44,803 matches
-
despre el“. Îmi recunosc incompetența. „Regret, dar nu citesc ziarele.“ SÎnt privită cu stupoare ca un fenomen anacronic, la fel ca atunci cînd nu pot participa la discuția despre noul tip de mașină de spălat cu reglare automată sau despre motoarele autoturismelor cu unu, doi, trei, patru, nu știu cîți cilindri sau despre cel mai senzațional produs de pastă de dinți japoneză și diversele moduri - pe verticală, pe orizontală, pe diagonală, În cerc sau În spirală - de a te spăla pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mama. Apoi pălăria lui tanti Mae s-a ridicat până la capăt. Am auzit-o tușind. Clyde a apărut și el la volan. Tanti Mae a spus: — Noapte bună, Clyde. A deschis ușa. Clyde nu a spus nimic, doar a pornit motorul. Ea a coborât și a închis ușa. L-am auzit pe Clyde cum încerca să schimbe vitezele, dar camionul era vechi, cumpărat înainte de război, și n-avea prea mult noroc. Tanti Mae a venit până la mine. M-a prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
prea mult noroc. Tanti Mae a venit până la mine. M-a prins de încheietură, s-a uitat la ceas și a exclamat: „Eei.“ Stăteam amândoi acolo și ne uitam la Clyde cum se străduiește să bage într-a-ntâia. Zgomotul motorului și al vitezelor a risipit liniștea și mirosul de caprifoi atât de tare încât îmi venea să mă duc la el și să-i spun să termine cu toată gălăgia. M-am uitat la tanti Mae, iar ea se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
am văzut că ochii îi erau umezi pe gene. — E din cauza vântului, dragule. Tot timpul îmi curg ochii de la el. Am așteptat acolo mult timp, mie mi s-a părut o oră întreagă, până când a venit autobuzul. I-am auzit motorul de la departe, așa că am mers în stradă să-i fac semn șoferului. A oprit la câteva clădiri depărtare. Am ridicat valiza și am alergat amândoi până unde deschisese șoferul ușa. Tanti Mae a urcat pe prima treaptă, apoi a coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
spun să nu plece, dar i-am dat valiza și ușa s-a închis. Pe undeva prin întunericul dinăuntru, am văzut-o făcându-mi cu mâna. I-am făcut și eu cu mâna și i-am zâmbit. Apoi a pornit motorul și a început să se miște. Mirosul urât al autobuzului mi-a intrat în nări, așa că m-am dat în spate pe trotuar și l-am urmărit până a dispărut pe partea cealaltă a dealului, iar asta a fost ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
în parcare. Dubița mea roșie rablagită, un Ford Escort care sper că a prins și vremuri mai bune, pentru binele ei, era pe jumătate ascunsă după mașinile poliției. Părea cam stânjenită; nu era obișnuită cu asemenea companie. Nu am pornit motorul imediat. Am stat în dubiță o vreme, gândindu-mă la ce urma să fac. Nu mă mira faptul că eram singura persoană care își exprimase dubiile cu privire la moartea lui Lee. Văzusem deja reacția din casă când s-a împrăștiat vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
alunecând în jos pe arcele gotice de deasupra ușii. Un taxi a apărut după colț. Luminița portocalie cu „liber“ era stinsă, dar nu avea nici un pasager în spate. A parcat exact în fața castelului în roz și negru. Șoferul aștepta cu motorul aprins. Am răsucit cheia în contact fără să aprind farurile. Ploaia cădea sacadat pe parbriz. Ușile din sticlă neagră s-au deschis și Laura Archer a ieșit înfășurată într-o haină din piele de cămilă, lungă până la glezne. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de înjurături de la un bărbat care așteptase să intre în același loc. în josul străzii zăream pardesiul din piele de cămilă al Laurei Archer intrând într-o clădire impresionantă. Am așteptat până când șoferul spurcat și-a epuizat repertoriul și am oprit motorul; apoi am încuiat mașina și am început să merg pe jos pentru a investiga următorul punct de control al Laurei Archer. Clădirea era fațetată sau fortificată cu granit cenușiu și arăta ca o închisoare privată de maximă securitate. Ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cer erau o mulțime de stele și o lună în creștere. Strada era liniștită, cu perdelele trase împotriva nopții, trasând cadre galbene de-a lungul ferestrelor. O pisică mieuna într-o curte vecină. O mașină a trecut pe lângă mine, cu motorul torcând confortabil. M-am urcat în dubiță și m-am dus acasă. 17tc "17" L-am găsit pe Nat pe scări când am ajuns acasă. Mi-a spus că îi place căciula mea. în schimbul complimentului i-am oferit jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
