5,397 matches
-
acest mod fizionomia comuniunii sau a comunității universale, o structură despre care vorbea Husserl, cu orgoliul său de european, în Criza umanității europene și filosofia. Acel universal concret, așadar, nu poate fi decît fructul unui dialog între diferitele culturi, eliminîndu-se monopolul elenistico-european. Placa turnantă se va întinde astfel nu numai peste Grecia și Roma, ci și peste spațiul spiritual iudaic și mediu-oriental (Egipt, Mesopotamia, Israel), peste cel creștin (Noul Testament, Filon Evreul, Părinții Bisericii, Sf. Augustin), indic, chinez sau islamic. Nu vom
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un drum al căinței ce duce de la apatie în ale cărei ape gelatinoase ne-am anchilozat uneori la agonie, înțeleasă ca o formă a mîntuirii de sine. De la dictatura ce ne-a împrejmuit ființa, am trecut la un fel de monopol al sinelui, la restaurarea individualității atîta vreme ignorată și strivită. Românul postdecembrist, urmaș al omului- masă, a început să treacă de la starea cînd se predase, macerat, vieții, cînd uitase ce-nseamnă a fi, la starea în care, diabolic, a sfidat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
grădinițe, maternități etc.), legitimând astfel politica pronatalistă agresivă promovată în epoca Ceaușescu, îndreptată spre modificarea comportamentului femeilor, nu și al bărbaților. Spre deosebire de modelarea imaginii feminității de tip socialist, prezentate în paginile revistei, imaginea masculină nu suferă transformări semnificative, bărbații păstrând monopolul puterii atât pe piața muncii, cât și în familie, dezechilibrul de putere dintre bărbați și femei nefiind modificat esential în perioada comunistă. O radiografie a traumelor fizice și psihice prin care au trecut multe femei care au trăit politica pronatalistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
satisfăceau așteptările unei feminități de tip socialist și care reprezentau noua imagine, excesiv de puternică și totuși inadecvată, a femeii. Mai trebuie subliniat faptul că imaginea masculină nu suferă, în acest timp, o transformare spectaculoasă, precum în cazul femeilor, barbații păstrând monopolul atât pe piața forței de muncă, cât și în familie, unde continuă să fie slujiți cu devotament, diviziunea pe sexe a muncii în gospodărie schimbându-se foarte puțin în perioada comunistă. Politicile erau, în general, îndreptate spre modificarea comportamentului femeilor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
observațiile de-a lungul marginilor." (Quine 1994: 100). În al doilea rând, cum matematica este o parte indispensabilă a științei și cum enunțurile matematicii nu mai pot fi privite ca lipsite de conținut acea imagine conform căreia științele naturii dețin monopolul asupra informației, iar matematica și logica nu fac altceva decât să ajute la procesarea acesteia, cade odată cu distincția a priori / a posteriori nu mai poate fi trasată o distincție clară între aceasta și restul științei. Singura diferență recunoscută de Quine
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
procedează la identificarea publicului particular căruia Richard Nixon se adresează, în seara de 3 noiembrie 1969, dar și a deciziei cu care acesta se confruntă, în urma intervenției discursive a președintelui. Hill începe cu o estimare revelatoare: "un președinte american deținând monopolul mass mediei la o oră de vârf atinge, potențial, un public de o sută de milioane de adulți cu istorii personale și opinii heterogene"218. Prin urmare, în mod evident, este imposibil ca președintele (să își fi propus) să convingă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și-au sporit accelerația, în mișcarea lor înspre confuzie"491. Astfel, au apărut tot felul de frustrări, constată Burke, în speță de partea celor care doresc să muncească și să câștige. La un moment dat, poate apărea vreun "deținător de monopol industrial sau financiar (care - adăugirea mea), iritat de vocile contradictorii din parlament, să dorească pacea provizorie a unei singure voci, amplificată de organizațiile sociale"492. Îndemnat de modelul nazist, o astfel de persoană poate alege să "sprijine un grup de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
un recenzent american, total străin de micile noastre polemici balcanice, a făcut tocmai o astfel de observație pătrunzătoare. Detalii, poate cu alt prilej 13. Ceea ce mă dezgusta cel mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau fie monopolul recuperării, fie priveau cu neacoperită antipatie inițiativa-surpriză a unui intrus, marginal, pe deasupra și neistoric al religiilor (ca și cum despre asta era vorba), care invadase fără permisiune crimă de neiertat une chasse gardăe. Toate acestea întrețineau în jurul cărții o atmosferă de ostilitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
