37,049 matches
-
Gheorghe din Baia de Sus se afla la marginea de est a micii localități de munte. Imediat după ea, întins pe o coastă dulce care mai apoi se pierdea în munte, era cimitirul nou. Chiar în spatele bisericii se ridicau câteva monumente funerare impunătoare. Mineri cu stare și câteva din fostele notabilități ale orășelului își dormeau somnul de veci acolo. Mai departe, din iarba deasă, se ridicau cruci modeste înfipte la capul oamenilor obișnuiți care se stinseseră de curând. Noaptea era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai avea pe nimeni și lumea din Baia de Sus îl considera un ciudat. Stând în picioare lângă mormânt, Cristian își promise să îndrepte lucrurile. Imediat ce avea să termine ce avea de făcut, se va îngriji să-i facă un monument funerar decent. Deocamdată, așa cum se prezentau lucrurile, ceea ce avea el de gând să facă era mult mai ușor. Va putea să sape acolo și să astupe groapa înapoi fără ca nimeni să-și dea seama că umblaseră acolo. Mai privi o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Calistrat de la marginea cimitirului nu reușise să găsească înțelegere din partea preotului paroh. Acesta nici nu voia să audă de strămutarea oaselor bătrânului în pământ sfințit. Cristian Toma stătuse multă vreme în cumpănă, nehotărât dacă să-i ridice prietenului său un monument funerar sau nu. Se simțea obligat să facă ceva pentru el. În cele din urmă, se hotărâse la o lespede simplă din granit negru, pe care o așezase la capul celui decedat. Nu gra vase pe ea decât numele Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
La Început florile fură azvîrlite una cîte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mînă-n mînă, ca la o clacă de flori, de la capelă pînă-n zona cimitirului săracilor, unde brusc se răreau crucile și unde lespezile de granit și monumentele de bronz luau locul Însemnelor de piatră și al crucilor de lemn putred. Și nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va fi stîrnit, ce pornire, din beție, din durere, din ură de clasă sau rom Jamaica, Încît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care, o săptămînă mai tîrziu, Îl va conduce Într-o celebră cafenea belgrădeană de pe vremea aceea, unde cînta o orchestră de țigani, iar conții și ofițerii ruși le Îndesau bancnotele În balalaică și chitară... Nu scăpase absolut nimic: festivitatea dezvelirii monumentului din Kalemegdan, intoxicația cu Înghețată cumpărată din colțul străzii Makedonska, primii lui pantofi ascuțiți cumpărați cu banii primiți de la tatăl lui, drept răsplată pentru reușita la examenul de diplomă. În următorul paragraf se ajunge la plecarea lui la Uzička Požega
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
istoria ființelor umane, to ceea ce pare aidoma la prima vedere abia dacă se asemuiește; fiecare făptură Își are steaua sa, totul se petrece mereu și nicicînd, totul se repetă la nesfîrșit și este irepetabil. De aceea realizatorii Enciclopediei morților, măreț monument al diversității, insistă asupra detaliilor, căci fiecare creatură umană are ceva sfînt.) Oare, de fapt, n-o fi vorba de acea idee obsesivă a realizatorilor despre irepetabilitatea oricărei creaturi umane, despre unicitatea oricărei Întîmplări, altfel ce rost ar avea numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lui Amiel Alcalay. Persoana care avusese acel vis și căreia Îi fusese dedicată povestirea, descoperise Într-o zi, cu o uimire frisonată, că, de fapt, cele mai intime coșmaruri ale sale erau deja materializate În piatră dură, ca-ntr-un monument hidos. După mai bine de șase luni de la acel vis coșmaresc, și cum povestirea fusese deja tipărită, o revistă va publica cu subtitlul „Arhive“ următorul articol: „În Munții Stîncoși, aflați la est de capitala statului Utah, Salt Lake City, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Cu vărul Mircea Ignătescu am mers în Lunca pe la oamenii bătrâni: Romedea Gheorghe, Pintilescu Vasile, Cucu Mircea, Gurău T. Vasile, Borcea Dumitru, al cărui frate, Borcea Vasile, contingent 1941, a murit în Siberia, la Celiabinsc, și nu este trecut pe monumentul eroilor (ne facem datoria și îl pomenim aici!), Vasile Romedea (83 de ani, fost agent veterinar), Iacobeanu Floarea, mama viceprimarului Dumitru Iacobeanu și Pușcuță