acasă. Am parcat la locul obișnuit, vizavi de studioul meu, pe o alee lăturalnică. Ploua încă, dar nu așa de tare. Cerul începea să se usuce. Mâine, dacă Londra va fi norocoasă, deasupra orașului cerul va fi senin. Am oprit motorul și am ieșit, punând pe mine haina mea de ploaie din cauciuc. PVC-ul a scos un scârțâit familiar când am tras cureaua peste talie; dar mi se părea că și așa, în ploaie, sunetul de plastic pe plastic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
simțit mai în siguranță. Dintr-o singură mișcare două faruri s-au aprins la maxim, amețindu-mă ca și cum aș fi pășit în fața unui reflector. Am realizat prea târziu că zgomotul nu venea de fapt de la vreo fabrică, ci de la un motor pornit. Mașina a demarat din locul în care era parcată și se îndrepta vertiginos către mine așa cum stăteam în mijlocul străzii, ca o țintă perfectă. Pentru o fracțiune de secundă am știut perfect ce simte un iepure paralizat. Imobilizată de lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Eisenberg, Stein se pornea să turuie cu măiestrie. Nu mai aveam de-a face cu Eisenberg care-și înghițea saliva și-și începea frazele frumoase cu „mmt“. Într-un sens, ceea ce ne oferea Stein era excelent. Se pornea ca un motor cu mai mulți cai-putere. Arunca scântei din neologisme, fără să-și încetinească ritmul vorbirii, pe care o întărea cu punți din citate în limba latină. Discursul lui îngrijit comunica urechilor noastre tot. Și, deși ne oferea momente de răgaz, deconectându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
însă, când își dădu seama că nu mai este nimeni cu carnet categoria CE, care să solicite angajarea, îl primise de probă. Aici nu ai nevoie de mașină nouă, îi spusese a doua zi dimineață șeful de coloană. Importante sunt motorul, frânele și direcția. Astea sunt brici. Restul e apă de ploaie, băiete! Gata, asta-i tot, dă-i drumul la treabă! îl îndemnase acesta, înmânându-i foaia de parcurs și băgându-și apoi din nou capul în hârtii. Pornise la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
despădureau. Aici, drumul era aproape drept coborând chiar ușor, pentru ca apoi să se arunce abrupt în sus, peste spinarea muntelui. Era o zonă mai lină, care nu solicita nici mașina și nici pe conducătorul său. Acceleră puțin, ca să ridice turația motorului și schimbă viteza într-o treaptă superioară. Eliberă ambreiajul și călcă din nou accelerația. Motorul tuși scurt și se opri cu un zvâcnet care făcu caroseria masivă să tremure. Ei, drăcie! Ce ai drăguță, de ce te-ai oprit? vorbi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în sus, peste spinarea muntelui. Era o zonă mai lină, care nu solicita nici mașina și nici pe conducătorul său. Acceleră puțin, ca să ridice turația motorului și schimbă viteza într-o treaptă superioară. Eliberă ambreiajul și călcă din nou accelerația. Motorul tuși scurt și se opri cu un zvâcnet care făcu caroseria masivă să tremure. Ei, drăcie! Ce ai drăguță, de ce te-ai oprit? vorbi el drăgăstos cu camionul uriaș. He, he! începu apoi să râdă. Am eliberat eu prea repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
oprit? vorbi el drăgăstos cu camionul uriaș. He, he! începu apoi să râdă. Am eliberat eu prea repede ambreiajul, nu-i așa? Scoase repede maneta la punctul mort, după care cuplă viteza a treia, așteptând să audă din nou torsul motorului. Viteza mașinii scăzu brusc în momentul în care discul de ambreiaj se cuplă, după care camionul prinse să tremure când motorul începu să fie învârtit de roțile aflate în mișcare. Apoi, cu o zdruncinătură puternică, vehi culul se opri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așa? Scoase repede maneta la punctul mort, după care cuplă viteza a treia, așteptând să audă din nou torsul motorului. Viteza mașinii scăzu brusc în momentul în care discul de ambreiaj se cuplă, după care camionul prinse să tremure când motorul începu să fie învârtit de roțile aflate în mișcare. Apoi, cu o zdruncinătură puternică, vehi culul se opri. Nu se poate! exclamă Costi lovind ușor cu palma în volan. Ce ai dragă, de nu pornești? Scoase din nou din viteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
