stilul arhitectural al lui Gehry este derivat din modernismul tîrziu. Formele continuu curbate, aparent haotic distribuite, ale întregii structuri a unei cladiri designate de Gehry, șunt de asemenea considerate ca aparținînd școlii deconstructiviste (uneori prescurtata "DeCon") a arhitecturii moderniste. Mișcarea DeCon se îndepărtează de modernism datorită accentuării funcționalității clădirilor
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]
-
Gehry este derivat din modernismul tîrziu. Formele continuu curbate, aparent haotic distribuite, ale întregii structuri a unei cladiri designate de Gehry, șunt de asemenea considerate ca aparținînd școlii deconstructiviste (uneori prescurtata "DeCon") a arhitecturii moderniste. Mișcarea DeCon se îndepărtează de modernism datorită accentuării funcționalității clădirilor, care șunt realizate în funcție de nevoile existente ale societății. Spre deosebire de alte curente moderniste timpurii, structurilor DeCon nu li se cere să reflecte anumite idei sociale (așa cum ar fi "viteza" și "universalitatea formei") și, mai ales, nu reflectă
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]
-
adoptat (n. 6 octombrie 1887- d. 27 august 1965), a fost un arhitect, urbanist, decorator, pictor, sculptor, realizator de mobilier, teoretician și scriitor elvețian, naturalizat cetățean francez, faimos, pentru contribuțiile sale importante la curentele arhitecturale ce astăzi poartă numele de modernism, brutalism sau stilul internațional în arhitectură, alături de Ludwig Mies van der Rohe, Walter Gropius și Theo van Doesburg. este, de asemenea, cunoscut ca teoretician și promotor al Purism-ului, respectiv al conceptului de arhitectură adaptată proporțiilor și nevoilor firești ale
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
a fost întotdeauna contopită intim cu întreaga mea existență."" Timp de peste jumătate de secol, cât se desfășoară munca sa neobosită de cizelare a operei (""Nici o zi fără o hârtie ruptă""), el a fost pentru mai multe generații de poeți - de la modernismul începutului de veac până la școlile de avangardă - scriitorul venerat, poetul prin excelență, "maestrul indiscutabil" , cum îl numea Rafael Alberti într-o frumoasă carte de amintiri. Într-o schiță auto biografică publicată în revista "Renacimiento", Juan Ramón Jiménez trece în revistă
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
Ferdinand din Cluj în anul 1942. În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat ființă Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiția literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. Membrii lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii "generației pierdute". A fost, pe rând, asistent al
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
loc o mare schimbare de soartă pentru Cracovia - devenit al doilea oraș al unei țări independente. Statul a început să facă noi planuri pentru dezvoltarea orașului și a construit mai multe clădiri reprezentative. Stilul predominant al noilor proiecte a fost modernismul cu diverse interpretări ale stilului art-deco. Printre clădirile mai importante construite în stilul modernismului polonez se numără clădirea Feniks 'LOT' de pe strada Basztowa, magazinul Feniks din Piața Centrală și Banca Municipală de Economii din Piața Szczepański. Casa Józef Piłsudski este
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
țări independente. Statul a început să facă noi planuri pentru dezvoltarea orașului și a construit mai multe clădiri reprezentative. Stilul predominant al noilor proiecte a fost modernismul cu diverse interpretări ale stilului art-deco. Printre clădirile mai importante construite în stilul modernismului polonez se numără clădirea Feniks 'LOT' de pe strada Basztowa, magazinul Feniks din Piața Centrală și Banca Municipală de Economii din Piața Szczepański. Casa Józef Piłsudski este și ea remarcabilă ca exemplu de arhitectură interbelică. După al Doilea Război Mondial, noul
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris, la München sau în București, încearcând să-și definească propriul stil de lucru prin îmbinarea elementelor modernismului cu cele ale tradiționalismului. În domeniul picturii s-au remarcat mulți artiști români cum ar fi: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady și alții. Ca și în țările din sud-estul
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
atât de artiștii obișnuiți dar și de alți mari pictori. De la sfârșitul secolului al XIX-lea până la intrarea României în primul război mondial se desfășoară perioada cunoscută în Europa sub numele de "la belle époque". În această perioadă, tradiționalismul și modernismul sunt într-o aprigă confruntare. Arta anilor 1900 este arta artiștilor reveniți în țară după studiile făcute în Germania și Franța. Putem aminti pictori ca: Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Vermont, Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu, Kimon Loghi sau Cecilia Cuțescu-Storck
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
fove sau expresioniste și mai puțin cubiste. Una din problemele teoretice ale timpului era cea legată de „specificul național”. Pictor de excepție ce va fi un deschizător de drumuri în școala de pictură, Ștefan Luchian (1868-1916) aduce un aer de modernism de la München sau de la Paris. Se simte mai aproape de pictura grigoresciană decât de cea academică. Datorită contactului său cu tendințele din afara țării, reușind să vadă multe expoziții ale unor pictori de seamă, el revine în țară luptând împotriva academismului și
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
dar și un număr important de pasteluri de o calitate artistică deosebită rămânând cel mai important artist român ce a folosit această tehnică. Artistul nu renunță în totalitate la tradiționalism ci păstrează elemente ale acestuia, combinându-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscând lumea boemei bucureștene („Alecu literatu”, „Birt fără mușterii”) dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pline de lirism („Portretul de fetiță”, „Terasa Oteteleșeanu”). În prima jumătate a secolului XX sculptura românească va fi marcată de doi mari sculptori, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Wladimir Hegel. Între anii 1896 și 1900, el studiază la Paris, fiind impresionat de arta lui Rodin și luând contact și cu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să existe până în zilele noastre. Problematica delimitării acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron, anume modernismul. În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
