10,770 matches
-
sunt eficiente la vârstnici (29-33). Vârsta înaintată crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și reprezintă o caracteristică „fixă” utilizată pentru a stratifica riscul (16). Conform studiului realizat de Conroy, orice pacient cu vârsta peste 75 de ani prezintă un risc de mortalitate de cauză cardiovasculară de peste 10% la 10 ani, motiv pentru care orice vârstnic ar necesita implementarea măsurilor de prevenție primară (16). A fost susținută utilizarea vârstei de peste 55 de ani ca unic factor de risc în determinarea necesității de terapie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
mai redusă. Valori ale TA diastolice peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază cu un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
care poate fi confirmată prin măsurarea invazivă a TA. Indiferent de vârstă, importanța HTA derivă din faptul că aceasta reprezintă un factor de risc independent puternic pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare aterosclerotice, pentru insuficiența renală și insuficiența cardiacă, precum și pentru mortalitate. Relația dintre HTA și riscul cardiovascular este liniară, progresivă și continuă; cu cât valorile TA sunt mai mari, cu atât riscul cardiovascular este mai mare (45). Cu toate acestea, la vârstnici, TA sistolică prezintă o mai mare acuratețe în estimarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
de boală coronariană. Relația se atenuează la subiecții cu vârsta peste 75-80 de ani. Valorile mai mari ale TA sunt mai bine tolerate la pacienții cu vârsta peste 80 de ani (efectul tip J al TA) (41). La acești pacienți, mortalitatea legată de HTA este mai mare la valori ale tensiunii arteriale sub 130/80-85 mmHg (8). 10.2.1.2. Dislipidemia Importanța dislipidemiei ca factor de risc cardiovascular la vârstnic este discutabilă. Pacienții vârstnici prezintă un profil lipidic diferit comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
2007 o meta -analiză care a arătat că valorile crescute ale trigliceridelor se corelează puternic cu creșterea riscului cardiovascular la pacienții de vârstă medie (51). Patel susține că valorile crescute ale trigliceridelor determină creșterea riscului de evenimente- coronariene cu 80%, mortalitatea de cauză coronariană cu 70% și cu 50% incidența AVC, la toate grupele de vârstă, independent de sex (52). Casiglia și colaboratorii săi subliniază că hipertrigliceridemia este un predictor important pentru mortalitatea cardiovasculară la bărbații vârstnici (8). HDL-colesterolul s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
determină creșterea riscului de evenimente- coronariene cu 80%, mortalitatea de cauză coronariană cu 70% și cu 50% incidența AVC, la toate grupele de vârstă, independent de sex (52). Casiglia și colaboratorii săi subliniază că hipertrigliceridemia este un predictor important pentru mortalitatea cardiovasculară la bărbații vârstnici (8). HDL-colesterolul s-a dovedit un parametru corelat cu riscul cardiovascular. Astfel, subiecții cu valori mari prezintă o speranță de viață crescută (53,54). În trialul clinic Pros- pective Study of Pravastatin in the Elderly at
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
asociază și cu alți factori de risc cardiovascular, ca HTA, dislipidemia, obezitatea. Aproximativ 30% dintre subiecții vârstnici diabetici prezintă boli cardiovasculare și cerebrovasculare, un procent dublu față de persoanele de aceeași vârstă fără DZ (59). Prevalența micro- și macroangiopatiei, precum și a mortalității este mai mare la vârstnicii cu DZ tip 2, comparativ cu adulții tineri (61). DZ este considerat factor de risc cardiovascular independent puternic la vârstnici, atât la femei, cât și la bărbați, și un predictor major pentru apariția unor noi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și oferă rezultate discordante la această grupă de vârstă. Multiple studii recente arată că obezitatea crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, precum și al DZ și dislipidemiei (14,63). De asemenea, mortalitatea generală este mai mare la vârstnicii supraponderali sau obezi. Astfel, un amplu studiu populațional, realizat de Stevens și colaboratorii săi, a arătat că obezitatea și supraponderea determină creșterea mortalității globale (64). În