culul se opri. Nu se poate! exclamă Costi lovind ușor cu palma în volan. Ce ai dragă, de nu pornești? Scoase din nou din viteză și răsuci cheia în contact. Ascultă mieunatul îndelung al demarorului care se străduia să pună motorul în funcțiune. Degeaba, acesta nu voia să prindă viață. Ochii îi coborâră pe indicatoarele de la bord care clipeau slab. Rezervorul de motorină era pe jumătate plin, deci nu aceasta era cauza. Curent în acumulator avea, doar auzea demarorul învârtindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bord care clipeau slab. Rezervorul de motorină era pe jumătate plin, deci nu aceasta era cauza. Curent în acumulator avea, doar auzea demarorul învârtindu-se. Și atunci, care era cauza? Dădu din nou la cheie, așteptând nerăbdător vreun efect. Nu, motorul nu voia și pace să prindă viață. Poate un gunoi trecuse de filtrele de motorină și înfundase jicloarele fine ale pompei de injecție? Puțin probabil dar nu era exclus. N-avea nici un chef să se apuce de meșterit la motor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
motorul nu voia și pace să prindă viață. Poate un gunoi trecuse de filtrele de motorină și înfundase jicloarele fine ale pompei de injecție? Puțin probabil dar nu era exclus. N-avea nici un chef să se apuce de meșterit la motor în mijlocul drumului dar se părea că nu are încotro. Se hotărî să mai încerce odată. Din nou, nici un rezultat, așa încât renunță. Știa că dacă se încăpățâna să continue așa, nu va face nimic altceva decât să descarce complet bateria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
groși, așa încât era o beznă de să-ți bagi degetele în ochi. Se lăsase zăpușeala, aerul era greu și probabil că urma să înceapă o furtună. Trase cu putere de piedica închizătorului și se opinti să dea cabina peste cap. Motorul uriaș era fierbinte încă. Plimbă lumina lanternei peste acesta, încercând să vadă care era cauza pentru care se oprise așa, dintr-o dată. Se uita acolo unde credea el că ar putea fi defecțiunea. Nu văzu nimic în neregulă, nici o curea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nervi. Nu cred că a frânat de loc! spuse repede agentul. Și atunci cum explici urmele astea? întrebă mai calm Cristian care nu mai sesiză nici un zâmbet în vocea lui Vasilică. Nu vi se întâmplă niciodată să vi se oprească motorul în mers? Ce vrei spui? Ce legătură are asta cu situația noastră? Ascultați-mă până la capăt! Deci, motorul se oprește, ce faceți? Dați la automat? De ce nu? Nu sunteți un șofer cu experiență! Dar mă rog, să spunem că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai calm Cristian care nu mai sesiză nici un zâmbet în vocea lui Vasilică. Nu vi se întâmplă niciodată să vi se oprească motorul în mers? Ce vrei spui? Ce legătură are asta cu situația noastră? Ascultați-mă până la capăt! Deci, motorul se oprește, ce faceți? Dați la automat? De ce nu? Nu sunteți un șofer cu experiență! Dar mă rog, să spunem că așa faceți. Și, dacă tot nu vrea să pornească? Pentru că Toma nu-i răspundea dar simțea cum îi crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
agentul răspunse tot el repede: Băgați într-o viteză inferioară și ridicați piciorul de pe pedala de ambreiaj, nu-i așa? De fapt așa trebuie procedat din prima, fără să umblați la contact. Așa se recomandă. În momentul acela roțile învârt motorul mai bine și mai rapid decât ar face-o demarorul mașinii. Abia dacă se încăpățânează și nu pornește din nou ori mașina se oprește pe loc, dați la automat. Cristi ridică din umeri. Pohoață avea dreptate. Desigur că așa ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
spunea el avea sens. Eu așa cred că se întâmplară lucrurile: băiatul ăsta venea aseară spre garaj, adică să descarce buștenii și apoi să tragă la garaj. Dintr-un motiv necunoscut, când ajunse pe aici prin preajmă, i se opri motorul. Încercă el să-l pornească dar nu reuși. Fără nici o îndoială că ultima lui încercare se petrecu aici. De asta găsirăm noi urmele astea acilea! spuse mândru nevoie mare Vasilică. Cred că dacă mergem mai înapoi, mai găsim alte semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]