Galaicu-Păun]], [[Nicolae Leahu]], [[Vasile Gârneț]], [[Eugen Cioclea]], Călina Trifan, [[Maria Șlehațchi|Maria Șleahtițchi]], [[Andrei Țurcanu]]. După [[Nicolae Leahu]]: Postmodernismul este un curent literar ce se manifestă în literatura română aproximativ din anii 80 ai secolului trecut, aspirînd să depășească (neo)modernismul prin asumarea și regîndirea simultană a relației cu tradiția în cea mai largă accepție a acesteia. În felul acesta, se instaurează în cîmpul literar o poezie (auto)biografică, realistă, (inter)textualistă, „[[Metafizică|metafizică]]”, inaugurînd o amplă deschidere asupra realului. Interesul
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
să recunoască biserica condusă de mitropolitul Vlasie, despre care a scris: "'"Biserica Ortodoxă Adevărată în care am lucrat și pe care am servit-o toată viața nu este aceasta. Totul s-a schimbat. Ei au introdus o nouă ecleziologie și modernism. Eu continui să fiu episcop al aceleiași biserici ortodoxe adevărate pe care a înființat-o părintele meu spiritual, mitropolitul Glicherie, nu al acestei noi "Biserici" pe care a creat-o acum Vlasie. Vlasie și cei cu el sunt o rușine
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
parțial, lipsit de mecanismele economiei capitaliste, adică de performanța și rentabilitatea, indicatori ai acestei economii." A fost remarcată descrierea modernității tendențiale ca o modernitate mozaicată: ,...the sociologist Constantin Schifirnet called «mosaic modernity», a fusion of a socio-economic and cultural pre-modernism, modernism and postmodernism”. Prin modernitatea tendențială se propune o înțelegere a modernității în spații în care ritmul de modernizare culturală și politică este mai rapid decât evoluția economiei. Este menționată descrierea modernitții: ,This represents a transition from a traditionalist society to
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
seminarii Intensiv Ferienkurse Rumänisch, martie 2000: 13. Mitologie românească (I). Miturile originii 14. Mitologie românească (ÎI). Mituri fondatoare. Miorița, Meșterul Manole 15. Constante ale culturii românești moderne (I). Balcanism și occidentalism 16. Constante ale culturii românești moderne (ÎI). Tradiționalism și modernism 17. Românul românesc modern. Direcții, tematica, formule narative, reprezentanți 18. Poezia românească modernă. Direcții, tematica, formule poetice, reprezentanți Intensiv Ferienkurse Rumänisch, martie-aprilie 2001 19. Wurde der Name des Kaisers Traianus în der rumänischen Volksüberlieferung richtig erhalten? 20. Die latinistische Strömung
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de maturitate, reprezentând patru persoane cu măști în loc de figuri, ieșind pe jumătate din vegetația densă a pădurii tropicale. Spre sfârșitul aceluiași an, pictura a fost expusă la Galeria Pierre Matisse din New York, unde a creat controverse. Pictura ilustrează tensiunea dintre modernism, pe de o parte, și vibrația și energia culturii africane, pe de altă parte. "Jungla" a fost în cele din urmă achiziționată de Muzeul Național de Artă și a fost expusă lângă "Guernica" lui Picasso, cu care a fost comparată
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
țară, în perioada interbelică s-a afirmat că pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedră de armonie a Conservatorului bucureștean. Creația lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, insă remarcabile sunt creațiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru acest curent estetic i-a fost trezit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbină neoromantismul cu idei de inspirație folclorica. O altă influență în muzică lui Brânzeu este expresionismul. . Din păcate după
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
Fernando António Nogueira Pessoa (AFI ) (n. 13 iunie, 1888 Lisabona, Portugalia — d. 30 noiembrie 1935 Lisabona), cunoscut mai ales ca , a fost un poet, eseist și scriitor portughez modern, reprezentant al modernismului lusitan. Este considerat unul din cei mai importanți poeți portughezi din toate timpurile, valoarea lui fiind comparată cu cel al lui Camões. Criticul american Harold Bloom, în cartea sa "The Western Canon" ("Canoanele vestului"), afirma despre Pessoa că, alături de Pablo
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
valuri creatoare“), avangarda (în cazul literaturilor europene, cea mai importantă, exercitându-se „din ajunul“ primului război mondial, mai exact, din 1912 / 1913 - București-România / 1916 - Zürich-Elveția, și până dincoace de cel de-al doilea război mondial), având în sinonimie sintagma de "modernism extrem" și, în antonimie, pe cea de "tradiționalism „recent“", este menită „să defrișeze jungla realului“, „să arunce“ spre noi țărmuri „fragilele punți“ de luare în stăpânire de către "arta cuvântului" (ori de către arte, în general) a unor „terenuri“ / „spații vitale“ încă
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
literară)" dă impresia că neagă centrul, în realitate rațiunea ei de a fi constă în expansiunea / extinderea (dilatarea) centrului / nucleului (unei literaturi); după „consumarea“ oricărei avangarde veritabile (creându-se „hiatusul“ pentru învolburarea altei avangarde), nucleul / centrul (cu straturile recente ale modernismului bine temperat, ori ale clasicizării / tradiționalizării) unei literaturi se mărește, își schimbă coordonatele spațio-temporale. Dacă astfel se prezintă avangarda, nu tot așa stau lucrurile și cu "spiritul avangardist" (cu care deseori „se confundă“ avangarda), deoarece el caracterizează și "avangarda propriu-zisă
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]