particulare etc.) este percepută ca o aberație inacceptabilă. Mai mult: un pericol mortal, atât pentru concepția dominantă, cât și pentru poziția purtătorilor de cuvânt și agenții de execuție ai culturii oficiale. Ea va face deci totul pentru a-și păstra monopolul ideologic, administrativ și de difuzare. încă una din dovezile cele mai evidente, că vechile structuri ideologice, organizatorice și mentale ale regimului comunist n-au fost, nici pe departe, nici integral dislocate, nici înlocuite, nici reduse la tăcere. Evenimentele din 1989
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
conform căreia instituțiile și operele culturale sunt, în esența lor altceva decât simple instrumente de propagandă ideologică și politică. Dovadă că și Ministerul Culturii, prin întregul său aparat, face în continuare eforturi disperate nu numai să-și mențină funcția și monopolul de conducere, dar chiar să le amplifice. Vocația și spiritul său sunt, în mod esențial, Comanda de stat. în domeniul editorial, ea duce, între multe altele, la reorganizarea unui trust editorial gigantic, centralizat după vechile metode, născut mort, Cultura națională
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru clasa a XII-a: Limba și literatura română, al Ministerului învățământului, cu o definiție și incompletă și inexactă, și mai ales greșit orientată, rămâne un mister. Mult mai distractiv (și mai ales semnificativ în același timp) este cazul revendicării monopolului opiniei literare, ce se vrea definitivă și inatacabilă de către instanța culturală supremă. Un caz tipic: a apărut, după mari eforturi, Dicționarul scriitorilor români I, A C, Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (1995). Insolență, bineînțeles, un atentat direct la monopolul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
monopolului opiniei literare, ce se vrea definitivă și inatacabilă de către instanța culturală supremă. Un caz tipic: a apărut, după mari eforturi, Dicționarul scriitorilor români I, A C, Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (1995). Insolență, bineînțeles, un atentat direct la monopolul ierarhiilor oficiale, deși în treacăt fie spus concesiile Dicționarului sunt destul de numeroase. Autoritatea opiniei critice unice, indiscutabile, trebuia grabnic restabilită și orice concurență, neloială prin definiție, eliminată. Și atunci... Academia trece rapid la contraatac. Respectiv, la elaborarea propriului său proiect
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
externe. Situație plină de urmări, cu explicații structurale profunde. De aici provin și toate viciile fundamentale ale relațiilor culturale oficiale externe actuale. Cel puțin patru dintre acestea au efecte de o deosebită gravitate. Unii pot spune de-a dreptul catastrofale: monopolul riguros, controlul strict, centralizarea și birocratizarea greoaie, inevitabil ineficientă. Peste toate plutește umbra grea a dogmei, prejudecata fundamentală a oricărei propagande externe de acest tip: efortul de a impune cu orice preț sistemul, O nou cultură română criteriile și ierarhia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar și a emoțiilor fruste, needucate, adesea chiar rudimentare sau primitive. Este vorba, în esență, de o redistribuire de accente și nimic mai mult. Literatura are meritele sale evidente, indiscutabile. Dar, în nici o mare cultură din lume, ea nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
n-a trecut niciodată în realitate de cercul unor redacții și audiții radiofonice, în condiții ideologice restrictive speciale (Europa liberă etc.). Sfera audienței efective era, oricum, inevitabil restrânsă. După 1989, această categorie nu și-a încheiat activitatea, pretins centrală. Dar monopolul central a dispărut în mod firesc în noile condiții publicistice, amplificate enorm de noile media. Pluralismul opiniilor devine o realitate obiectivă, o necesitate și un stil publicistic inevitabil. Autoritatea unică a dispărut. Și este bine că a dispărut. Și, apoi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a oricărei culturi descentralizate: diversificarea centrelor culturale. De orice tip: minister, publicistic, editorial etc. Principiul policentrismului cultural, înainte de a funcționa la scara literaturii și culturii mondiale, este chemat să devină, mai întâi, o realitate în interiorul fiecărei culturi și literaturi. Desființarea monopolului centrului cultural unic, mai ales după o lungă perioadă de funest centralism totalitar, reprezintă o exigență primordială. O condiție fundamentală, de viață și de moarte, a constituirii și progresului noii culturi. Eliberată de dogme și falși maeștri, de indicații prețioase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1, 4, 4-9 ianuarie 1996. 31 Adrian Marino, O reformă necesară: Uniunea Scriitorilor, in: Jurnalul literar, I, 3, 15 ianuarie 1990. 11 Pentru o nouă cultură română 1 Adrian Marino, Despre revizuiri, in: Cuvîntul, I, 4, mai 1995; Cine deține monopolul istoriei literare?, in: Cuvîntul, I, 8, septembrie 1995. 2 Ion Simuț, O schimbare de paradigmă, in: Revizuiri (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 299-306. 3 H.-R. Patapievici, Disputa colectivistă, in: 22, VI, 38, 20-25 septembrie 1995. 4 Z
