5,311 matches
-
se pare, majoritatea - îi afundă într-o apatie soră cu moartea), cât și în plan moral și spiritual. Nu vom avea o populație cu o conștiință politică avansată, care să voteze schimbarea, atât timp cât ținem această populație în beznă. Întunericul naște monștri, știm bine acest lucru. Dar cine va aprinde lumina în Basarabia? E o întrebare la care nu știu dacă se poate găsi un răspuns în viitorul previzibil. P.S. Doi experți străini, buni cunoscători ai situației din Republica Moldova, cu care am
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
are și scuza dorinței de idealizare. Însă În procesul trecerii de la realitate la ficțiune, și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mama sa Jocasta sau ritul funerar îndeplinit de Antigona și pentru fratele nedemn, relației de consangvinitate sub-evaluate uciderea lui Laios de către fiul său, precum și omorîrea lui Polinice de către fratele său Eteocle; o altă serie de relații reține victoria omului asupra monștrilor chtonici (Cadmos, învingător al dragonului, Oedip, învingător al Sfinxului); o a patra serie reține omul învins de forțele chtonice (Oedip după cum indică și numele este infirm). Opoziția între faptele primelor două coloane se regăsește în opoziția dintre faptele ultimelor două
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
zeilor. Cu cap de taur și corp de om, el era un veșnic înșelător. Minos, soțul lui Pasiphae, l-a considerat pe Minotaur atât de distrugător încât l-a angajat pe Daedalus să construiască un labirint ca să-l închidă pe monstru. Yourcenar fusese fascinată de această imagine de la începutul anilor '30, fiind îndrăgostită de André Fraigneau a cărui figură mitologică favorită era monstrul. În timpul perioadei întunecate de la Hartford de pe la mijlocul anilor '40 chiar a scris o piesă despre Minotaur intitulată Fiecăruia
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Minotaur atât de distrugător încât l-a angajat pe Daedalus să construiască un labirint ca să-l închidă pe monstru. Yourcenar fusese fascinată de această imagine de la începutul anilor '30, fiind îndrăgostită de André Fraigneau a cărui figură mitologică favorită era monstrul. În timpul perioadei întunecate de la Hartford de pe la mijlocul anilor '40 chiar a scris o piesă despre Minotaur intitulată Fiecăruia, Minotaurul lui, una dintre cele mai nostalgice acte din timpul acelui deceniu. Acum, aproape de sfârșitul vieții, când își trecea în revistă ră
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
piesă despre Minotaur intitulată Fiecăruia, Minotaurul lui, una dintre cele mai nostalgice acte din timpul acelui deceniu. Acum, aproape de sfârșitul vieții, când își trecea în revistă ră dăcinile, imaginea labirintului a devenit extrem de importantă. Un labirint ascunde și ține închiși monștri și lucruri monstruoase. Pe măsură ce Yourcenar îmbătrânea ajunsese să creadă că, simbolic, labirintul ascundea în cea mai mare măsură inconștientul și gândurile acestuia. Marguerite a dorit să-și ascundă de lume gândurile ei inconștiente: iar labirintul era locul perfect unde să
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
jigniri desigur nedemne de statutul său de mare tragic ("tu care-aduni nimicuri,/ Și-n scenă-aduci milogi și flenduroși?", "Adunător de monodii cretane" etc.). Curios, învingătorul Eschil nu vrea să-și părăsească locul cald din Infern, unde totul e plin de monștri adorabili și unde, vai, neprevăzutul ține loc "luminii" celeste monotone. Referința la odinioară atotputernica lume a Olimpului e implicită; nu există aici nici un echivoc, însă trimiterile se fac la o lume răsturnată, în care un zeu mai degrabă corupt (sau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
păr din ce neam era omul nostru". Decorul parodic este din plin condimentat cu umor, dat fiind că văzându-l pe Claudius, "încă de la prima aruncătură de ochi Hercule se tulbură grozav, măcar că până atunci nu se temuse de toți monștrii". Coborârea de pe soclul eroic a împăratului "cu glas răgușit și împleticit, care nu era al vreunei ființe de pe uscat și mai degrabă cum este de obicei al fiarelor mării", dezeroizarea atrag după sine și atât de cunoscuta tehnică a demitologizării