schimb, riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și cerebrovasculare, precum și al DZ și dislipidemiei (14,63). De asemenea, mortalitatea generală este mai mare la vârstnicii supraponderali sau obezi. Astfel, un amplu studiu populațional, realizat de Stevens și colaboratorii săi, a arătat că obezitatea și supraponderea determină creșterea mortalității globale (64). În schimb, riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind practic nul la subiecții cu vârsta peste 85 de ani. Cu toate acestea, Odden și colaboratorii săi arată că mortalitatea atribuită obezității a fost superioară la pacientul vârstnic comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
săi, a arătat că obezitatea și supraponderea determină creșterea mortalității globale (64). În schimb, riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind practic nul la subiecții cu vârsta peste 85 de ani. Cu toate acestea, Odden și colaboratorii săi arată că mortalitatea atribuită obezității a fost superioară la pacientul vârstnic comparativ cu adultul tânăr, datorită mortalității globale mai ridicate la această grupă de vârstă (65). În schimb, o greutate normală la vârsta tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind practic nul la subiecții cu vârsta peste 85 de ani. Cu toate acestea, Odden și colaboratorii săi arată că mortalitatea atribuită obezității a fost superioară la pacientul vârstnic comparativ cu adultul tânăr, datorită mortalității globale mai ridicate la această grupă de vârstă (65). În schimb, o greutate normală la vârsta tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate se asociază cu o diminuare a mortalității. 10.2.1.4. Sedentarismul Sedentarismul este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
pacientul vârstnic comparativ cu adultul tânăr, datorită mortalității globale mai ridicate la această grupă de vârstă (65). În schimb, o greutate normală la vârsta tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate se asociază cu o diminuare a mortalității. 10.2.1.4. Sedentarismul Sedentarismul este un factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare, dar și un element de prognostic independent puternic de mortalitate globală la vârstnici (66,67). La acest segment populațional, nivelul activității fizice este limitat de comorbiditățile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate se asociază cu o diminuare a mortalității. 10.2.1.4. Sedentarismul Sedentarismul este un factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare, dar și un element de prognostic independent puternic de mortalitate globală la vârstnici (66,67). La acest segment populațional, nivelul activității fizice este limitat de comorbiditățile musculo-scheletale, cardiovasculare și de dificultățile cognitive. În schimb, efectuarea de exerciții fizice are beneficii majore. Astfel, fiecare creștere cu 1 MET a capacității de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
efectuarea de exerciții fizice are beneficii majore. Astfel, fiecare creștere cu 1 MET a capacității de efort reduce riscul cardiovascular cu 12%. Diferența de risc este evidentă de la o capacitate de efort de 5 METS comparativ cu sedentarii. Riscul de mortalitate a scăzut cu 34% la sedentarii care au devenit activi. Creșterea ulterioară a capacității de efort scade progresiv și liniar riscul. 10.2.1.5. Fumatul Fumatul reprezintă un factor de risc cardiovascular major inclusiv la vârstnici. Numeroase studii au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și primesc mai puține recomandări în acest scop comparativ- cu adulții tineri. Pentru a schimba această falsă percepție, Smith și colaboratorii săi recomandă întreruperea fumatului la toți pacienții, indiferent de vârstă (69) . Întreruperea fumatului a determinat scăderea cu 50% a mortalității la pacienții cu infarct miocardic în antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
fibrinogenul plasmatic > 220 mg/dl și cistatin C (8). Un studiu condus de Zethelius care a inclus bărbați vârstnici a arătat că adăugarea a patru noi biomarkeri la factorii de risc cardiovascular clasici îmbunătățește considerabil valoarea predictivă a acestora privind mortalitatea din cauză cardiovasculară (87). Tabloul clinic al afecțiunilor cardiovasculare este atipic și include:simptomatologia nespecifică;prezentarea distorsionată a simptomatologiei; ‒ lipsa relatării simptomatologiei. Simptomatologia nespecifică este consecința disfuncției cognitive și alterărilor funcțio- nale adesea prezente la vârstnici. Aceasta este reprezentată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
