4,567 matches
-
mai mult decât părtinitor. Nici n-ar fi putut s-o facă altfel, fără a jigni sentimentul național și fără a-l umili pe rege. Ca să vină în ajutorul celor rămași în urmă, călăreții trebuiau să străbată pădurea. Prilej pentru moldoveni să-i atace, așa cum o făcuseră și, în 1410, cu teutonii la Marienburg: au simulat un atac, după care au rupt-o la fugă, teutonii i-au urmărit și, când au ajuns la o pădurice, moldovenii i-au săgetat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
străbată pădurea. Prilej pentru moldoveni să-i atace, așa cum o făcuseră și, în 1410, cu teutonii la Marienburg: au simulat un atac, după care au rupt-o la fugă, teutonii i-au urmărit și, când au ajuns la o pădurice, moldovenii i-au săgetat și le-au provocat mari pierderi. O tactică privită cu admirație de martorii acțiunii. Lucrurile trebuie să se fi petrecut la fel și în Codrii Cosminului. Două fapte ne fac să credem că s-a întâmplat așa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au săgetat și le-au provocat mari pierderi. O tactică privită cu admirație de martorii acțiunii. Lucrurile trebuie să se fi petrecut la fel și în Codrii Cosminului. Două fapte ne fac să credem că s-a întâmplat așa. Moldovenii i-au atacat pe călăreții în „hier”, cum zice Ureche, le-au provocat pierderi, iar comandantul lor, Jan Terzynski, a fost făcut prizonier. Dacă floarea călărimii regale ar fi obținut succesul descris de Wapowski, firesc era ca ei să-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care n-au fost despresurați, ci au reușit să spargă cercul într-un anumit loc și să fugă prin poarta creată, cum îi spune cronicarul „e o fugă în dezordine a unor oameni demoralizați de ceea ce pățiseră până atunci”. Dacă moldovenii ar fi fost puși pe fugă, polonii nu aveau de ce să se împrăștie „care pe unde-l ducea soarta”, ca să scape. Printre cei ce se aflau în tabăra de care, au fost și cavaleri teutoni. Unul dintre ei, care a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tabăra celor care ieșiseră din pădure în ziua precedentă, unde se afla regele”. Regele a rămas în tabără în zilele de 26 și 27 octombrie, după care, ridicându-și tabăra de lângă „nenorocita aceea de pădure”, a pornit spre Cernăuți. Moldovenii i-au hărțuit neîncetat pe poloni și, năvălind cu cruzime, „băgau groaza în șirurile de dinainte”. Înverșunarea de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și 27 octombrie, după care, ridicându-și tabăra de lângă „nenorocita aceea de pădure”, a pornit spre Cernăuți. Moldovenii i-au hărțuit neîncetat pe poloni și, năvălind cu cruzime, „băgau groaza în șirurile de dinainte”. Înverșunarea de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla vântul, pricinuind mare primejdie pentru tabăra regelui, pentru că vântul mâna flacăra până la ea. Polonii fură siliți să cosească iarba mai înaltă înspre partea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
barbarii năvăleau de ici de colo cu strigăte înspăimântătoare, se iscau mici lupte, toate în norocul polonilor, care alungau pe dușmani cu tunurile și cu alte arme, cauzându-le mari pierderi, lor, care se arătau neosteniți în atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum zice cronicarul. Tactica era moștenită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se arătau neosteniți în atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum zice cronicarul. Tactica era moștenită de la strămoși, impusă și de năvălitorii turco-mongoli, mari maeștri în folosirea acesteia. Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum zice cronicarul. Tactica era moștenită de la strămoși, impusă și de năvălitorii turco-mongoli, mari maeștri în folosirea acesteia. Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război. Dar, chiar Wapowski scria că moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea lupta deschisă cu polonii, care aveau steagurile adunate la un loc”, adică se organizaseră în linie de bătaie. În ziua de 29 octombrie a avut loc lupta de Lențești. Conrad de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce să chiamă Lănțeștii satul”. La cronicarii poloni, Wapowski și Bielski, și în Kronika polska, lupta cu mazurii s-ar fi dat la satul Sepnice (Șipinți). Grigore Ureche credea că la Șipinți a avut loc lupta dintre oastea craiului și moldovenii, care-i așteptau pe poloni la vadul Prutului, cu cete foarte mari, cum scrie Wapowski. După care, regele, bolnav de friguri, s-a odihnit la Prut și la Cernăuți timp de trei zile. Lupta de la Vadul Prutului trebuie să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În ceea ce-i privește pe lituanieni, în Cronica Byhovec se arată că Stanislav Petrowicz, mareșalul marelui duce Alexandru, împreună cu oamenii săi „nu a reușit să ajungă [la timp n.n.], căci, mergând pe drum și trecând râul Nistru, au întâlnit pe moldoveni și au dus lupte cu ei. Din mila lui Dumnezeu, i-au biruit pe moldoveni și apoi s-au gândit să vie în ajutorul craiului, însă au sosit după luptă”. Cronicarul lituanian nu știe, așadar, ca lituanienii să fi participat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marelui duce Alexandru, împreună cu oamenii săi „nu a reușit să ajungă [la timp n.n.], căci, mergând pe drum și trecând râul Nistru, au întâlnit pe moldoveni și au dus lupte cu ei. Din mila lui Dumnezeu, i-au biruit pe moldoveni și apoi s-au gândit să vie în ajutorul craiului, însă au sosit după luptă”. Cronicarul lituanian nu știe, așadar, ca lituanienii să fi participat