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și acest refugiu, intră prin efracție o bate crunt pe fată după care o violează de mai multe ori. Este vorba de evenimente de o violență feroce care însă nu și-au găsit ecoul în presa italiană. Cuvinte de tipul "monstru" sau "fiară" cu care ne-au obișnuit presa italiană în cazuri în care sunt implicați români sunt uitate acum. Aceste apelative foarte tari sunt înlocuite cu "presupus" ceea ce implică condiționalul. Desigur, această atitudine "politically correct" este de lăudat, întrebarea care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pe care presa italiană a preferat să nu le dea importanță, râmânând în cercul strâmt al presei locale: 1. Torino, 22 septembrie 2009: face sex cu un copil pentru 10 euro: Copilul este un român de 12 ani; italianul este monstrul 108; 2. Roma, 15 mai 2009: româncă violată în timp ce făcea curățenie într-un call-center situat în Piazza Vescovio. Victima este româncă, violatorul este italian 109; 3. Novara, 4 septembrie 2009: încearcă să violeze femeia și să îl ucidă pe partenerul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
alte vremuri, mai blânde, și i-a fost mai ușor să evite colaborarea, invocând boala gravă de care suferea. Dar acceptarea rolului de informator în lagăr, care i-a adus pentru scurtă vreme un statut privilegiat, de "oploșit" în "camera monștrilor" (în care se aflau doar patru persoane, spre deosebire de barăcile comune, populate cu zeci de oameni) i-au provocat lui Soljenițîn probleme de conștiință și l-au făcut să înțeleagă niște adevăruri fundamentale: "O, cât e de greu să devii om
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din punct de vedere spiritual mult mai bine formați (cf. Rom 1), nu puteau să tolereze și să aprobe josniciile, extravaganțele și destrăbălările împăratului lor care le apărea, după cum l-a descris mai apoi chiar și autorul Apocalipsei, drept un monstru cu cele șapte capete și zece coarne. Dacă Ioan Botezătorul nu a ezitat să-l admonesteze pe Irod pentru imoralitatea căsătoriei cu cumnata sa, Irodiada (cf. Mt 14, 1-12), s-ar fi putut abține oare creștinii din Roma, mai ales
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
slujirea unui principe care îi constrângea să împlinească un lucru ce provoca repulsie în fața sentimentelor lor religioase și care intenționa să-l umilească pe Cristos în fața lui Jupiter. Roma devenise pentru ei orașul urâciunii, civitas diaboli, iar Domițian, al doilea monstru după Nero, un alt mysterium iniquitatis. Creștinii închiși, disprețuitori față de onoruri și de bogății, străini afacerilor, fără orgoliul propriei romanități, apăreau în ochii lui Domițian ca o lume reacționară și sedițioasă, politic periculoasă și social pestiferă, iar în cei ai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de Ziua a Șaptea, rugăciunile sunt postate la vedere, direct pe site-ul casei de rugăciune "Sunt Maria și am 10 ani și mă rog lui Dumnezeu și Fecioarei Maria să nu îmi mai fie frică de vampiri și diferiți monștri", scrie o utilizatoare care se semnează Rif Maria Gina. Alții își povestesc toată viață pe forumul bisericabrancoveanu.ro, în speranța că vor avea parte de ajutor divin. "Doamne Isuse, te rog din suflet ajută-mă să-mi fac băiatul mare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
domnia voastră crede de cuviință, vă voi pune eu într-un loc de unde ne veți auzi vorbind despre asta, și prin asigurarea auzului să aveți propria confirmare, si asta nu mai tîrziu decît chiar astă-seară. GLOUCESTER: Nu poate fi un asemenea monstru. EDMUND: Sigur că nu-i. GLOUCESTER: Față de tatăl lui, care-l iubește atît de duios și de mult. Cer și pămînt! Edmund, caută-l; sfredelește pentru mine-n inima lui, te rog; aranjează lucrurile cum crezi mai bine. Mi-aș
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ei. (Intra Albany) LEAR: Vai celui prea tîrziu căit! Șir, ai venit? Aceasta-i vrerea ta? Vorbește, dom'le! Pregătiți-mi caii! O, nerecunoștința! Tu, vrăjmaș Cu inima de piatră! Mai hidos, Atunci cînd te arăți într-un copil, Ca monstrul mării! ALBANY: Te rog, șir, mai blînd. LEAR (Către Goneril): Uliu afurisit, tu minți. Suita mea-i din înși aleși și rări, Ce datoria-n amănunt își știu Și-n modul cel mai nobil își susțin Cinste și nume. O