40% la pacienții cu vârsta de peste 85 de ani (5). Șocul cardiogen este, de asemenea, de 2-4 ori mai frecvent la subiecții vârstnici cu sindrom coronarian acut. În plus, consecința incidenței crescute a șocului cardiogen și a insuficienței cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
consecința incidenței crescute a șocului cardiogen și a insuficienței cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după un prim infarct miocardic scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de ani și la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de ani și la 3,2 ani la vârstnicii de peste 75 de ani (5,6) . În studiul Global Registry for Acute Coronary Events, mortalitatea în spital a fost de 6 ori mai mare la pacienții cu vârsta peste 85 de ani comparativ cu subiecții cu vârsta sub 65 de ani, și mortalitatea la 30 zile a fost de 7 ori mai mare la grupul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
de ani (5,6) . În studiul Global Registry for Acute Coronary Events, mortalitatea în spital a fost de 6 ori mai mare la pacienții cu vârsta peste 85 de ani comparativ cu subiecții cu vârsta sub 65 de ani, și mortalitatea la 30 zile a fost de 7 ori mai mare la grupul de pacienți vârstnici (5). 10.3.2. Insuficiența cardiacă Prevalența și incidența insuficienței cardiace, precum și morbi -mortalitatea derivată cresc cu înaintarea în vârstă. Simptomele insuficienței cardiace sunt nespecifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
afecțiune cardiovasculară aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament adecvat al HTA, insuficienței cardiace, bolii coronariene, AVC, tulburărilor de ritm și de conducere, DZ, dislipidemiilor. Condiția esențială pentru a putea iniția măsurile de prevenție este selectarea judicioasă a subiecților cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și prompte. Multiplele probleme ale pacientului cu patologie cardiovasculară necesită o abordare comprehensivă și o colaborare multidisciplinară (cardiologi, medici de medicină de familie, psihologi, psihiatri). În plus, la acest segment populațional, clinicienii nu trebuie să fie orientați strict pe scăderea mortalității, fiind probabil mult mai important, „nu a adăuga ani vieții, ci calitate vieții”.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sunt foarte variabile în funcție de tipul de celule și țesuturi, iar lungimea telomerelor variază de la individ la individ. Pe de altă parte, scurtarea telomerelor este observată în anumite celule în asociere cu îmbătrânirea sau cu diverse patologii i se corelează cu mortalitatea la persoanele peste 60 de ani sau cu prezența stresului. În ansamblu, aceste observații susțin ideea că scurtarea telomerelor ar putea fi un biomarker de stres sau de patologie asociată vârstei, dar nu susțin relația cauzală cu îmbătrânirea (9). 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cu bacterii și mai rar cu fungi sau cu alte microorganisme. Afectarea valvulară determinată de EI este severă și se asociază cu un prognostic nefavorabil. Deși diagnosticul bolii este mai precoce și s-au făcut progrese în tratament, incidența și mortalitatea EI au rămas nemodificate în ultimii 30 de ani. O cauză este reprezentată de schimbarea profilului epidemiologic al bolii (1). În era preantibiotică, EI era clasificată în forma acută și subacută. Forma acută se caracteriza prin infecția valvelor, de cele mai multe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
an postoperator și rămâne de 1%/an ulterior. Utilizarea dispozitivelor intracardiace (stimulatoare, defibrilatoare, sonde pentru resincronizare) crește susceptibilitatea de EI. EI pe stimulatoare cardiace și defibrilatoare este o formă gravă de boală, mai frecventă la vârstnici și se asociază cu mortalitate mare (17% în timpul spitalizării într-un studiu recent) (11). Incidența bolii este de 1,9 per 1.000 dispozitive/ani, mai mare decât în EI comunitară și este mai frecventă la bolnavii cu defibrilatoare cardiace față de bolnavii cu stimulatoare cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]