la o bătălie mare. Dar Wapowski însuși scria că moldovenii „la cel dintâi atac fură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dumnezeu, i-au biruit pe moldoveni și apoi s-au gândit să vie în ajutorul craiului, însă au sosit după luptă”. Cronicarul lituanian nu știe, așadar, ca lituanienii să fi participat la o bătălie mare. Dar Wapowski însuși scria că moldovenii „la cel dintâi atac fură învinși și risipiți cu ușurință”. Deci, nu a fost vorba de o confruntare de mari proporții și trebuie să vedem că moldovenii au folosit tactica tradițională: când dușmanul era pregătit de luptă, ei se retrăgeau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lituanienii să fi participat la o bătălie mare. Dar Wapowski însuși scria că moldovenii „la cel dintâi atac fură învinși și risipiți cu ușurință”. Deci, nu a fost vorba de o confruntare de mari proporții și trebuie să vedem că moldovenii au folosit tactica tradițională: când dușmanul era pregătit de luptă, ei se retrăgeau („dau dosul” - terga vertit), după sistemul lor tradițional de luptă. Dacă polonii obțineau un succes important în lupta dată la trecerea Prutului, atunci starea lor de spirit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și probabil că s-ar fi putut întâmpla așa, dacă la Prut polonii ar fi obținut o mare victorie, cum credea Wapowski. Wapowski scrie că după lupta dată pe malul Prutului, polonii n-au mai fost urmăriți și hărțuiți de moldoveni. De fapt, cronicarul evită să ne spună ce s-a mai întâmplat până la trecerea Nistrului. Prima descriere a campaniei din 1497 a fost făcută de cronicarul Miechowski, din care s-a inspirat și Wapowski, după cum remarcă Duzinchevici. Miechowski scria: „Armata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spune că s-a întors din robie după 18 ani și, deși mama l-a primit ca pe fiul ei, mulți s-au îndoit de asta, atât era de schimbat ca limbă și comportament. În Kronika polska se spune că moldovenii „au făcut mari batjocuri, spânzurându-i de plete pe copaci, căci pe atunci ai noștrii purtau plete lungi, iar de atunci au început a le reteza și tunde”. Atât de puternic a fost șocul psihologic provocat de lupta din Codrii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi pregătit vreo cursă; și grija și bănuiala lor în privința aceasta erau sporite de faptul că retragerea lor se făcea prin acea pădure în care dăinuia vie amintirea părinților lor marea înfrângere suferită de regele Ioan Albert al Poloniei, din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
retragerea lor se făcea prin acea pădure în care dăinuia vie amintirea părinților lor marea înfrângere suferită de regele Ioan Albert al Poloniei, din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze și a arat cu ei locul în care s-a dat bătălia, semănând ghindă, din care au crescut păduri mari și frumoase, cărora moldovenii „le zic și astăzi Dumbrăvile Roșii fiindcă au fost udate cu sânge polon”. „Cruzimea cu care domnul Moldovei s-a purtat față de prizonieri, hărțuielile continue și starea de nesiguranță, pe care a întreținut-o în rândurile oastei polone, până la ieșirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au participat și „țăranii moldoveni pe care domnul nu i-a putut stăpâni”. Speculațiile în legătură cu participarea domnului au pornit de la faptul că domnul era bătrân și suferea din cauza rănii de la picior. Există un singur izvor, Cronica Byhovec, în care se afirmă că „Iar în acea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu ninsese în Moldova, pentru ca domnul să fie transportat cu sania. Așa cum reiese din celelalte informații cronicărești, e mai potrivit să acceptăm ideea că Ștefan cel Mare a condus lupta, că el a fost creierul care a coordonat toate acțiunile moldovenilor în campania din 1497 și că, personal, a fost prezent în locul în care s-a dat lupta. După încheierea campaniei, „Ștefan voievod însuși a trimis toată oastea sa, pe fiecare la ale sale, și astfel a poruncit tuturor vitejilor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
li se da numele celor iluștri, iar într-un registru numele nobililor căzuți se înșiră pe mai multe pagini. Polonii au pierdut un număr foarte mare de care, iar Fr. Papée crede că jumătate din ele au rămas în mâinile moldovenilor. Istoricul nu indică sursa, dar dacă avem în vedere că au trecut nevătămate carele regești, în 25 octombrie, iar o altă parte era răsturnată, închizând moldovenii cu ele drumul din codrii, în timp ce la intrarea din pădure mai erau care, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de care, iar Fr. Papée crede că jumătate din ele au rămas în mâinile moldovenilor. Istoricul nu indică sursa, dar dacă avem în vedere că au trecut nevătămate carele regești, în 25 octombrie, iar o altă parte era răsturnată, închizând moldovenii cu ele drumul din codrii, în timp ce la intrarea din pădure mai erau care, în dosul cărora s-au refugiat polonii, ca până la urmă să fugă și să le părăsească, înseamnă că istoricul polon are dreptate. Fr. Papée considera că în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ele drumul din codrii, în timp ce la intrarea din pădure mai erau care, în dosul cărora s-au refugiat polonii, ca până la urmă să fugă și să le părăsească, înseamnă că istoricul polon are dreptate. Fr. Papée considera că în mâinile moldovenilor n-au căzut decât câteva tunuri mici, afirmație contrazisă de Gheorghe Duzinchevici. Dar și în Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]