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fost, îndeosebi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mai reduse. în această țară, comerțul nu era dirijat de stat, ca în Franța, ci de o serie de companii, printre care și Turkey Company, care a deținut, din 1581, monopolul comercial în Orientul Apropiat. Această Companie retribuia ambasadorii de la Constantinopol, inclusiv personalul consular, ale căror principale atribuții au fost, până la 1815, legate de apărarea intereselor comerciale britanice. După Congresul de la Viena, când tendințele expansioniste ale Rusiei țariste au devenit evidente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în care eliberarea lor apare ca o revenire la vechea stare de lucruri. Principalele revendicări vizau recunoașterea autonomiei interne, a neutralității și chiar a independentei, inviolabilitatea și integritatea teritorială dreptul de a reînființa „oastea țării”, dreptul la vamă și eliminarea monopolului economic otoman, imunități pentru „capuchehaiele” de la Constantinopol, în conformitate cu „dreptul ginților”, stabilirea liniei de demarcație dintre teritoriul otoman și cel românesc pe thalwegul Dunării, retrocedarea raialelor și a cetăților de pe malul stâng al Dunării etc. Pornind de la o aspirație generală, modalitatea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unui statut de drept internațional reprezentanțelor celor două țări la Constantinopol etc. Poarta s-a opus însă mereu recăpătării de către Principate a unor drepturi fundamentale, cum ar fi revenirea la domnii pământeni, domnia pe viață, formarea unei armate naționale, înlăturarea monopolului otoman în relațiile comerciale, restituirea raialelor, dar a fost nevoită să accepte o delimitare mai precisă a obligațiilor Principatelor, element esențial pentru prevenirea actelor arbitrare, fiind prevăzute condițiile în care domnii puteau fi înlăturați, cuantumul diferitelor dări, regulile care trebuiau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trimise la Constantinopol între 23 decembrie 1805 și 25 aprilie 1806. Un alt aspect deosebit, al dominației otomane, este reprezentat de situația furniturilor, gratuite, sau la prețuri scăzute, fixate de Poartă. Izvoarele menționează aceste produse: grânele, care făceau obiectul unui monopol permanent și absolut, oile necesare aprovizionării seraiului și ienicerilor, cheresteaua destinată construcțiilor de case, poduri, vapoare sau reparării cetăților turcești, silitra care era predată gratuit arsenalului imperial. Cu scopul îngrădirii pretențiilor arbitrare ale Porții, hatișeriful de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
memoriu din anul 1820 se arată că “moneda scoasă din țară o întrece pe cea introdusă, cu 7.000.000 lei” anual, iar într-un raport al consulului rus, Pini, se arăta că pierderile suferite de Principate din cauza prețurilor de monopol, impuse de Poartă, se cifrau, pentru perioada 1812-1819, la 33.853.538 de piaștri. Ocupația militară otomană, din 1821-1822, a însemnat alte pierderi, de 15.000.000 de piaștri. în primul deceniu de după reinstalarea domniilor pământene, tributul anual era relativ
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de hospodari în înțelegere cu divanurile respective, pe baza vechilor exemple”. 6. Principatele erau exceptate de obligația de a aproviziona Constantinopolul cu produse alimentare și lemn de construcție, pe care trebuiau să le furnizeze până atunci la prețuri derizorii, de monopol: “Sublima Poartă, însuflețită de dorința sinceră de a le procura celor două Principate toată bunăstarea de care se pot bucura ele și informată de abuzurile și jignirile care se săvârșesc acolo ...Valahia și Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
bineînțeles, în măsura în care numitele regulamente nu vor aduce nici un fel de prejudiciu drepturilor de suveranitate ale Sublimei Porți “. Sintetizând, constatăm reiterate autonomia deplină de care se bucurau domnitorii în administrarea treburilor interne, inviolabilitatea frontierelor cu retrocedarea raialelor, înființarea miliției naționale, desființarea monopolului comercial turcesc și libertatea comerțului principatelor, libertatea navigației pe Dunăre cu pașaport românesc precum și angajamentul Porții de a confirma regulamentele administrative introduse de Rusia. Această din urmă prevedere reducea suzeranitatea Porții la o dimensiune pur nominală, în timp ce poziția și autoritatea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
oficial de imixtiune în afacerile interne ale Principatelor”. în felul acesta, așa cum am precizat mai sus, Tratatul de la Adrianopol a reprezentat o schimbare semnificativă a statutului politico-juridic internațional al Principatelor, prin abolirea unor vechi privilegii ale Porții, cum ar fi monopolul asupra comerțului exterior al Moldovei și Țării Românești, înlăturarea tuturor prestațiilor în natură și în muncă, recunoașterea unei autonomii largi interzicerea amestecului turcesc în afacerile interne ale Principatelor. Aceste restricții nu au lăsat statului otoman, după expresia lui Metternich “que
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]