Vr. Maria de la care am aflat ce este „cocârțacul”. Despre oamenii și locurile satului Fruntești am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care l-a cunoscut pe Jorj Sterian în 1909, la București unde era profesor la Școala de Arte Frumoase (Belearte cum îi spuneau românii), îl descrie ca mare filantrop și, oricâți bani ar fi avut, ca profesor, deputat, restaurator al monumentelor istorice (Curtea de Argeș), veniturile de la moșii, dobânzi bancare, banii nu-i ajungeau. Era „mână spartă” și inimă largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se construiește alta, tot prin contribuția locuitorilor, dar și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Filipeni, care are înscrise ca proiecte la măsura „Reabilitarea patrimoniului istorică și ecumenic” următoarele: 1) Construcția de capele mortuare pe lângă fiecare biserică; 2) Construcția unui monument al eroilor în satul Lunca; 3) Construcția unei biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8 noiembrie, „Sfinții ierarhi Mihail și Gavril”. Unele dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8 noiembrie, „Sfinții ierarhi Mihail și Gavril”. Unele dintre aceste obiective au fost deja îndeplinite (apa și Monumentul Eroilor de la biserica din Lunca, iar biserica nouă din Fruntești era în faza de turnare a bolții la 21 august 2009, când autorul a fost în documentare în satul Fruntești. O „anafora” (raport către domnitorul țării) târzie, din 1803, în legătură cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vedere, biserica de lemn din Mărăști impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate acestea o definescă ca fiind o ctitorie boierească, deosebindu-se de celelalte biserici din zonă. Din punct de vedere planimetric, biserica monument de la Mărăști se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turle. Toate acestea o definescă ca fiind o ctitorie boierească, deosebindu-se de celelalte biserici din zonă. Din punct de vedere planimetric, biserica monument de la Mărăști se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de morți și dispăruți la 1877-1878, din acea Românie Mică, comuna Filipeni și-a sat tributul ei de sânge: 7 morți, înscriși pe monumentul dedicat eroilor, aflat în curtea bisericii din Lunca - Filipeni. Eroii, morți la 1877: 1. Ignătescu Vasile 2. Boca Toader - decorat cu „Crucea Sf. Gheorghe” (decorație rusească, cea mai mare) 3. Lungu Mihai (Slobozia - Filipeni) 4. Pintilescu Toader 5. Tănasă Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Toader 55. Foșlea Ion 56. Lungu Constantin 57. Boghian Constantin 58. Munteanu Dumitru 59. Hriscu Gheorghe 60. Hodoroabă Gheorghe 61. Tabarcea Constantin 62. Cucu Toader 63. Bârgăoanu Vasile La Fruntești, în fața vechii biserici, în partea stângă, se află un modest monument care cuprinde eroii din primul și al doilea război mondial. Sunt înscrise 23 de nume, morți în războiul din 1916-1918 și 31 nume de morți în războiul din 1941-1945. Monumentul a fost făcut de Savin Ion și Oprișan V. Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în fața vechii biserici, în partea stângă, se află un modest monument care cuprinde eroii din primul și al doilea război mondial. Sunt înscrise 23 de nume, morți în războiul din 1916-1918 și 31 nume de morți în războiul din 1941-1945. Monumentul a fost făcut de Savin Ion și Oprișan V. Ion, donator fiind Jenică Oprișan. Lângă monumentul eroilor se află o placă comemorativă dedicată preoților Gheorghe Antohi (1906-1987) care a slujit 46 de ani în Fruntești și preotesei sale, datorată copiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și al doilea război mondial. Sunt înscrise 23 de nume, morți în războiul din 1916-1918 și 31 nume de morți în războiul din 1941-1945. Monumentul a fost făcut de Savin Ion și Oprișan V. Ion, donator fiind Jenică Oprișan. Lângă monumentul eroilor se află o placă comemorativă dedicată preoților Gheorghe Antohi (1906-1987) care a slujit 46 de ani în Fruntești și preotesei sale, datorată copiilor. Eroii din Fruntești 1916-1918 1. Nil Davidescu - ofițer 2. Bocăneală I. Vasile 3. Ambrosie M. Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moartea sutelor de tineri este o revoluție a tinerilor, pentru că tinerii n-au câștigat mare lucru în urma jertfelor făcute de ei. Ca o recunoaștere a sacrificiilor făcute de tineri în revoluția din decembrie 1989, comitetul de inițiativă și pentru înălțarea Monumentului Eroilor, amplasat în fața bisericii din satul de reședință Lunca, au înscrisă și numele eroinei Violeta Ignătescu Radu din sat, care și-a dat viața pentru lichidarea regimului dictatorial reprezentat de cuplul Ceaușescu. Unii au murit, s-au jertfit, alții au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al viceprimarului Dumitru Iacobeanu. Să spicuim câteva dintre obiectivele propuse pentru perioada 2008-2013, despre care aflăm că au fost identificate în urma unor situații temeinice: Culte: Construcția unei capele mortuare pe lângă biserică (la acest capitol obiectivele fie au fost deja îndeplinite - Monumentul Eroilor, fie sunt în derulare); Cultură: Construcția de cămin cultural în Lunca, Mărăști și Fruntești; Educație: Lucrări de reabilitare la școlile din Lunca, Brad, Valea Boțului și Fruntești;7 Sănătate: - înființarea unei farmacii (prioritatea nr.1!) - înființarea unui centru de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a zîmbit, ghiduș. — Adică zece. Nu-ți pune ani În plus, gîzuliță, că are să ți-i pună viața. Mai mulți cenacliști și-au murmurarat asentimentul. Barceló i-a făcut semn unui ospătar ce arăta de parcă tocmai urma să fie declarat monument istoric să se apropie să ia comanda. — Un coniac pentru amicul meu Sempere, din acela bun, iar pentru vlăstar un lapte bătut, că are de crescut. Ah, și aduceți cîteva feliuțe de șuncă, dar să nu fie ca acelea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
avea mîna dreaptă vîrÎtă În buzunarul de la jachetă. Ochii săi oglindeau crîmpeie de lumină la strălucirea unui trabuc. Șchiopătînd ușor, Începu să mă urmărească. Am bătut străzile fără nici un țel mai bine de o oră, pînă cînd am ajuns la monumentul lui Columb. Am traversat pînă la cheiuri și m-am așezat pe treptele care se scufundau În apele tenebroase, lîngă cheiul șalupelor. Cineva organizase o excursie nocturnă și se puteau auzi rîsetele și muzica plutind dinspre procesiunea de licăriri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
teritorial, iar al celei de-a treia este individualist. în fiecare dintre aceste trei ordini, o societate rămâne stabilă atâta vreme cât grupul dominant controlează împărțirea bogățiilor. în Ordinea rituală el decide care este partea sacrificiilor, în Ordinea imperială care e partea monumentelor, iar în Ordinea economică - ce parte e destinată investițiilor productive. în toate cele trei ordini, apărarea propriei puteri e prioritară. Controlul bogăției de către grupul dominant este amenințat de războaie, de cataclisme naturale, de pierderile către exterior, de concurenți. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dezordinea era la ea acasă: este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și înalță monumente de piatră pentru perpetuarea gloriei sale; alte popoare, numite „indo-europene” și „turcice”, pun bazele unor civilizații în India de Nord și în Mesopotamia; altele, numite „turcice” și „mongole”, creează orașe-cetăți în Mesopotamia îUr, Sumer, Ninive și Babilon). O nouă invenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
din nou din Ordinea economică, de astă dată pentru multă vreme. Nici un port din Franța, Anglia sau Rusia nu are în acești ani mijloacele necesare pentru a lua locul Veneției. în aceste țări, capetele încoronate cheltuiesc nechibzuit pentru ridicarea de monumente ori se epuizează în lupte zadarnice, cu toate eforturile birocrației de a-i tempera în cheltuielile lor. Atunci apare caravela: un foc, două pânze pătrate și una de tip latin fac în așa fel încât structura ei să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
șase-nord. Și unde naiba e postul șase-nord, întrebă deodată cu voce tare. La nord este, evident, dar șase, unde o fi băgat afurisitul de șase. Ministrul spusese șase-nord cu aerul cel mai natural din lume, ca și cum era vorba de un monument ilustru din capitală sau de stația de metrou distrusă de bombă, locuri selecte din urbe pe care toată lumea are obligația să le cunoască, iar lui, prostește, nu i-a trecut prin minte să întrebe, Și asta unde e, albatros. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]