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Motivul pentru care cele Șapte Stele nu-s mai multe de sapte este-un motiv tare nostim. LEAR: Fiindcă nu-s opt. BUFONUL: Da,-ntr-adevăr, din tine-ar ieși un nebun pe cinste. LEAR: Să mi-o reiau cu forța. Monstru de nerecunoștința! BUFONUL: Dacă-ai fi bufonul meu, unchiule, te-aș bate c-ai îmbătrînit înainte de vreme. LEAR: Cum așa? BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2: După bătrînul conte hai, si pe nebun Să punem să-l conducă: nebunia I-ngăduie orice. SLUJITORUL 3: Mergi tu, eu am s-aduc scama și-albuș de ou, Să pun pe fața-nsîngerată. Cerul să-l ajute. (Ies
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Barbare și degenerate, ați scos din minți! Cum v-a-ndurat al meu cumnat s-o faceți? Un om, un prinț, prea dăruit de el? De nu-și trimite cerul duh vădit Mai iute să-nfrîneze-aceste crime, Vor trebui-ntre sine oamenii Că monștrii din adîncuri să se rupă! GONERIL: Tu, papă-lapte, Ce-obraz ai pentru palme, cap spre-afront, Si care n-ai un ochi ca să discerni Onoarea-ți de jignire, si nu știi Că proștii-au milă de cei răi ce-s pedepsiți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
stat, Cînd tu, un prost moral, stai blînd și strigi: Vai, de ce face-așa? ALBANY: Vezi-te, demon: Hizenia nu pare la Vrăjmaș Oribilă că la femeie! GONERIL: Prost ridicol! ALBANY: Schimbat, mascat cu sine boț, nu-ți face De monstru chipul! De-ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît ai fi un demon, chipul femeiesc Te apară. GONERIL: Mare, curaju-ți strînge... (Intra un sol) Ce vești? SOLUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mătăhăloasă a mărfarului și impiegatul își luă alene lampa cu lumină verde ieșind la peron pentru defilarea trecerii. Ieșit în aerul parcă puțin rarefiat al toamnei, se înfioră ușor, apoi privind în direcția trenului simți că e ceva în neregulă. Monstrul mare și negru cu ochi de foc se apropia încet pufăind rar, apoi scrâșnind ascuțit din frâne se opri. Din marchiza înaltă a locomotivei cu abur, mecanicul a cărui față strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de stâlpi care folosiseră cina mai știe la ce... Pereți năruiți își arătau acum impudic alb- albastrul varului cu sineală ale unor foste interioare de camere, multe, foarte multe hornuri rămase întregi, coborâte acum la nivelul solului păreau niște mici monștri care se ițeau din vegetația ce năpădise totul, ghizduri ale unor fântâni ce nu mai existau, se vedeau răsturnate și inutile, păstrând în carnea lemnului numele unor oameni, îngemănate cu anul în care fusese săpată fântâna. Și peste tot unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
film străin al anului. Dar, prietenul cel mai bun al meu care conduce camioane de o viață întreagă, m-a asigurat că talent ca al meu nu se găsește nici la Alimentara și este sigur că voi avea un succes monstru. Așa că înainte de a mă apuca de scris o să vă prezint doar verbal cam despre ce va fi vorba în filmul meu. Va fi un film contemporan, cu crime în serie cu valabilitate garantată pentru toate vârstele, cu lovituri la ficați
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
salva mama, somându-l pe Aragon (pseudonimul literar al lui Louis Marie Andrieux, poet și scriitor francez comunist): "N-are importanță", spune E. Ionescu, "dacă mă forțează să dau gajuri, le dau și apoi, după ce sosește mama ta, facem scandal monstru denunțând șantajul și arătând la ce metode ești nevoit să recurgi spre a salva pe cineva din închisorile comuniste"129. Gestul impresionează, dar potențialul pericol al defăimării îi oprește să dea curs inițiativei. În 1970, Ionescu este primit în Academia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
arde din temelii.[...] Ceea ce izbește aici nu sunt obsesiile vii, cât prostia atotputernică. Pe lângă zecile de pagini suprimate din frica unei aluzii, alte zeci sunt tăiate fără motiv. Pentru a suprima. Și aici intrăm în însăși funcționarea aberantă a acestui monstru inutil care se cheamă cenzura."285 Dezvoltată în realismul socialist și dotată cu tipare simple și limbaj "de lemn", cenzura își pierde din putere, pe toate palierele și în toate formele, în fața literaturii subversive în care predomină aluzia, ermetismul, simbolul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]